Pretentii. Sentința nr. 2384/2014. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2384/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 02-09-2014 în dosarul nr. 8454/63/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINTA Nr. 2384/2014
Ședința publică de la 02 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. P.
Grefier L. D. B.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamant C. S. și pe pârât A.N.R.P., pârât C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, pârât PFA N. S., având ca obiect pretentii REJUDECARE.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, lipsind paratii.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se notele scrise depuse de parat, care se comunică..
Se certifică identitatea reclamantei.
Reclamanta arată că doreste anularea raportului de expertiză efectuat de dl.N. S..
De asemenea solicită să se mențină raportul de expertiză în care s-a emis dispoziția nr. 160/2010 și să se dispună emiterea titlului de despăgubiri in baza acestei dispozitii.
Instanța pune în discuție excepția necompetentei materiale a Secției de C. Administrativ si Fiscal.
Reclamanta consideră că este competentă în soluționarea cauzei.
Instanța constată că este competentă având in vedere că acțiunea a fost introdusă înainte de . Legii 165/2013.
Instanța pune in discuție excepția lipsei calității procesual pasive a A. și a numitului N. S..
Reclamanta lasă la apreciere, iar pe fond solicită admiterea acțiunii, menținerea dispoziției nr. 160/2010 și emiterea titlului de despăgubiri. .
INSTANȚA
Asupra cauzei de față,
Prin sentința nr. 8431/2013 din 12 noiembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, s-a admis excepția prematurității cererii de chemare in judecata, invocata de parat prin întâmpinare
S-a respins cererea formulată de reclamanta C. S., în contradictoriu cu pârâtele C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, PFA N. S. și Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților, ca prematur formulată .
S-a respins capătul de cerere formulat împotriva paratului PFA N. S. ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva
Analizând cu prioritate, conform art 137 C. excepția prematuritatii cererii de chemare in judecata, invocata de parat prin întâmpinare instanța a admis-o, având in vedere următoarele:
La data la care reclamantul a depus cererea de chemare în judecată, respectiv 20.06.2012, procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire, a fost suspendată în temeiul O.U.G. nr. 4/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2012.
Această perioadă de suspendare a fost cuprinsă între 15.03._13.
Acest interval de timp a fost necesar pentru a da posibilitatea statului român să realizeze o reformare a legislației în domeniu, atât în privința despăgubirii propriu-zise, cât și a mecanismului de acordare a acestora pentru a ajunge la situația în care legislația internă prevede o despăgubire certă, sigură și posibil a fi plătită.
Prin această suspendare s-a urmărit implementarea Hotărârii C.E.D.O. din cauza - pilot M. A. și alții împotriva României, dar și blocarea operațiunilor mai sus amintite, pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislației în acest domeniu, cât și pentru găsirea resurselor financiare necesare plății despăgubirilor.
Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia: „dispozițiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, în tot sau în parte, deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii.
C. Națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale, conform art. 34 alin. (1) într-un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2), persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale.
Din analiza coroborată a celor două texte de lege menționate, reiese că legiuitorul a stabilit, pe de o parte, un termen prohibitiv și absolut de 60 de luni, care împiedică formularea cererii înainte de împlinirea lui, iar, pe de altă parte, un termen imperativ (peremptoriu) și absolut de 6 luni a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni este prematur formulată.
F. de aceste aspecte, instanța a respins ca prematură cererea formulată
Cu privire la paratul PFA N. S. instanța a respins capătul de cerere introdus împotriva acestuia ca fiind introdus împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva având in vedere următoarele:
Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parți si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.
Prin cererea de chemare in judecata a paratului PFA N. S., reclamanta a solicitat anularea raportului de expertiza întocmit de acesta. Instanța a constatat că acest pârât a efectuat in calitate de evaluator autorizat si remunerat de A., in urma încheierii unui contract de prestări servicii, raportul de evaluare care poate fi contestat conform dispozițiilor legale, in contradictoriu doar cu beneficiarul lucrării, respectiv A.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta C. Ș., prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate și în rejudecare admiterea așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului a arătat că nu a fost convocată la fața locului la data respectivă, că nu s-a ținut cont de hotărârea judecătorească irevocabilă Râmnicu V. care i-a dat dreptul la despăgubiri pentru terenul intravilan de 585 mp din orașul Băile Govora, precum și despăgubiri pentru o fundație demolată, care a fost construită pe acest teren.
A mai arătat recurenta că nu s-a luat în considerare „Dispoziția 160/26.05.2010”, emisă de Primăria Băile Govora care, pe baza actelor depuse la dosar restituie în natură o parte din intravilanul de 585 mp de pe ..118 și despăgubiri, atât pentru restul terenului, cât și pentru fundația demolară construită pe el.
A susținut că a fost ignorată expertiza de specialitate efectuată de un membru ANEVAR la cererea Primăriei Băile Govora, condiție impusă de A. pentru înaintarea documentației complete la C. Centrală.
Referitor la dosarul nr._/CC înregistrat la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, PFA N. S. a făcut „Raportul de expertiză/ianuarie 2012” și că a contestat la A. acest raport de evaluare, A. fiind singurul beneficiar al acestui act, fără să primească un răspuns de la A..
Suspendarea procedurii de evaluare în temeiul OUG nr.4/2012 a fost cuprinsă între 15.03.2012 – 15.05.2013, după ce a fost făcut „Raportul de expertiză/ianuarie 2012” PFA N. S..
Pe data de 28.08.2013 și 10.09.2013 a primit scrisori de la A. să completeze dosarul nr._/CC cu certificate de moștenitor ale celor 3 surori P. Ș., P. Anastasiea și Marcutiu E. (mătușile sale), conform Legii 165/17.05.2013. „Raportul de expertiză/ianuarie 2012” al PFA N. S., care avea contract cu A. pentru întocmirea lui, nefiind în concordanță cu Legea 165/17.05.2013, consideră că este lipsit de obiect.
La data de 10.02.2014, intimata pârâtă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Curtea a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță pentru considerentele ce succed:
Curtea constata, in primul rand, ca la judecata in fond nu a fost lamurit in mod cert obiectul cererii de chemare in judecata, iar instanta s-a pronuntat asupra actiunii avand ca obiect obligatia de emitere a titlului de despagubire fara a exista precizari in acest sens in cuprinsul dosarului..
In al doilea rand, se constata ca in ceea ce priveste emiterea titlului de despagubire, în mod eronat instanța de fond a admis excepția prematurității cererii de chemare în judecată în raport de dispozițiile Legii nr. 165/2013 și a respins acțiunea în temeiul acestei excepții, fara a analiza etapele procedurii administrative și fara a lămurit situația de fapt existentă în dosar, spre a se vedea dacă pârâta era în măsură să declanșeze procedura administrativă.
Instanța de fond trebuia să aprecieze, în raport de data introducerii acțiunii, asupra existenței refuzului pârâtei privind soluționarea cererii reclamantei, refuzul nejustificat fiind singurul în măsură să justifice incidența dispozițiilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește apărările intimatei CNCI, Curtea constată că, la data pronunțării sentinței recurate norma de suspendare reglementată de OUG 4/2012 își încetase aplicabilitatea .
Totodată, Curtea constată că intimata CNCI își fundamentează apărările și în raport de normele Legii 165/2013, act normativ ce se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată, dar care reglementează și situații juridice cu caracter tranzitoriu, iar eventuala aplicare a acestor norme nu a fost analizată de către instanța de fond, in special disp. art.21 si 41 din aceasta lege.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 și alin. 5 teza I C.proc.civ., a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, pentru a lamuri obiectul cert al acțiunii, se va analiza fondul cererii, precum si excepțiile invocate de intimate, in raport de obiectul astfel precizat.
În rejudecare, pe rolul Tribunalului D. - Sectia de C. Administrativ si Fiscal,dosarul a fost înregistrat sub nr._ ,cu primul termen de judecată la 6 mai 2014.,
La data de 01.08.2004 parata C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a formulat note de sedintă prin care arata că își mențin apărările deja formulate în prezenta cauză, înțelegând să invoce:
- Excepția necompetenței materiale (funcționale) a instanței sesizate,
- Excepția lipsei calității procesuale passive a Comisiei Naționale cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, -
- Excepția de ordine publică a prematuritații cererii de chemare în judecată.
In fapt, arata că prin cererea introductivă de instanță, cerere inregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, reclamanta C. Ș. a chemat în judecată Statul Român prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și C. Națională pentru Compensarea imobilelor,solicitând obligarea pârâtelor la plata sumei de 130.000 lei
I. Cu privire fa excepția necompetenței materiale (funcționale) a instanței sesizate, învedereaza următoarele:
Art. 20 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, stabilea în mod expres faptul că este de competența secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul soluționarea cauzelor având ca obiect anularea deciziilor Comisiei Centrale ori obligarea acesteia la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Ulterior modificărilor aduse de Legea nr. 165/2013 prin art. 35 alin 1 deciziile emise cu respectarea prevederilor art 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se considera îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicăm
Normele de drept care consacra competenta funcțională a instanțelor de judecată au caracter imperativ, opinie susținuta de necesitatea respectării principiului specializam judecătorului, așa cum în mod a reținut și înalta Curte de Casație și Justiție, constituita în Secții Unite în Decizia nr XV/2007.
Mai mult decât atât, dispozițiile mai sus amintite sunt dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
Având în vedere cele mai sus-menționate, vă adresăm respectuos rugămintea, onorată instanță, să admiteți excepția necompetenței funcționale a Secției de C. Administrativ .
II. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Naționale, având în vedere pretențiile reclamantei din cuprinsul cererii introductive de instanță, să supunem atenției următoarele:
Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 in Monitorul Oficial nr. 278/17 05.2013, procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum este prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege
Mai mult decât atât. dispozițiile nou legi se aplică inclusiv cauzelor în materia restituim imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor (...) ta data intrării in vigoare a prezentei legi (art. 4)întrucât noua legislație a abrogat prevederile din titlul Vil al Legii nr 247/2005 care reglementau emiterea de către CCSD a deciziilor conținând titlul de despăgubire, precum și condițiile și termenele de valorificare a acestora, a fost instituită o noua procedură privind soluționarea dosarelor de despăgubire
Astfel, potrivit prevederilor art. 21 - 26 din lege, procedura de soluționare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCl) a deciziei entității investite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).
în cazul validării deciziei entității învestite de lege, CNCl emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv.
Următoarea etapa a procedurii administrative este reglementată în art. 27 - 29 din lege. Potrivit acestor dispoziții, titularul deciziei de compensare își poate valorifica punctele stabilite printr-o astfel de decizie, prin achiziționarea de imobile din Fondul Național la licitația naționala începând cu data de 01 01 2016.
Conform art 31 și art. 41 dm același act normativ, titularul unei decizii poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar Astfel în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, deținătorul poate opta pentru valorificarea punctelor și în numerar în aplicarea alin. (1), deținătorul poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților emiterea unui titlu de plată pentru cel mult 14% din numărul punctelor acordate prin decizia de compensare șt nevalorificate în cadrul licitațiilor naționale de imobile. Ultima tranșa va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate
Sumele cuprinse în titlurile de plată emise de A. se plătesc de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.
Prin urmare, rugam onorata instanță să constate ca plata despăgubirilor ce se vor acorda în temeiul Legii nr 165/2013 se va efectua numai de către Ministerul Finanțelor Publice. .
Învederează onoratei instanțe excepția de ordine publică a prematurității cererii de chemare în judecata, in contextul intrării in vigoare a Legii 165/2013 masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv In perioada regimului comunist din România.
Precizează faptul că la data la care reclamanta a depus cererea de chemare în judecată
procedura de evaluare și emitere a deciziilor reprezentând titlul de despăgubire, era suspendata în temeiul OUG nr 4/2012, aprobata cu modificări prin Legea m. 117/2012 Așadar, această perioada de suspendare a fost cuprinsa între 15.03._13.
Acest interval de timp a fost necesar pentru a da posibilitatea statului roman să realizeze o reformare a legislației în domeniu, atât in privința despăgubim propriu-zise. cât și a mecanismului de acordare a acestora pentru a ajunge la situația în care legislația internă prevede o despăgubire certa, sigură și posibil a fi plătită
Prin această suspendare s-a urmărit implementarea Hotărârii CEDO din cauza - pilot Mana A. și alții împotriva României, dar și blocarea operațiunilor mai sus amintite, pentru intervalul de timp necesar atât pentru reformarea legislației în acest domeniu, cât și pentru găsirea resurselor financiare necesare plații despăgubirilor.
în aceste condiții, practica judiciară a statuat cu caracter de principiu că solicitările având ca obiect obligarea la emiterea titlurilor de despăgubire de CCSD sunt premature dreptul la soluționarea dosarului de despăgubiri fiind afectat de un termen suspensiv, până la împlinirea căruia obligația corelativă acestui drept neputându-se executa
Ca urmare a publicării Legii nr. 165/2013 în Monitorul Oficial nr 276/17.05 2013. procedura de soluționare a dosarelor de despăgubire constituite în temeiul Legii nr. 10/2001 se desfășoară în conformitate cu dispozițiile acesteia, astfel cum esfe prevăzut în mod expres la art. 4 din noua lege, conform căruia- „dispozițiile prezentei legi se aplică { .) cauzelor în male/ia restituim imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Totodată,, s-a înființat C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, care a preluat atribuțiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor Conform art. 17 alin.1 lit. a - b din lege, noua comisie validează/invalidează, in tot sau in parte deciziile emise de entitățile investite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri reparatorii în privința termenului în care C. Națională are obligația de a soluționa dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale facem precizarea câ ari. 34 alin. (1) stabilește un termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a noii legi
Mai mult decât atât, potrivit dispozițiilor art. 35 alin. (2). persoana care se considera îndreptățită se poate adresa instanței de judecată în termen de 6 luni de la expirarea termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii sale. S-a stabilit, pe de o parte, un termen prohibitiv și absolut de 60 de luni, care împiedică formularea cererii înainte de împlinirea lui. iar, pe de altă parte, un termen imperativ (peremptoriu) și absolut de 6 luni a cărui nerespectare atrage sancțiunea decăderii din dreptul de a mai formula cererea de chemare in judecată.
Prin urmare, orice cerere de chemare în judecată formulată anterior împlinirii termenului prohibitiv de 60 de luni trebuie respinsă ca fiind prematur formulată.
3. Referitor la situația dosarului de despăgubire aferent Dispoziției nr. 160/2010 emisă de Primăria Orașului Băile Govora, facem precizarea că acesta a fost înregistrat în cadrul Secretariatului Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cu nr._/CC.
Secretariatul Comisiei Naționale, in baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor de despăgubire din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente in completare entităților investite de lege, titularilor dosarelor si oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.
Finalizarea procedurii administrative sub aspectul stabilim in concret al despăgubirilor acordate se realizează în prezent conform art. 21 din Legea nr. 165/2013.
Referitor la situația dosarului de despăgubire aferent Dispoziției nr 160/2010 emisă de Primăria Orașului Băile Govora și înregistrat sub nr._/CC, invederâm onoratei instanțe că acesta va fi soluționat cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de Legea nr. 165/2013, a termenului legal mai sus menționat precum și cu respectarea ordinii de înregistrare a dosarelor de despăgubire stabilită prin Decizia nr._ din 14.11.2012 a CCSD, decizie însușită și de entitatea ce a preluat atribuțiile Comisiei Centrale, respectiv C. Națională pentru Compensarea Imobilelor în ședința acesteia din data de 14.11.2013.
Referitor la Decizia nr_ din 14.11.2012 a CCSD, facem precizarea câ în cuprinsul art 2 din decizia amintita, sunt prevăzute principiile care trebuie avute In vedere în soluționarea dosarelor
Astfel, în cuprinsul art. 2 al deciziei mai sus menționate sunt enumerate punctual tipurile de dosare existente în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și modalitatea de soluționare ( a se vedea în acest sens prevederile pct 2.1- 2.8 din Decizia nr,_/14.11.2012.
Modalitatea de soluționare a dosarelor a fost adoptată de către Comisie Centrala având ca argumente principiul proporționalității analizării dosarelor, egalitatea de tratament, precum și faptul de a nu fi defavorizate persoanele ale căror dosare au fost soluționate sau care urmează a f soluționate de către entitățile învestite cu un număr mai mare de dosare decât altele (și la care, evident, ritmul de soluționare este mai lent).
În concluzie, solicită admiterea excepției prematurității solicitării privind plata despăgubirilor.
Analizand actele si lucrarile cauzei instanta constata urmatoarele:
Cu privire la paratul PFA N. S. instanta urmeaza a respinge capatul de cerere introdus impotriva acestuia ca fiind introdus impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva avand in vedere urmatoarele:
Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii
Prin cererea de chemare in judecata a paratului PFA N. S., reclamanta a solicitat anularea raportului de expertiza intocmit de acesta. Instanta constata ca acest parat a efectuat in calitate de evaluator autorizat si remunerat de A., in urma incheierii unui contract de prestari servicii, raportul de evaluare care poate fi contestat conform dispozitiilor legale, in contradictoriu doar cu beneficiarul lucrarii, respectiv A.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților, instanța o consideră întemeiată, pentru următoarele considerente.
Art. 16 alin 5 din titlul VII din Legea 247/2005, sub imperiul căreia a fost declanșat prezentul demers judiciar, stabilește că: "Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare", în timp ce alin. 7 al aceluiași articol stabilește "În baza raportului de evaluare C. Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare".
De asemenea art. 19 alin. 1 din titlul VII al Legii nr. 247/2005 "Deciziile adoptate de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004".
Așadar, coroborând prevederile legale anterior menționate, este indubitabil că instituția care are competența de a emite Decizia reprezentând titlul de despăgubire nu este A. ci C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Mai mult se impune a fi menționat faptul că în prezent litigiului îi sunt aplicabile prevederile legii 165/2013, în considerarea dispozițiilor art.4 potrivit cu care: "Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. A. și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Potrivit acestui act normativ, "în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor"; " În îndeplinirea atribuțiilor sale, C. Națională emite decizii sub semnătura președintelui acesteia". "În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. (5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante. (8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).(9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv".
Așadar, și legea aplicabilă în prezent stabilește în sarcina Comisiei Naționale atribuția de a emite decizia de compensare prin puncte.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamanta solicita mentinerea Dispozitiei nr 160/2010 si emiterea titlului de despagubiri in baza acestei dispozitii
Prezentului litigiu îi sunt aplicabile prevederile legii 165/2013, dispoziții care instituie atribuțiile Comisiei și procedura de parcurs în soluționarea dosarelor de despăgubire.
Potrivit acestui act normativ, "în vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie C. Națională pentru Compensarea Imobilelor";
" În îndeplinirea atribuțiilor sale, C. Națională emite decizii sub semnătura președintelui acesteia".
"În vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate. (5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante. (8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, C. Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).(9) În cazul validării deciziei entității învestite de lege, C. Națională emite decizia de compensare prin puncte a imobilului preluat în mod abuziv".
Așadar, legea reglementează o procedură de soluționare a dosarului, procedură care presupune analizarea, verificarea și eventual completarea dosarului, validarea sau invalidarea dispoziției urmată de emiterea deciziei de compensare.
De asemenea, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a dosarelor, se aplică un criteriu cronologic, astfel cum a fost stabilit prin Decizia nr._/2012 a Comisiei Centrale, condiționată și de expirarea perioadei se suspendare prevăzută de O.U.G. 4/2012, aprobată prin Legea nr. 117/2012.
Se constată că, în ceea ce privește soluționarea dosarului reclamantei, dosar nr_/CC, ce contine Dispozitia 160/2010, in temeiul art 21 alin 5 din Legea 165/2013 parata a solicitat Primariei completarea dosarului cu inscrisuri din cuprinsul carora sa rezulte destinatia intregii suprafete de teren la data preluarii abuzive, precum si suprafata aferenta fiecarei destinatii in parte
Pe de altă parte, instanța constată că o perioadă lungă de timp emiterea deciziei de despăgubire a fost suspendată succesiv prin OUG 4/2012 și Legea 117/2012, până la 15.05.2013;
În raport de aceste constatări, instanța apreciază că nu se poate imputa pârâtei tergiversarea soluționării dosarului, atâta vreme cât dosarul nu este complet iar procedura a fost prin lege suspendată timp de un an.
Revine Comisiei Naționale, în exercitarea atribuțiilor sale, obligația de a proceda la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii; de a solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante; de a valida sau invalida deciziile ce conțin propunerea de acordare a măsurilor compensatorii, la expirarea termenului acordat pentru completarea dosarului.
Instanța nu se poate substitui Comisiei în exercitarea acestor atribuții.
Abia după validarea propunerii de acordare a măsurilor reparatorii, reclamanții se pot prevala de un drept la despăgubiri care să îndreptățească la emiterea unei decizii de compensare.
Această concluzie reiese tocmai din faptul că legea nr. 165/2013 conferă Comisiei atribuții în privința verificării legalității stabilirii calității de persoană îndreptățită, aspect ce reiese din dispozițiile art. 17 alin.1 lit a care statuează că C. validează sau invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege, care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii.
În raport de argumentele prezentate, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților, având ca obiect obligarea pârâtei CNCI la emiterea titlului de compensare, constatând că în prezenta cauză dosarul nu a urmat întreaga procedură impusă de legea 165/2013
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta C. S., cu domiciliul in C., CR.NOUĂ ., .. 1, ., in contradictoriu cu parata C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul in sector 1, București, CL.FLOREASCA, nr. 202 ca neintemeiata
Respinge capatul de cerere introdus impotriva paratului PFA N. S.,cu domiciliul in ROSIORII DE VEDE, DUNĂRII, .. 22, J. TELEORMAN, ca fiind introdus impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva
Respinge capatul de cerere introdus impotriva paratului Autoritatea N. Pentru Restituirea Proprietatilor cu sediul in sector 1, București, CL. FLOREASCA, nr. 202, ca fiind introdus impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva
Cu recurs in 15 zile de la comunicare
Pronunțată în ședința publică de la 02 Septembrie 2014.
Președinte, G. P. | ||
Grefier, L. D. B. |
Red GP/
Teh.L.B. 15 Septembrie 2014
6 ex.
| ← Alte cereri. Sentința nr. 1870/2014. Tribunalul DOLJ | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 22/2014.... → |
|---|
