Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 3511/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3511/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-10-2014 în dosarul nr. 23592/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 600/2014
Ședința publică de la 17 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. G.
Judecător G. P.
Grefier A. F.
Pe rol soluționarea declarat de petentul B. O. L. împotriva sentinței civile Nr. 3511/2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER.
La apelul nominal făcut în ședința, au răspuns avocat I. M. pentru apelant – care depune la dosar împuternicire, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat ori probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat I. M, pentru apelant, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.. Menționează că nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată..
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă Nr. 3511/2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. _, s-a respins plângerea formulată de petentul B. O. L., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de disp. art. 135, lit h din RA OUG 195/2002 R, constând în aceea că a condus autoturismul pe Calea București, iar la trecerea de pietoni marcată corespunzător ,nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare.
Conform art. 34 din O.G. nr.2/2001,instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie,prezumție care,deși neconsacrată legislativ,este unanim acceptată. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil,nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței,hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală(cum este calificată, în unele situații, materia contravențională,prin raportare la CEDO),pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții:respectarea unor limite rezonabile,ținându-se cont de miza litigiului,și respectarea dreptului la apărare
În cauză,atât miza litigiului cât și posibilitatea petentului de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16,17 din O.U.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Sub aspectul temeiniciei,analizând cuprinsul procesului verbal, instanța de fond a reținut că petentul nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În speță, instanța de fond a reținut că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. O.-L. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
In fapt, apelantul a formulat, la data de 05.07.2013, plângere contravenționala in contradictoriu cu Politia M. C., prin care urmarea anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 02.07.2013 si exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale.
In susținerea plângerii formulate am administrat proba cu înscrisuri, astfel încât plângerea contravenționala, așa cum a fost formulata in fata instanței de fond, era întemeiata in fapt si in drept.
In speța, sarcina probei revine organului constatator, si nu petentului. Cu toate acestea, Politia M. C. - Biroul Rutier C. nu a înțeles sa depună la dosarul cauzei planșele fotografice din care sa rezulte, fără putere de tăgada, faptul ca eu s-ar face vinovat de neacordarea priorității vreunei persoane care s-ar fi aflat pe trecerea de pietoni despre care se face vorbire in procesul-verbal de contravenție.
Învederează instanței totodată ca, pana la dovedirea faptei cu probe, subsemnatul se bucura de prezumția relativa de legalitate, si ca orice dubiu asupra interpretării îi profita (in dubio pro reo). Procesul verbal contravențional nu poate face dovada prin el însuși a existentei faptei reținute in sarcina contravenientului.
P. de curând, procesul verbal de contravenție se bucura de o "prezumție de legalitate", aceasta putând fi răsturnata doar de către contravenient prin probele propuse. Recurgându-se insa la acest stereotip ("cel ce face o propunere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească"), consideram ca s-au creat si situații in care instanțele de judecata si-au "autodiminuat" rolul lor activ, atribuție care le permite efectuarea de cercetări cu privire la cauza respectiva in scopul aflării adevărului si pronunțării unei hotărâri corecte.
De curând insa, aceasta problematica, a prezumției de legalitate a procesului verbal de contravenție, a fost supusa atenției Curții Europene a Drepturilor Omului. Este vorba de cauza A. contra României, cauza in carte Curtea, prin hotărârea din data de 4 octombrie 2007, isi exprima in mod foarte clar punctul de vedere cu privire la acest aspect.
In speța menționata, Curtea considera ca prezumția de legalitate si de adevăr a procesului verbal de contravenție este o prezumție "lipsita de rezonabilitate" si ca, astfel, ea violează art. 6 al Convenției, respectiv dreptul la un proces echitabil. In opinia Curții, modul in care prezumția de legalitate in materie contravenționala este perceputa de unele instanțe de judecata din tarile europene, printre care si cele din România, echivalează cu o nerespectare a prezumției de nevinovăție.
Se apreciază ca "nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autorităților, impune in privința aceasta o problema pe baza art. 6 din Convenție", încălcând dispozițiile acestuia. Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 6 din Convenție nu este de a înlătura prezumțiile, ca cea de legalitate, din materie contravenționala, ci de a determina statele "sa includă aceste prezumții in limite rezonabile luând in calcul gravitatea mizei si păstrând dreptul la apărare".
Aceste concluzii ale Curții Europene a Drepturilor Omului este corect justificata in opinia noastră.
Învederează că și în recenta Decizie nr. 70 din 21 februarie 2013 (în M. Of. nr. 204 din 10 aprilie 2013), Curtea Constituțională a României a subliniat, din nou, faptul că, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, însă, atunci când este formulată o plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură, în acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii adevărului.
Pentru toate aceste considerente solicită, reanalizând probele administrate la dosarul cauzei, încuviințând proba cu "înscrisuri in vederea combaterii susținerilor formulate de instanța prin hotărâre, admiterea apelului formulat, schimbarea în tot a sentinței si pe cale de consecința sa admiteți acțiunea formulata in fond.
In drept dispozițiile art. 466 si următoarele N.Cod.pr.civ si OG 2/2001.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate, instanța reține că apelul este nefondat, sentinta instantei de fond fiind legala si temeinica:
Tribunalul apreciaza ca instanta de fond a constatat in mod corect legalitatea si temeinicia procesului-verbal de contraventie
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța de fond in mod corect a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16,17 din O.U.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Sub aspectul temeiniciei,analizând cuprinsul procesului verbal, instanța de fond a reținut că petentul nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.
În speță, instanța de fond a reținut că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Tribunalul constata ca intradevar petentul apelant beneficiaza de prezuntia de nevinovatie insa in exercitarea dreptului sau la apararea putea sa solicite adminstrarea unor probe care sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie.
Petentul apelant a renuntat insa in data de 12.03.2014 la administrarea probei testimoniale astfel ca nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa
Față de cele arătate, în raport de dispozițiile art. 480 NCPC instanta va respinge apelul declarat de apelant
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de petentul B. O. L. domiciliul în C., ., ..1, ., cu domiciliul ales la Cabinet Avocat I. M. F. în C., ..3, . sentinței civile Nr. 3511/2014 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr. _, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER cu sediul în C., .. 50, județul D..
Definitivă
Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2014
Președinte, C. M. G. | Judecător, G. P. | |
Grefier, A. F. |
Red. GP/Tehnored. AF 12.11.2014
4 ex/
Jud. fond C. R.
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2588/2014. Tribunalul... → |
|---|
