Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 583/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 583/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 802/284/2014
Dosar nr._ apel pl. contraventionala
R O MA N I A
TRIBUNALULDAMBOVITA
SECTIA A II-A CIVILA DE C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 583
Ședința publică din data de 29 iunie 2015
Instanța constituită din:
Președinte – A. L. B.
Judecător – A.-M. G.
Grefier - Antuaneta B.
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul – intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 94/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent I. R. F. domiciliat in București, sector 4 Almasu M., nr.12,.,.> Cererea de apel este scutită de plata taxei de timbru conform art. 36 din OG nr. 2/2001 așa cum a fost modificat prin art.53 din OUG nr. 80/2013 și art.1 alin.3 coroborate cu art.30 alin.1 din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilierul juridic N. E. pentru apelantul intimat I. Dâmbovița, lipsă fiind intimatul petent.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
La interpelarea instanței, apărătorul intimatului I. Dâmbovița apreciază că Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a Civilă de contencios administrativ și fiscal este competent să soluționeze apelul.
În temeiul dispozițiilor art. 131 raportat la art. 95 pct.2 Cod procedură civilă, tribunalul văzând că apelul formulat vizează o sentință pronunțată de Judecătoria Răcari, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere .
La interpelarea instanței, reprezentantul apelantului intimat învederează că nu are cereri de formulat sau probe de administrat și apreciază cauza în stare de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat, sau alte incidente de soluționat tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 478 alin 2 N .C.pr.civ stabilește că prezenta cauză va fi soluționată pe baza probelor administrate în fața instanței de fond.
Consilierul juridic N. E. pentru apelantul intimat I. Dâmbovița solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat,instanța de fond a admis plângerea referitor la depășirea vitezei legale, prin nemenționarea autospecialei de poliție pe care este montat cinemometrul, însă acesta nu este un motiv de nulitate a procesului verbal. Cu privire la ce-a de a doua contravenție, aceasta este dovedită, contravenientul a observat indicatorul care interzice depășirea, ceea ce denotă un grad de pericol social mai mare al faptei.
Apreciază că se impune schimbarea sentinței de fond în totalitate și menținerea procesului verbal de contravenție.
Considerându-se lămurit cu privire la toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în temeiul art. 394 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul închide dezbaterile și rămâne în deliberare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 94/2901.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._ s-a admis e plângerea contravențională formulată de către petentul I. R. F., domiciliat in București, sector 4, ..12,.,. cu intimatul I.P.J. Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, C. I, nr.64,județ Dâmbovița, s-a anulat procesul verbal . P, nr._/07.05.2014 și a fost exonerat petentul de la plata amenzii în cuantum de 340 lei și de la executarea sancțiunilor complementare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele: din întreg materialul probator administrat în cauză, la data de 07.05.2014, petentul I. R. G. a fost sancționat contravențional cu sancțiunea avertismentului și respectiv amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei și suspendarea dreptului de conducere pentru comiterea faptelor contravenționale prev. de art. 121 al 1 din HG 1391/2006 rap. la art. 101 al 2 din OUG 195/2002 și art. 120 lit. f din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 100 al 3 lit. e din OUG 195/2002 constând în aceea că a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare _ , cu o viteză de 87 Km/h înregistrată de aparatul radar și a efectuat manevra de depășire a mai multor autovehicule încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de deplasare.
Față de data la care a fost încheiat procesul verbal contestat si anume data de 07.05.2014 si data la care petentul a formulat plângerea contravențională și anume 22.05.2014, instanța de fond a constatat plângerea ca fiind formulată în termenul legal, imperativ, de decădere, reglementat de dispozițiile art.31 alin.(1) din OG nr.2/2001.
Instanța, de fond, potrivit art. 34 alin. (1) O.G. nr.2/2001, a verificat cu prioritate legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției.
In ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța de fond a constatat ca acesta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 O.G. nr. 2/2001 și a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care pot fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța de fond a constatat că plângerea formulată de petent este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
Cu privire la analizarea apărărilor petentului, în sensul că nu a efectuat depășirea autoturismelor prin încălcarea marcajului longitudinal continuu, instanța de fond a constatat că într-adevăr, din imaginile captate pe suportul CD, se observă foarte clar că, pe direcția de deplasare al petentului, la momentul inițierii manevrei, marcajul longitudinal era discontinuu, abia la momentul revenirii pe banda sa de mers începând marcajul longitudinal continuu.
Se observă, de asemenea, atât din imaginile video cât și din imaginile foto aflate la dosar că, în chiar punctul în care petentul finalizase manevra de depășire este montat indicatorul rutier „ sfârșitul interzicerii de a depăși” ( pe direcția opusă sensului de deplasare a petentului).
Pe cale de consecință, instanța de fond a reținut că la momentul începerii manevrei de depășire și până la finalizarea acesteia, petentul se afla în zona cu marcaj longitudinal discontinuu și sub acțiunea indicatorului care permite depășirea, abia din momentul reintrării pe sensul său de mers, începând zona de restricție privind depășirea.
Cu privire la contravenția referitoare la limita de viteză, instanța de fond a reținut că petentul nu face vreo referire la această faptă, însă a mai remarcat instanța de fond că acesta solicită anularea în întregime a procesului verbal, astfel că instanța de fond a procedat la verificarea procesului verbal și cu privire la această faptă contravențională.
Cu privire la această faptă contravențională, instanța de fond a avut în vedere că în cuprinsul procesului verbal nu se menționează autospeciala pe care era montat aparatul radar.
În aceste condiții, s-a constatat că înregistrările efectuate cu ajutorul aparatului radar nu pot constitui probe legale în vederea susținerii sancțiunii aplicate petentului.
Astfel, potrivit NML 021-05, așa cum a fost modificată măsurătorile și înregistrările efectuate cu cinemometru, vor putea constitui probe legale doar dacă au fost verificate metrologic, or cum în cuprinsul procesului verbal nu se indică autospeciala pe care a fost montat aparatul radar, instanța este în imposibilitatea verificării îndeplinirii condiției de verificare metrologică a aparatului radar precum și a respectării condițiilor de utilizare a acestuia.
Prin urmare, având în vedere că și cele două rapoarte întocmite de agenții constatatori s-au efectuat tot în raport de înregistrările și măsurătorile efectuate și care nu pot constitui mijloc de probă, instanța de fond nu le-a avut în vedere nici pe acestea la aprecierea temeiniciei procesului verbal.
Ca atare, s-a constatat că planează un dubiu cu privire la limita de viteză cu care se deplasa petentul, dubiu care nu poate fi înlăturat cu ajutorul probelor existente la dosar, astfel că va profita petentului.
Raportat la cele arătate mai sus, instanța de fond a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal contestat.
Împotriva sentinței civile nr. 94/2901.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în temeiul prevederilor art. 466 din Cod procedura civila, în termen legal, intimatul I.P.J. Dâmbovița a declarat apel, prin care solicită admiterea apelului,schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal contestat ca fiind legal și temeinic, considerând această sentință a fi netemeinică si nelegala pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost sancționat contravențional deoarece, în data de 07.05.2014, în jurul orelor 19:26, DN 71 - Bâldana, km 0+ 500 m în localitate a condus auto marca BMW, cu numărul de înmatriculare_, cu viteza de 86 km/h, înregistrare video cu cinemometrul radar Autovision ROM 391. pe hard disk HYX nr. 2 și a efectuat manevra de depășire a mai multor autovehicule încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de deplasare, circulând pe sensul opus, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 101, alin. 2, din OUG 195/2002 rep. și art. art. 120, lit. „f din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 100, alin. 3, lit. e din OUG 195/2002 rep
Instanța de fond a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/07.05.2014.
Deși s-a solicitat anularea procesului verbal în totalitate, din motivarea în fapt a plângerii contravenționale rezultă că s-a contestat legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție . nr._/07.05.2014 numai pentru contravenția reținută ca fiind prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 120, alin. 1 din HG nr. 1391/2006 rap la art. 101, alin. 3, lit. „e" din OUG nr. 195/2002 rep. iar prin susținerile din cererea de chemare în judecată și înscrisurile depuse Ia dosar s-a dovedit acest lucru.
Potrivit art. 9. alin. 2 din codul de procedură civilă ..Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar potrivit art. 22, alin. 6 din Codul de procedură civilă „Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afara de cazurile în care legea ar dispune altfel."
Susține că prin sentința apelată instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 22. alin. 6 și art. 9, alin. 2 din Codul de procedură civilă dând mult decât a cerut reclamantul prin cererea de chemare în judecată, anulând în mod nelegal procesul verbal în întregime.
Referitor la prima faptă reținută în sarcina reclamantului, instanța de fond a
reținut că la momentul începerii manevrei de depășire și până la finalizarea acesteia,
reclamantul se afla în zona cu marcajul longitudinal discontinuu și sub acțiunea
indicatorului care permite depășirea, abia din momentul reintrării se sensul său de
mers, începând zona de restricție privind depășirea.
Contrar acestor motive arătă faptul că: Din filmarea video se observă că reclamantul a revenit pe banda sa de mers după ce a depășit o coloană de 3 mașini încălcând marcajul longitudinal continuu ce desparte cele 2 sensuri de mers. În momentul în care reclamantul inițiază o manevră de depășire trebuia să se asigure că, prin revenirea pe banda inițială, nu se încalcă marcajul longitudinal continuu. Atâta timp cât pe celălalt sens de mers există un indicator ce semnifică că s-a terminat restricția pentru depășire este evident ca pe sensul de mers al reclamantului există un indicator cu semnificația depășirea interzisă. A. indicator putea fi observat de la o distanță de aproximativ 150-200 m, locul de unde reclamantul a început manevra de depășire a celor 3 autovehicule, acesta putând observa sau ar fi trebuit să observe că urmează o zonă cu depășirea interzisă. D. a efectuat manevra de depășire rezultă faptul că si-a asumat posibilitatea să încalce linia continuă ce desparte sensurile de mers, astfel, fiind sancționat în mod corect.
Totodată, reclamantul a efectuat manevra de depășire a 3 autovehicule fără a avea vizibilitate, punând în pericol siguranța participanților la trafic ce circulau regulamentar din sens opus. Dacă din sens opus ar fi circulat un alt autovehicul consecințele ar fi fost, cu siguranță, grave atât pentru reclamant, precum și pentru ceilalți participanți la trafic.
Luând în considerare faptul că reclamantul a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecțiuni și susținerile din cererea de chemare în judecată există presupunerea rezonabilă că o persoană aflată într-o asemenea situație nu ar fi semnat procesul verbal sau ar fi semnat cu obiecțiuni în sensul că a efectuat manevra în mod regulamentar. Acest fapt constituie o recunoaștere implicită a faptelor reținute în sarcina sa.
Coroborând constatarea directă a agentului de poliție cu faptul că reclamantul a semnat procesul verbal de contravenție fără «obiecțiuni» menționând că „nu am" și semnând, rezultă vinovăția reclamantului.
Cu privire la cea de-a doua faptă a reclamantului referitoare la
limita de viteză, instanța de fond a reținut faptul că în cuprinsul procesului-verbal de
contravenție nu se menționează autospeciala pe care era montat aparatul radar. în
aceste condiții, se constată că înregistrările efectuate cu ajutorul aparatului radar nu pot
constitui probe legale în vederea susținerii sancțiunii aplicate reclamantului. Astfel,
potrivit NML 021-05 așa cum a fost modificată, măsurătorilor și înregistrările
efectuate cu cinemometru vor putea constitui probe legale doar dacă au fost verificate
metrologic, or cum în cuprinsul procesului verbal nu se indică autospeciala pe care a
fost montat aparatul radar, instanța este în imposibilitatea verificării îndeplinirii
condiției de verificare metrologică a aparatului radar precum și a respectării condițiilor
de utilizare a acestuia."
Arată că nu poate fi de acord cu motivarea instanței de fond cu privire la înlăturarea sancțiunilor contravenționale pentru contravenția prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 121, alin. 1 din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 101, alin. 2 din OUG nr. 195/2002 din următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 109, alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. „Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției".
Or, în procesul verbal de contravenție este menționat că fapta contravențională a reclamantului s-a făcut cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, respectiv: cinemometrul tip radar Autovision, . 391, pe hard disp. nr. 2.
De asemenea, arătă faptul că atât în O.U.G. nr. 195/2002, precum și în NML 021-05, nu se prevede nicio sancțiune pentru nemenționarea autospecialei pe care a fost montat aparatul radar în conținutul procesului verbal de contravenție. Totodată, nu există niciun act normativ care să impună obligativitatea menționării în cuprinsul procesului verbal de contravenție a nr. de înmatriculare a autospecialei de poliție pe care este montat aparatul radar.
In cazul în care agentul constatator nu a menționat marca și numărul de înmatriculare a autoturismului de patrulare sancțiunea ce ar putea fi incidență este nulitatea relativă în măsura în care reclamantul ar face dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturata altfel, decât prin anularea actului sancționator, or, reclamantul nu a făcut aceasta dovada, fiind, totodată, incidente dispozițiile Deciziei nr. 22/2007 a I.C.C.J.(R.I.L.),
Susține că verificării metrologice este supus aparatul radar și nu autospeciala de poliție.
De asemenea, arătă faptul că aparatul radar este sigilat pe autospeciala de poliție pe care a fost montat fără a putea fi mutat de pe o mașină pe alta. Deci, câtă vreme agentul constatator a menționat în conținutul procesului verbal de contravenție marca, . numărul aparatului radar, consideră că instanța de fond a putut verifica îndeplinirea condiției de verificare metrologică a aparatului radar precum și a respectării condițiilor de utilizare a acestuia.
Cinemometrul tip radar Autovision, . 391, potrivit Buletinului de verificare metrologică nr._, din data de 21.02.2014 a fost montat pe autospeciala de poliție cu numărul de înmatriculare MAI_, buletin pe care îl depunem la dosarul cauzei.
Aparatul cinemometru nu poate fi mutat de pe o autospecială pe alta. NML 025-05/2005 are un capitol unde se menționează cerințele privitoare la siguranța cinemometrului care arată următoarele: uCinemometrele trebuie să fie astfel construite, încât să permit aplicarea sigiliilor la toate blocurile funcționale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecției împotriva intervențiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul său autorizat. Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută încât accesul la componentele sau funcțiunile care necesită protecție să nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective. Locurile de amplasare a sigiliilor, tipul și forma lor, trebuie să fie indicate în anexa la certificatul aprobării de model."
In aceste condiții, este mai mult decât evident că un aparat cinemometru nu poate fi mutat de pe o autospecială pe alta deoarece s-ar distruge sigiliile și s-ar pierde valabilitatea verificării metrologice. De asemenea, montarea cinemometrului pe autospeciala de poliție a fost realizată cu respectarea cerințelor metrologice și tehnice prevăzute de NML 021-05 căci, în caz contrar, nu ar mai fi fost emis noul Buletinul de verificare metrologică.
Potrivit Buletinului de verificare metrologică nr._, din data de 21.02.2014, cinemometrul tip radar Autovision, . 391, ce a fost montat pe autospeciala de poliție, cu numărul de înmatriculare MAI_, rezultă faptul că acesta a fost „ADMIS", făcând dovada, pe deplin, că aparatul radar îndeplinește toate condițiile metrologice și tehnice prevăzute în NML 021-05 și putând fi utilizat în mod legal la măsurarea vitezei.
Astfel, din coroborarea planșei foto cu buletinul de verificare metrologică nr._/21.02.2014(din care reiese că aparatul radar utilizat Ia măsurarea și înregistrarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de către petent îndeplinește cerințele tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05/23.1i.2005) rezultă că în cauză a fost făcută dovada situației de fapt reținute de agentul constatator. Prin suportul magnetic, planșa foto și celelalte înscrisuri de la dosar, I.P.J. Dâmbovița a răsturnat prezumția de nevinovăție a reclamantului dovedind dincolo de orice dubiu rezonabil că acesta a comis contravenția pentru care a fost sancționat.
Pentru considerentele expuse mai sus și in vederea unei juste soluționări a cauzei, solicită admiterea apelului astfel formulat, schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii în fond a plângerii contravenționale și menținerii procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.
Solicită aplicarea prevederilor art. 223. al. 3. din Codul de procedură civilă.
In drept, apelul se întemeiază pe dispozițiile art. 466 Cod procedura civila.
Legal citat, petiționatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul, reține următoarele:
Prin procesul verbal contravențional contestat de intimatul petent, acesta a fost sancționat contravențional pentru două fapte, și anume pentru conducerea unui autovehicul în localitate, cu viteza de 86 km/h, înregistrare video cu cinemometrul radar Autovision ROM 391 pe hard disk HYX nr. 2 și pentru efectuarea manevrei de depășire a mai multor autovehicule încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de deplasare, circulând pe sensul opus, faptă prevăzută și sancționată de dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 101, alin. 2, din OUG 195/2002 rep. și art. art. 120, lit. „f din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 100, alin. 3, lit. e din OUG 195/2002 rep.
Plângerea contravențională formulată de acesta avea ca scop anularea procesului verbal contravențional și restituirea permisului de conducere, motivarea plângerii vizând exclusiv fapta de efectuare a manevrei de depășire a mai multor autovehicule încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de deplasare, circulând pe sensul opus, fără nico referire la prima faptă contravențională constatată.
Sub acest aspect, instanța de apel apreciază că în mod greșit prima instanță a apreciat că avea posibilitatea aplicării art. 34 din OG 2/2001 cu privire la ambele fapte contravenționale, întrucât numai motivarea cererii de apel nu este obligatorie, în vreme ce pentru plângerea contravențională sunt aplicabile prevederile generale ale oricărei cereri adresat instanțelor, respectiv art. 148 și 194 NCpc, care impun motivarea în fapt a acesteia, ceea ce trasează obiectul și limitele procesului, conform ar. 9 al. 2 NCpc.
În aceste condiții, prin motivarea plângerii contravenționale, primei instanțe i s-a limitat controlul judiciar de către petent, potrivit principiului disponibilității, numai în ceea ce privește constatarea și sancționarea faptei prevăzute de art. art. 120, lit. „f din HG nr. 1391/2006 rap. la art. 100, alin. 3, lit. e din OUG 195/2002 rep, chiar dacă s-a solicitat anularea în întregime a procesului verbal contravențional, atâta vreme cât în legătură cu fapta de a conduce autovehiculul cu o viteză peste limita legală nu i s-a adus nicio critică procesului verbal întocmit.
De altfel, dincolo de acest argument al depășirii limitelor principiului disponibilității, în ceea ce privește prima faptă pentru acre a fost sancționat petentul intimat s-a reținut greșit de către prima instanță faptul că nefiind indicată autospeciala pe care a fost montat aparatul radar instanța s-a aflat în imposibilitate de a verifica îndeplinirea condiției de verificare metrologică a aparatului radar, dat fiind faptul că aparatul radar cu care s-a efectuat constatarea vitezei de rulare a fost identificat prin menționarea seriei acestuia, iar cinemometrul cu respectiva . afla în interiorul perioadei de valabilitate a verificării metrologice realizate de BRML la data constatării, conform f. 9 de la dosarul de apel.
În ceea ce privește efectuarea manevrei de depășire a mai multor autovehicule încălcând marcajul longitudinal continuu ce separă sensurile de deplasare, circulând pe sensul opus, se reține că potrivit art. 120 al. 1 lit. h și i din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 rep. se prevede că este interzisă depășirea vehiculelor în zona de acțiune a indicatorului „Depășirea interzisă” sau când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, or aceasta a fost situația în care s-a aflat intimatul petent, astfel cum reiese din imaginile foto și înregistrarea video existente la dosarul cauzei.
Ca urmare, prima instanță a reținut incorect situația de fapt, pronunțând o soluție incorectă, motiv pentru care apelul promovat apare ac întemeiat, urmând a se face aplicarea art. 480 al. 3 NCpc.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul – intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN DÂMBOVIȚA, cu sediul în Târgoviște, ..64, jud. Dâmbovița, împotriva sentinței nr. 94/29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent I. R. F. domiciliat in București, ..12,.,. .
Anulează sentința apelată în sensul că respinge plângerea contravențională formulată de către petentul I. R. F. domiciliat in București, sector 4 Almasu M., nr.12,.,. cu intimata I. Dâmbovița cu sediul în Târgoviște, C. I, nr.64,județ Dâmbovița împotriva procesului verbal . P, nr._/07.05.2014.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 29 iunie 2015.
Președinte,Judecător,
A. L. BanuAna- M. G.
Grefier,
Antuaneta B.
Red. GAM
Tehnored VM/GAM
5ex/ 31.08.2015
Dosar nr._
Judecătoria Răcari
Judecator fond – D. M.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 644/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 253/2015.... → |
|---|








