Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 576/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 576/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-02-2014 în dosarul nr. 15985/63/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA Nr. 576/2014

Ședința publică de la 07 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE A. M. S.

Grefier A. F.

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanții P. F., M. C.-P., C. R., M. L., ȘTIOMLEGA G. S., prin reprezentant S. POLIȚIȘTILOR D., în contradictoriu cu pârâtul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE D., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat F. C. Steluța pentru reclamanți, lipsă fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

În aplicarea dispozițiilor art. 131 NCPC, instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezentul litigiu, în raport de obiectul cauzei, care reclamă aplicarea Legii 554/2004 și dispozițiile art. 10 din această lege, după care:

Avocat F. C. Steluța, pentru reclamanți, solicită pe lângă încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și efectuarea unei adrese către pârât pentru a comunica modul în care sumele destinate salariului al 13-lea, au fost incluse în veniturile reclamanților aferente anului 2011.

Instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar și va respinge cererea privind efectuarea unei adrese către pârât în sensul solicitat de apărătorul ales al reclamanților întrucât informațiile solicitate nu sunt utile soluționării prezentei cauze față de obiectul acestui dosar și anume alocarea și acordarea premiului anual pentru anul 2011.

Apărătorul reclamanților învederează că nu mai are alte solicitări.

Instanța, constatând terminată cercetarea judecătorească, acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului acțiunii.

Apărătorul reclamanților solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele:

La data de 28 noiembrie 2013 reclamanții P. F., M. C.-P., C. R., M. L., ȘTIOMLEGA G. S. prin S. POLIȚIȘTILOR D. au chemat în judecată pârâtul I. JUDEȚEAN DE POLITIE D., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtului să achite premiul anual aferent anului 2010, (al 13-lea salariu), sumă actualizată cu data inflației.

În motivare, reclamanții au arătat că lucrează în cadrul I.P.J. D., având conform art. 1 alin 1 din Legea nr. 360/2002 având calitatea de funcționari publici civil cu statut special. Au arătat faptul că premiul anual (al 13-lea salariu) prevăzut pentru anul 2010 de actele normative in vigoare nu le-a fost acordat pana in prezent, motiv pentru care solicita acest drept in cadrul acestei proceduri judiciare.

Deși al 13-lea salariu aferent anului 2010 a fost prevăzut a fi acordat prin dispozițiile art. 25 alin. l și 44 din L. 330/2009, acesta nu le-a mai fost acordat, dreptul de a-l primi născându-se începând cu data de 01 ianuarie 2010 și continuând pe tot parcursul anului 2010, pana la data de 31 decembrie. Se impune a fi făcută distincția clara intre momentul nașterii dreptului de a primi acest premiu anual, care a început să curgă la 01 ianuarie 2010 si s-a epuizat la terminarea acestuia si un alt moment, adică cel al concretizării dreptului prin acordarea echivalentului bănesc cuvenit, de la 01 ianuarie 2011, pentru ca acesta să nu rămână golit de conținut.

În spețe similare, prin întâmpinare, paratul a invocat faptul ca prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a stabili "ca sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acorda în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi". Instanțele de apel care s-au pronunțat în astfel de cauze au reținut ca, daca în cazul amânării, eșalonării sau compensării unor sume de bani nu se poate considera ca exista o încălcare a dreptului de proprietate, având in vedere marja de apreciere a statului în această materie, prin textul de lege al art. 8 menționat, nu s-a stabilit o amânare sau eșalonare la plata premiului anual, utilizându-se în schimb, sintagma „nu se mai acordă" pentru sumele corespunzătoare premiului anual. In speța, nu se poate retine nici realizarea unei compensări a sumelor de bani constând in premiul anual cu alte sume.

Premiul anual constituie o suma unica, acordata o singura data, în considerarea muncii desfășurate doar persoanelor care nu au fost sancționate disciplinar și în cuantum proporțional cu personalul plătit din fonduri publice a lucrat, stabilit de lege, putând fi redus sau suprimat în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar.

Pe de altă parte, conform dispozițiilor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 285/2010 „majorările salariale" la care face referire art. 8 din același act normativ s-au acordat „ținându-se seama de gradul sau treapta profesională, vechimea în munca, în funcție sau, după caz, în specialitate, dobândite in condițiile legii până la 31 decembrie 2010", criterii care nu au legătura cu dreptul la premiul anual cuvenit fiecărui angajat la expirarea anului 2010, acesta din urma depinzând de perioada lucrata si de modul de desfășurare a activității profesionale. Majorările salariale menționate reprezintă o prestație bănească periodică, lunară, pentru munca depusa, acordata cu începere de la 01.01.2011, în mod egal tuturor angajaților din sectorul bugetar care ocupau aceeași funcție, nediferențiat fata de perioada lucrată în anul anterior si de eventualele sancțiuni disciplinare primite. Ca urmare, Curțile de apel au apreciat majorările salariale acordate în anul 2011 au cu totul o alta natura si regim de acordare, neputându-se pune semnul egalității intre acestea si prima anuala prevăzuta doar pentru activitatea satisfăcătoare din punct de vedere profesional desfășurata în anul 2010 și proporțional cu perioada în care aceasta a fost prestata. Așadar, creșterile salariale sunt acordate în considerarea unei anumite categorii de personal salariat, iar prima anuala reprezintă un premiu, o recompensa pecuniara acordată în considerarea unei anumite activități, desfășurata într-o anumita perioada de timp, în anumite condiții. Prin urmare, prin acordarea numai a majorărilor salariale conform art. 8 din Legea nr. 285/2010 a avut loc o privare a reclamanților de un bun, anume dreptul la premiul anual pentru a fi realizata o compensare cu alte sume, ingerința ce nu apare ca justificata prin prisma art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților fundamentale. In acest sens, primul alineat al art. 1 conține, după enunțarea principiului general al respectării proprietății, cea mai importanta restricție ce poate fi impusa de autorități acestui principiu, si anume: privarea de proprietate in interes public, restricție ce poate fi impusă în anumite condiții, si anume: sa existe un interes public; sa existe o proporționalitate a măsurii; măsura luata sa fie prevăzuta de lege și de principiile generale ale dreptului internațional, condiții care nu sunt întrunite cumulativ în cauza, respectiv nefiind îndeplinita cerința „ justului echilibru" între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului".

Premiul anual pentru anul 2010 reprezintă o creanța certa, lichida si exigibila, pe care angajatul o are asupra angajatorului public și constituie un „bun" în sensul art. l din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale.

In drept, au invocat Legea nr. 330/2009, Legea nr. 285/2010 Legea nr. 118/2010, Legea 284/2010.

Pârâtul I.P.J. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Conform art. 21 alin. (1) din Anexa IV la Legea - cadru nr. 330/2009 privind salarizarea .unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare de Ia data de 01.01.2010 "până la 31.12.2010, pentru activitatea desfășurată, cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari în activitate, polițiștii și personalul civil beneficiază de un premiu anual stabilit în raport cu solda lunară/salariul de bază de încadrare, respectiv salariul de bază din ultima lună a anului pentru care se face premierea.

D. urmare, ținând cont că drepturile salariale cuvenite personalului din Ministerul Afacerilor Interne pentru luna decembrie sunt stabilite și plătite în luna ianuarie a anului următor, premiul anual nu poate fi determinat și plătit decât începând cu aceeași lună ianuarie.

Această procedură este confirmată și de prevederile art. 25 alin. (4) din Legea - cadru nr. 330/2009, conform cărora plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit legii respectiv, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.

Astfel, pentru activitatea desfășurată în anul 2010, personalul plătit din fonduri publice, inclusiv polițiștii, cadrele militare în activitate și personalul civil, puteau să beneficieze de un premiu anual începând cu luna ianuarie 2011.

In conformitate cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/28.12.2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, gumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acorda în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi".

In consecință, legiuitorul a inclus sumele reprezentând premiul anual cuvenit pentru activitatea desfășurată în anul 2010 în majorarea salarială cuvenită personalului din sectorul bugetar începând cu 01.01.2011, procedeu prin care personalul în discuție nu a fost lipsit de dreptul de a beneficia de dreptul bănesc în discuție.

Învederează instanței că în bugetul pentru anul 2011 nu au fost prevăzute sau repartizate fonduri bugetare, potrivit legii, pentru cheltuieli cu premiul anual cuvenit personalului acestui minister pentru activitatea desfășurată în anul 2010, iar potrivit art. 14 alin. (2) și (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele instituțiilor publice și nici angajată și efectuată, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială și nicio cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Solicită instanței să constate faptul că reclamanții nu sunt îndreptățiți să beneficieze de drepturile bănești solicitate.

La solicitarea părților, a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat instanței obligarea pârâtului la calculul și plata premiului anual (salariul al 13-lea) aferent anului 2010 în conformitate cu prevederile art. 25, din legea 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010 și art. 26 din O.G. nr. 38/2003, actualizată cu coeficientul de inflație, de la data nașterii dreptului până ia data efectivă a plății.

Potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 "(1)Pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea.(2)Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate.(3)Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.(4)Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul."

Această prevedere legală a fost în vigoare pe întreaga perioadă a anului 2010 fiind abrogată prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010 "Sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi."

Față de prevederile legale menționate, instanța reține că legiuitorul a stabilit în mod expres că în anul 2011 nu se mai acordă premiul anual, ci sumele aferente acestui premiu vor fi redistribuite în vederea aplicării majorărilor salariale prevăzute pentru întreg personalul bugetar. Astfel, sumele de bani destinate plății premiului anual au fost acordate personalului bugetar, însă sub altă formă, a aplicării majorărilor salariale personalului bugetar în cuantum de 15%.

Ca atare, prevederile Legii nr. 285/2010 nu retroactivează, acestea neproducând nici un efect pentru perioada anterioară emiterii lor, în ceea ce privește acordarea premiului anual aferent anului 2010 legiuitorul operând numai o modificare în ceea ce privește plata efectivă a acestui premiu, plată ce are loc sub forma majorărilor salariale ce se acordă în acest an.

Mai mult, ținând cont că drepturile salariale cuvenite personalului din Ministerul Afacerilor Interne pentru luna decembrie sunt stabilite și plătite în luna ianuarie a anului următor, premiul anual nu poate fi determinat și plătit decât începând cu aceeași lună ianuarie, în același sens fiind și prevederile art. 25 alin. 4 din Legea - cadru nr. 330/2009, conform cărora plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul.

Legiuitorul, în virtutea prerogativelor constituționale, a stabilit că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă sub această formă, începând cu luna ianuarie a anului 2011, ci sub forma majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.

Or, față de dispozițiile legale menționate, obligarea angajatorilor la plata distinctă a sumelor aferente acestui premiu după abrogarea expresă a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 330/2009 este lipsită de suport legislativ, cu atât mai mult cu cât art. 8 din Legea nr. 285/2010 în condițiile în care acesta a fost efectuat de Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate constatându-se că aceste prevederi legale nu conțin elemente de retroactivitate și nici nu încalcă dreptul de proprietate al reclamanților.

Cu privire la încălcarea art. 1 protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, invocată de reclamanți, instanța apreciază că, prin această soluție legislativă, reclamanții nu au fost lipsiți de un „bun” într-o modalitate incompatibilă cu exigențele art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât dreptul la anumite beneficii bănești în calitate de salariat nu este un drept de sine stătător, consacrat ca atare de Convenție, ci a fost asimilat, în jurisprudența curții, în anumite condiții, unui drept de proprietate.

De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut o distincție esențială între dreptul de a primi, în viitor, un salariu câștigat pentru o muncă prestată și dreptul de a primi, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum (Lelas vs. Croația, cererea nr._/08,hotărâre din 20 mai 2010, §. 58; Vilho Eskelinen ș.a. vs. Finlanda, cererea nr._/00,hotărâre din 19 aprilie 2007, §. 94).

Astfel în materia drepturilor salariale, statele se bucură de o largă marjă de apreciere în a determina oportunitatea și intensitatea măsurilor adoptate, iar instanța de contencios european a declarat în mod constant că respectă modalitatea în care statele membre concep imperativele utilității publice, cu excepția cazului în care raționamentul acestora se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (F. M. și G. S. vs. România, cererile nr._/11 și nr._/11, §.19).

Ca atare, statul este cel în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat, putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor asemenea beneficii prin modificări legislative corespunzătore, însă atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate au fost respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora (Kechko vs. Ucraina, cererea nr._/00, hotărâre din 8 noiembrie 2005, §23).

Or, în privința premiului pentru anul 2010, dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009 care consacrau acest drept au fost abrogate în mod expres prin art. 39 lit. w) din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a stabilit o altă modalitate de plată a sumelor aferente.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța apreciază acțiunea formulată ca fiind neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanții P. F., M. C.-P., C. R., M. L., ȘTIOMLEGA G. S. prin reprezentant S. POLIȚIȘTILOR D., toți cu domiciliul ales la C.. Av. F. C. Steluța, în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâtul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE D., cu sediul în C., ., jud. D..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 07 Februarie 2014.

Președinte,

A. M. S.

Grefier,

A. F.

Red. 4 ex/19.02.2014

AS/AF

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 576/2014. Tribunalul DOLJ