Refuz soluţionare cerere. Sentința nr. 252/2015. Tribunalul DÂMBOVIŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 252/2015 pronunțată de Tribunalul DÂMBOVIŢA la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 1721/120/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA NR. 252
Ședința publică din: 10.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. L. B.
GREFIER: D. D.
Pe rol se află soluționarea cererii formulată de către reclamantul T. I., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de avocat „ V. I. M.”, cu sediul în ., ..127 A, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții P. comunei Pietrari și Unitatea Administrativ Teritorială a Primăriei Pietrari, cu sediul în ., având plângere împotriva refuzului de soluționare cerere.
Cerere timbrată cu 50 lei conform chitanței . nr._/24.03.2044, aflată la dosar fila 9.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul, reprezentat de avocat V. I. M., în baza împuternicirii avcoațială nr._/2014, aflată la fila 10 din dosar și pârâții reprezentați de avocat C. M. cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 713/24.04.2014, aflată la fila 17 din dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței stadiul procedurii, obiectul pricinii și modul de îndeplinire a procedurii de citare, precum și depunerea la dosar, după care:
Reprezentata reclamantului susține că, primăria și-a spus punctul de vedere prin răspunsul la interogatoriu, iar răspunsurile la interogatoriu sunt contrare înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, astfel că nu se impune să mai insiste în emiterea vreunei adrese și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâților susține că nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, întrucât din actele depuse la dosar rezultă cu certitudine faptul că, canalul este în administrarea primăriei.
La interpelarea instanței susține că pârâții ar trebui obligați reprezentanții primăriei să aducă canalului la stare la care era înainte de lucrări, deși aceste lucrări, așa cum a rezultat din depozițiile martorilor, au fost făcute de N. M. și N. M. M.. Arată că, dacă s-ar ajunge la problemele indicate și de martori, în sensul că, lacul al cărui proprietar este reclamantul, iar apa nu s-ar scurge pe acel canal, cetățenii comunei care ar fi inundați de deversarea lacului l-ar chema în judecată pe reclamant, ceea ce nu ar fi corect, pentru că, atâta vreme cât a existat canalul nu au fost probleme. Problemele au apărut în momentul în care canalul a fost astupat și apa nu s-a mai scurs, motiv pentru care se solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar și chitanța nr. 271/30.12.2014 în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul pârâților solicită respingerea cererii de chemare în judecată, pentru motivele indicate în întâmpinare. Arată că, inițial s-a solicitat obligarea instituției pe care o reprezintă să facă toate demersurile pentru a obliga pe N. M. și N. M.M. să aducă la starea inițială respectiva zonă. Ulterior, s-a solicitat obligarea pârâților să aducă la starea inițială respectiva zonă, or, în această situație, procedura prealabilă nu a fost îndeplinită. Există diferență între ceea ce s-a solicitat prin cererea înregistrată la pârâtă și ceea ce se solicită la acest termen. Astfel, inițial s-a solicitat să se ia măsuri în ce-i privește pe cei doi N., iar în fața instanței se solicită ca pârâții să aducă zona în starea inițială.
În al doilea rând, pentru ca pârâții să fie obligați să aducă la starea inițială canalul respectiv ar fi trebuit să se probeze care este această stare inițială, respectiv cum arăta. Astfel, în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecată, se va stabili o sarcină în obligația pârâților, cu caracter general. Concluziile sunt de respingere a cererii de chemare în judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița, sub nr._, reclamantul T. I. a formulat în contradictoriu cu pârâții P. C. Pietrari și Unitatea Administrativ Teritorială Pietrari, plângere în contencios administrativ împotriva refuzului de soluționare a cererii formulată la data de 15.10.2013.
În motivarea cererii s-a susținut că, la data de 15.10.2013, reclamantul a formulat o cerere către P. Pietreri prin care a solicitat acestuia să ia toate măsurile ce se impun împotriva numiților N. M. și N. M.M..
În cuprinsul cererii s-a arătat faptul ca cei doi au nivelat un canal aflat lângă proprietatea moștenitorilor lui D. I. (al cărui moștenitor este reclamantul), fapt ce face ca apa din lacul proprietatea T. M. (mama reclamantului) să nu mai curgă în afluentul Râul Alb, existând riscul inundări gospodarilor. Canalul în cauză face parte din domeniul public al comunei Pietrari, iar ipoteza menționată ar duce la stricăciuni foarte mari.
Pentru aceste motive s-a solicitat primarului localității Pietrari să depună toate diligențele pentru a-i oblige pe cei doi să readucă canalul la starea inițiala, însă nu au fost luate niciun fel de măsuri și, din contră, cei doi lucrează la edificarea gardului, în sensul că își împrejmuiesc terenul, iar până la momentul formulării pângerii nu s-au luat măsuri și nu s-a comunicat vreun răspuns.
S-a invocat ca temei de drept dispozițiile art. 1 și 7 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ.
A fost atașată acțiunii, copia adresei nr. 33/15.10.2013.
La data de 25.04.2015, pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care au invocat excepția lipsei calității procesual pasive a celor doi pârâți, arătându-se că reclamantul are deschisă calea unei acțiuni directe împotriva pârâților care îi tulbură dreptul de proprietate.
Totodată, s-a arătat că pârâții nu au precizat care sunt măsurile legale pe care trebuie să le adopte și nici actele normative incidente.
Pârâții au susținut că, contenciosul administrativ are drept scop asigurarea posibilității pentru cei care au fost vătămați în drepturi, ca efect al neîndeplinirii unei obligații legale, de a se adresa instanței de judecată pentru îndeplinirea respectivei obligații stabilite de lege, or practic, pe pune problema la ce ar putea fi obligați pârâții.
La data de 15.05.2014 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților.
Referitor la motivarea pârâților, în sensul că reclamantul are la îndemână calea unei acțiuni directe împotriva pârâților care tulbură proprietatea acestuia, se arată că, prin cererea adresată Primarului C. Pietrari s-a solicitat să se ia măsurile necesare împotriva numiților N. M. și N. M. M., care au realizat activități de nivelare a canalului, fapt ce poate duce la apariția de inundare a unor gospodării.
Se susține că, solicitarea s-a realizat întrucât apa ce se scurgea prin calan, vine din lacul al cărui propietar este reclamantul, existând riscul în situația unor precipitații, să se reverse și să inunde proprietățile din imediata apropiere.
Totodată nu sunt reale afirmațiile în sensul că nu au fost preciazte măsurile legale pe care trebuia să le adopte pârâții, întrucât solicitarea a fost de a obliga persoanele responsabile să realizeze lucrări pentru aducerea canalului în starea inițială.
Terenul este în domeniul public al comunei, fapt ce rezultă din actele de proprietate ce indică ca limită de vecinătate canalul despre care se face vorbire, că aparție Primăriei Pietrari.
La termenul de judecată din data de 24.06.2014, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale a celor doi pârâți, întrucât obiectul litigiului este un bun aflat în domeniul public al comunei, iar asupra acestui bun s-a intevenit cu diferite lucări de natuăr a tulbura liniștita folosință a reclamantului și s-a apreciat că primarul comunei, în calitate de reprezentant al U. Pietrari poate interveni în vederea restabilirii situației în condițiile în care s-ar fi cauzat o vătămare reclamantului, pe care urmează să o dovedească.
În cauză au fost administrate probe, respectiv interogatoriu, care a fost atașat la filele 52-53 din dosar și doi martori, declarațiile acestora fiind atașate la filele 55-56 din dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potivit art.1din Legea 55/2004, „ orice persoană se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretin sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată”.
Or, în speța dedusă judecății, reclamantul nu precizează cum a fost vătămat într-un drept al său de către autoritatea publică, U., . a acțiunilor întreprinse de numiții N. M. și N. M. M..
Faptul că pârâta U. ., nu a luat măsurile ce se impun împotriva numiților N. M. și N. M. M., care au nivelat un canal, iar apa din lacul prprietatea T. M. nu mai curge în afluetul Râul Alb, existând riscul inundării gospodăriilor, nu intră în sfera de competență a instanței de contencios administrativ.
Obiectul acțiunii, în contencios administrativ, potrivit art.8 din Legea 554/2004, îl reprezintă actul administrativ prin care este vătămat subiectul de drept, sens în care se poate adresa instanței pentru anularea, în tot sau în parte a respectivului act.
În cazul de față, prin nesancționarea numiților N. M. și N. M. M. de către pârâtă nu se poate aprecia că i s-a produs o vătămare reclamantului. O eventuală vătămare este posibil să i se fi produs reclamantului, ca urmare a acțiunilor întreprinse de cei doi, și nu pentru faptul că aceștia nu au sancționați de primar.
Având în vedere că solicitatrea reclamantului excede sferei de competență a contenciosului administrativ, instanța urmează a respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de către reclamantul T. I., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Cabinet de avocat „ V. I. M.”, cu sediul în ., ..127 A, județul Dâmbovița, în contradictoriu cu pârâții P. comunei Pietrari și Unitatea Administrativ Teritorială a Primăriei Pietrari, cu sediul în ..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare; cererea de recurs se depune la Tribunalul Dâmbovița.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. L. B. D. D.
Red. ALB/tehnored. DD
5ex/17.04.2015
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... → |
|---|
