Pretentii. Sentința nr. 1563/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 1563/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 28-04-2014 în dosarul nr. 1483/63/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința Nr. 1563/2014

Ședința publică de la 28 Aprilie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. C. V.

Grefier C. N.

Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant V. I. G. și pe pârât ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., având ca obiect pretentii.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns Av. D. C. pentru reclamant, lipsind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Apărătorul reclamantului depune la dosar concluzii scrise și chitanța de achitare a onorariului avocatului.

Instanța, în temeiul art. 131 Cod proc.civ, pune în discuție competența soluționării cauzei.

Apărătorul reclamantului apreciază că instanța este competentă să soluționeze cauza de față.

Instanța apreciază că este competentă general, material, și teritorial, potrivit disp. art. 10 din Legea 554/2004.

În baza dispoz. art. 254 N.c.pr.civ., instanța acordă cuvântul asupra probatoriilor.

Apărătorul reclamantului solicită încuviințarea probei cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei .

Constatând ca proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei, în dovedirea celor susținute în cererea formulată, solicitată de reclamant, este utilă și admisibilă și poate sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 raportat la dispoz. art. 258 Cod proc.civ., o încuviințează.

Instanța acordă cuvântul asupra excepției prescripției dreptului material al reclamantului de a solicita obligarea pârâtei la plata dobânzii, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Apărătorul reclamantului solicită respingerea excepției.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, probe de administrat, instanța consideră încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.

Apărătorul reclamantului solicită admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la plata dobânzii în materie fiscală, calculată de la data achitării taxei de primă înmatriculare 22.04.2008, până la 45 zile de la data punerii în întârziere (20.11.2012), cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

La data de 03.02.2014, reclamantul V. I. G. a formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., pentru ca aceasta să fie obligată la restituirea dobânzii aferente taxei de primă înmatriculare, în cuantum de_,09 lei, de la data plății taxei cu chitanța . nr._/22.04.2008, până la data stabilirii prin sentința civilă 2522/2013

În fapt, reclamantul arată că, prin sentința civilă 2522/2013, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/63/2012, rămasă irevocabilă prin decizia Curții de Apel C., a fost admisă acțiunea și obligată pârâta la plata contravalorii taxei de primă înmatriculare, în cuantum de_,09 lei, precum și dobânda calculată conform art. 124 C.pr. fiscală.

Reclamantul menționează că a formulat cerere către pârâtă solicitând diferența dobânzii neacordate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, în cauza I. contra României, că prevederile legislației din România, care limitează dobânzile la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii nu respectă principiul efectivității despăgubirii adecvate pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.

Reclamantul estimează dobânda solicitată la suma de_ lei.

Reclamantul a anexat la cererea de chemare în judecată sentința civilă nr. 2522/2013, adresa nr._/21.01.2014 emisă de AJFP D., cererea adresată AJFP D. .

La data de 14.03.2014, pârâta a formulat întâmpinare solicitând respingerea ca neîntemeiată a acțiunii invocând prescripția dreptului material al reclamantului de a cere obligarea pârâtei la plata dobânzilor, de la data de 22.04.2008, reprezentând data plății taxei de primă înmatriculare și până la data stabilită prin sentința civilă nr. 2522/2013, pentru următoarele considerente:

"Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 01 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire."

Pârâta arată că reclamantul a achitat taxa de primă înmatriculare la data de 22.04.2008, astfel că, termenul începe să curgă de la data de 01 ianuarie 2009 și se împlinește la data de 31 decembrie 2013.

Totodată, art. 1 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958 statuează că "odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii", astfel că dreptul la acțiune privind dobânda legală, care este un accesoriu al creanței principale, se naște odată cu dreptul la acțiune privind creanța principală.

Pârâta arată că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la Tribunalul D. la 03.02.2014, după împlinirea termenului de prescripție, în cauză neintervenind nici unul din motivele de întrerupere a cursului prescripției.

În drept își întemeiază susținerile pe disp. art. 205 NCPC.

Analizând cu precădere excepția prescripției invocată de către pârâtă, instanța apreciază că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Conform art. 16 din Decretul 167/1958 " (1)Prescriptia se intrerupe:

(…) b)prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de arbitraj, necompetent".

În speță, instanța constată că la data de 03.02.2014, reclamantul a formulat cerere de chemare în judecată a pârâtei solicitând restituirea taxei de primă înmatriculare și a dobânzii legale calculată de la data plății taxei, acțiune care a fost admisă fiind însă acordată dobânda începând cu a 46 zi de la formularea cererii de restituire la organul fiscal.

Față de situația de fapt reținută și textul legal menționat, instanța constată că a intervenit întreruperea termenului de prescripție. În conformitate cu prevederile art. 17 "(1)Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit imprejurarea care a intrerupt-o.

(2)Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie."

Cum întreruperea prescripției extinctive în condițiile art. 16 lit. b) din Decretul nr. 167/1958 a operat la data de 25.02.2013, instanța constată că cererea de chemare în judecată a fost formulată în termenul legal de prescripție, astfel că va respinge excepția invocată de pârâtă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește fondul cauzei, analizând cauza dedusă judecății, instanța reține că prin sentința nr. 2522/2013, pronunțată de către Tribunalul D., irevocabilă prin decizia Curții de Apel C., a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul C. F., fiind obligată pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. C., la plata către reclamant a sumei de_,09 lei, reprezentând taxă prima înmatriculare, achitată cu chitanța . nr._/22.04.2008, precum și a dobânzii aferente, conform dispozițiilor art. 124 alin. 2 Cod procedură fiscală, de la data expirării termenului de 45 de zile de la depunerea cererii inițiale de restituire a taxei și până la data plății efective, precum și a cheltuielilor de judecată în sumă de 642 de lei, efectuate de către reclamant.

Reclamantul a formulat cerere adresată pârâtei prin care solicita diferența privind dobânda fiscală neacordată, începând cu data de la care aceasta a fost achitată, cererea fiindu-i respinsă de către pârâtă.

În privința dobânzii solicitate, se reține că procedura de restituire a sumelor achitate de un contribuabil ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale este reglementată de art. 117 alin. 1 lit. d din Codul de procedură fiscală, precum și de Ordinul MFP 1899/22.12.2004.

Dreptul contribuabilului de a i se plăti dobândă pentru sumele de restituit sau de rambursat este reglementat de art. 124 Cod procedură fiscală. Textul menționat prevede că pentru sumele de restituit de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut de art. 117 alin. 2, sau la art. 70 după caz.

Cu privire la dobânda legală aplicabilă, trebuie precizat că taxele cu efect echivalent taxelor vamale de import este necesar să fie restituite în întregime și în funcție de momentul în care sunt ilicite, deci din momentul perceperii ilegale a taxei contrare dreptului Uniunii Europene.

Prin urmare, potrivit principiului accesorium sequitur principalem, dobânda trebuie să se acorde tot de la momentul în care taxa a fost ilicită.

Prin hotărârea I. c. Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Finanțelor Publice Sibiu, Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Mediului – cauza C-565/11 - CJUE a statuat că "Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe".

În motivare, Curtea a reținut că într-o situație de restituire a unei taxe percepute de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii, normele naționale care privesc în special calculul dobânzilor eventual datorate să nu aibă ca efect privarea persoanei impozabile de o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a taxei.

Prin urmare, în conformitate cu art. 148 din Constituție, Tribunalul va înlătura de la aplicare prevederile art. 124 alin. 1 Cod de procedură fiscală care statuează că pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, prevederi care contravin reglementărilor comunitare.

Ca atare, în baza celor anterior menționate, reclamantul este îndrituit de a pretinde dobânzi la sumele achitate și care urmează a-i fi restituite, de la data plății taxei de prima înmatriculare până la data restituirii efective, nivelul dobânzii urmând a fi stabilit în conformitate cu disp. art. 124 alin. 2 Cod de procedură fiscală.

Față de toate aceste considerente, instanța constată că acțiunea formulată de către reclamant este întemeiată, urmând a fi admisă, cu obligarea pârâtei A.J.F.P. D., să achite reclamantului dobânda fiscală aferentă taxei de prima înmatriculare în sumă de_,09 lei, dobânda urmând a fi calculată de la data achitării taxei și până la data expirării termenului de 45 de zile de la depunerea cererii inițiale de restituire a taxei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția prescripției.

Admite acțiunea formulată de reclamantul V. I. G., cu domiciliul procedural ales în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE D., cu sediul în C., .. 2, jud. D..

Obligă pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. la plata către reclamant a dobânzii fiscale calculată asupra sumei de_,09 lei, calculată de la data achitării taxei, respectiv 22.04.2008, până la expirarea termenului de 45 zile de la data formulării cererii de restituire, înregistrată la data de 28.11.2012

Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare cererea urmând să fie depusă la Tribunalul D..

Pronunțată în ședința publică de la 28 Aprilie 2014.

Președinte,

M. C. V.

Grefier,

C. N.

Red. MCV/ Teh C.N.

4 ex/21 Mai 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Sentința nr. 1563/2014. Tribunalul DOLJ