Anulare act administrativ. Sentința nr. 211/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 211/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 6205/95/2014
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 211
Ședința publică din 20 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. S.
Grefier C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul A. I., în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul A. I. și consilier juridic L. I. pentru pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, tribunalul a pus în discuție excepțiile inadmisibilității și tardivității, invocate de către pârâtă prin întâmpinare:
Consilier juridic L. I. pentru pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., a solicitat admiterea acestora conform actelor depuse la dosar.
Reclamantul A. I. a solicitat respingerea acestor excepții, având în vedere că a depus la dosar dovada contestării deciziei nr. 460, în termen legal, depunând la dosar și confirmarea de primire
Nemaifiind cereri noi de formulat, tribunalul a considerat cauza în stare de judecată, acordând cuvântul pe fond pentru dezbateri:
Reclamantul A. I. a solicitat admiterea acțiunii cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic L. I. pentru pârâte a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată și respingerea cererii privind cheltuielile de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la data de 28.07.2014, pe rolul Tribunalului Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal, sub nr._, reclamantul A. I. a formulat contestație prin care a arătat că la data de 18.07.2014 a primit Decizia 460/30.06.2014 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice C., prin care aceasta a procedat la respingerea contestației formulată de reclamant împotriva deciziei emisă de A.J.F.P. Gorj, sub nr._/31.03.2014 prin care i-a calculat cu titlul de accesoriu o sumă de 20 de lei pentru venituri realizate în anul 2013, drept pentru care, în termen legal a formulat prezenta contestație prin care a chemat în judecată Administrația Județeană Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., în baza căreia și a prevederilor legale a solicitat să se procedeze printr-o hotărâre judecătorească la anularea celor două decizii ca netemeinice și nelegale, cu obligarea în solidar la plata de cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației, reclamantul a arătat că ambele pârâte, prin nesocotirea prevederilor legale au calculat penalități pentru neplata de tranșe stabilite ca fiind considerate impozit pentru venituri realizate peste plafonul minim obligatoriu.
Că, atât pârâta I cât și pârâta II, ca for de analiză a contestației reclamantului, la abuzul primei pârâte de a calcula penalități la debite nedatorate, nu au demonstrat că există baza realizărilor minime lunare pentru a fi aplicată procedura impozitării, în cadrul procedurilor judiciare, ambele părți pârâte vor trebui să prezinte instanței de judecată, dovada veniturilor lunare care să permită aplicarea legală a cotei de impozitare.
Referitor la penalitățile CASS pentru contribuțiile stabilite ilegal, a arătat reclamantul, pârâtei I la contestarea deciziei, că acestea nu se datorează chiar dacă ar fi depășit plafonul minim de impozitare deoarece profesia liberală de avocat are casă autonomă de asigurări de sănătate, cu buget propriu, independentă și fără nici o conexiune cu activitatea casei publice de sănătate, care de altfel a fost înființată cu 10 ani mai târziu, față de casa autonomă de asigurări pentru sănătate, a avocaților, Decizia 460/30.06.2014, emisă de pârâta II, prin care se menține decizia nelegală și netemeinică a pârâtei I, este o formă abuzivă de încălcare a drepturilor cetățenești, iar explicațiile procedurale de stabilire a unor penalități, nu-i dă dreptul de a ignora prevederea legală de a nu percepe impozite sub plafonul minim lunar obligatoriu.
În dovedire, reclamantul a depus în copie xerox, decizia 460 (6 file), contestația din 04.06.2014 (3 file) și decizia pârâtei I (1 filă).
Pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, în nume propriu și în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. reprezentată legal prin Șef administrație M. C., numit în baza ordinului Președintelui ANAF nr. 167/2014, în baza mandatului CV_/05.11.2014, a formulat întâmpinare la acțiunea introdusă de reclamantul A. I., prin care a solicitat respingerea acesteia.
În motivare, pârâta a arătat că reclamantul A. I., a formulat contestație împotriva deciziei nr. 1830._ din 30.03.2014 prin care s-a calculat cu titlu de accesoriu o sumă de 20 lei pentru venituri realizate în anul 2013, considerând că acțiunea reclamantului este neîntemeiată, pe cale de excepție invocând inadmisibilitatea acțiunii având în vedere faptul că din lecturarea acțiunii, a reieșit faptul că reclamantul a contestat Decizia nr. 1830._ din 30.03.2014, emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, pentru suma de 20 lei reprezentând penalității aferente veniturilor realizate în anul 2003 și nu a contestat la instanță de judecată Decizia nr. 460/30.6.2014, prin care i-a fost soluționată contestația împotriva acesteia, în măsura în care reclamantul își va motiva acțiunea și va contesta și Decizia nr. 460/30.06.2014.
În ceea ce privește titlul de creanță, pârâta a invocat tardivitatea cererii privind contestația împotriva titlului de creanță Decizia nr. 1830._ din 30.03.2014, raportându-se la prevederile art. 207 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicat, care prevede faptul că „(1) Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrative fiscal, sub sancțiunea decăderii, reclamantul fiind astfel decăzut din dreptul de a contesta titlul de creanță”.
Art. 185 Nerespectarea termenului. Sancțiuni.
(1) Când un termen procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul procedural făcut peste termen este lovit de nulitate.
Prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii, nr._/31.03.2014, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, în baza art. 88, lit. c și art. 119, din O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, a stabilit în sarcina domnului A. I., obligație de plată în sumă totală de 20 lei, reprezentând accesorii, aferente impozitului pe venituri din activități independente, în sumă de 13 lei, respectiv, accesorii aferente debitelor reprezentând CASS, în sumă de 7 lei.
Referitor la suma de 20 lei, accesorii calculate pentru debitul în sumă de 133 lei, reprezentând impozit pe venit din activități independente, respectiv, contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente și persoane care nu realizează venituri, în sumă de 48 lei aferent tranșelor de plăți anticipate în contul contribuții de asigurări sociale de sănătate aferente anului 2013, organul de soluționare constată următoarele:
Prin decizia nr._/05.03.2013, au fost stabilite în sarcina petentului plăți anticipate în contul contribuției de asigurări sociale de sănătate pe anul 2013 în sumă totală de 192 lei, respectiv, plăți anticipate în contul impozitului pe venituri din activități independente, în sumă totală de 557 lei, în patru (4) tranșe.
În ceea ce privește Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii, nr._, emisă în data de 31.03.2014 de către Biroul Evidență pe Plătitor, Persoane Fizice, organul de soluționare a contestațiilor a reținut din evidența fiscală ținuta pe plătitor, că petentul nu a achitat la termenul scadent debitele datorate și totodată, nu a făcut dovada plății acestora.
A precizat pârâta că în drept, cauza își găsește soluționarea în prevederile art. 119, art. 120 si art.1201 din O.G. nr. 92/2003 R privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare:
„Art. 119 Dispoziții generale privind dobânzi si penalități de întârziere:
(1) Pentru neachitarea la termenul de scadentă de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen dobânzi și penalități de întârziere.
(2) Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.
(3) Dobânzile și penalitățile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală.
(4) Dobânzile și penalitățile de întârziere se stabilesc prin decizii întocmite în condițiile aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu excepția situației prevăzute la art. 142 alin. (6).
Art. 120 Dobânzi
(1) Dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadentă si până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
(2) Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv.
(3) În situația în care diferențele rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite inițial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii acesteia inclusiv.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se datorează dobânzi după cum urmează:
a) pentru impozitele, taxele și contribuțiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plătii prețului în rate, dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător;
b) pentru impozitele, taxele, contribuțiile si alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri și bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidenta separată, potrivit prevederilor art. 176.
(5) Modul de calcul al dobânzile aferente sumelor reprezentând eventuale diferențe între impozitul pe profit plătit la data de 25 ianuarie a anului următor celui de impunere și impozitul pe profit datorat conform declarației de impunere întocmite pe baza situației financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(6) Pentru obligațiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează:
a) pentru anul fiscal de impunere dobânzile pentru plățile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăti anticipate se calculează până la data plătii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie;
b) dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, potrivit lit. a), se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv;
c) în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăti anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor In mod corespunzător.
(7) Nivelul dobânzii este de 0,05 % (0,1% până la data de 30.06.2010) pentru fiecare zi de întârziere, si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. (7) Nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale, (modificat de O.U.G. nr. 88/29.09.2010, în vigoare cu 01.10.2010)”.
Art. 1201 Penalități de întârziere (introdus de OUG 39/2010, în vigoare cu 01.07.2010)
(1) Plata cu întârziere a obligațiilor fiscale se sancționează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadentă a obligațiilor fiscale principale.
(2) Nivelul penalității de întârziere se stabilește astfel:
a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadentă, nu se datorează si nu se calculează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale principale stinse;
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalității de întârziere este de 5% din obligațiile fiscale principale stinse;
c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalității de întârziere este de 15% din obligațiile fiscale principale rămase nestinse.
(3) Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor”.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus citate, rezultă că majorările de întârziere, respectiv dobânzi și penalități, care fac obiectul prezentei contestații se datorează pentru neachitarea la termen a obligațiilor fiscale, ca măsură accesorie în raport cu debitul principal și au fost calculate în mod legal de către organele de impunere și atâta timp cât contestatorul nu demonstrează sub nici o formă că dreptul sau a fost lezat și că impunerea fiscală nu a fost stabilită cu respectarea condițiilor legale, aceste sume sunt legal datorate.
2. Referitor la afirmația petentului, cum că profesia de avocat nu are legătură cu Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate, se reține că aceasta nu are temei legal, întrucât, la Capitolul II*), art. 29621 din Legea 571/2003, privind Codul fiscal, prevede:
Contribuții sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri impozabile din activități independente, activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor.
ART. 29621 Contribuabili
(1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii și la cel de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, după caz:
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
De asemenea, art. 46 din același act normativ, prevede.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii.
Ținând cont de reglementările legale aplicabile in speța si de situația de fapt existentă, se reține că organul fiscal a emis în mod legal Decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.03.2014.
Față de aceste aspecte, pârâta a solicitat admiterea excepției, așa cum a fost formulată și pe fond, respingerea acțiunii formulate de A., ca neîntemeiată și menținerea actelor contestate ca temeinică și legală.
În conformitate cu prevederilor art. 411 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă, pârâta a solicitat a se proceda la soluționarea cauzei și în lipsă.
Reclamantul A. I., luând cunoștință pe 12 Dec. 2014 de întâmpinarea pârâtei, prin care a invocat respingerea contestației contra deciziei sale de a calcula penalități și dobânzi, la sume stabilite arbitrar și anticipat pentru a fi plătite în cursul anului 2013 la diferite termene cu titlul de impozite și contribuții de asigurări sociale de sănătate, a precizat că, pârâta și-a motivat respingerea contestației pe două aspecte și anume:
1) Că nu a contestat în termen decizia_/31.03.2014 din 31.03.2014 prin care a calculat accesorii la neplata sumelor stabilite arbitrar și anticipat pentru anul 2013, devenind tardivă. Verificând această acuzație prin examinarea documentelor poștale a constatat că:
b) contestația trebuia formulată până cel târziu pe 18.06.2014. Din exemplarul depus la instanță se poate observa, că decizia a fost contestată pe data de 06.06.2014 și transmisă pârâtei în aceeași zi. Deci cu 12 zile mai devreme. Deci nu există tardivitate, solicitând reclamantul a se vedea tichetul de recomandate anexat în copie xerox.
2) Că n-a contestat la Tribunal decizia nr. 460 din 30.dec.2014, prin care i-a fost soluționată contestația pe care ar fi formulat-o cu întârziere împotriva deciziei din 31.03.2014. A se vedea explicația și documentele poștale, anexate în copie xerox. A se observa și motivația pârâtei din întâmpinarea pag. 2 al. 1 și 2.
Că, din contestația formulată de către reclamant la 24.07.2014 și transmisă la Tribunalul Gorj în aceeași zi prin poștă, cu confirmarea de primire, a rezultat că obiectul acestei contestații, îl constituie tocmai decizia 460/30.06.2014, solicitând a se vedea copia anexată a facturii_/24.07.2014. Pentru această contestație, serviciul grefă al Secției C.A.F. din cadrul Tribunalului Gorj, i-a constituit dosarul_ și i-a înaintat adresa din 19 Septembrie 2014 prin care i-a fost învederată obligația legală de a timbra fiscal cu 58 lei. Adresa a fost primită pe 03 Octombrie 2014, iar timbrarea s-a produs pe data de 10 Octombrie 2014 conform chitanței 39.
Ca și notă, reclamantul a arătat că, restul comentariilor formulate de către pârâtă prin întâmpinare, nu privesc baza legală și de fapt, pe care pârâta trebuia să o aibă în vedere când a trecut abuziv la calcularea de accesorii (penalități și dobânzi).
Pârâta pentru a-și justifica calcularea de accesorii pe 2013, trebuia să demonstreze instanței de fond că:
a) că sumele pretinse a fi achitate nu sunt stabilite abuziv, adică în mod arbitrar. Pentru 2013 legea bugetului a stabilit un salariu minim de 800 lei/lună. Pentru a pretinde impozitul de 16% trebuia să facă dovada de realizări lunare care să depășească salariul minim arătat.
b) că dobânzile și penalitățile pretinse prin decizia A.J.F.P. Gorj din 31.03.2014 și menținute prin decizia nr. 460/30.06.2014 a D.G.F.P. C., au la bază realizări concrete, care să depășească venitul minim pe economie stabilit pentru anul 2013, pentru a fi îndreptățite să calculeze penalități sau dobânzi. Lipsa îndeplinirii plafonului minim exclude orice calcul de accesorii.
Având în vedere dovezile anexate și explicațiile date în spiritul prevederilor legale, reclamantul a solicitat să se constate legalitatea și temeinicia contestației, să fie înlăturată apărarea pârâtei ca netemeinică și să procedați la obligarea ei, să plătească cheltuielile de judecată până la această dată în sumă de 116,22 lei.
Examinând cu prioritare excepțiile invocate de către pârâtă se constată că acestea sunt neîntemeiate sub următoarele considerente:
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii, se observă că reclamantul a contestat atât decizia de impunere nr._/31.03.2014 emisă de A.J.F.P. Gorj, cât și decizia nr. 460/30.06.2014 emisă de D.G.R.F.P. C. în soluționarea contestației formulată de reclamant împotriva deciziei de impunere menționate anterior, respectând prevederile art. 2181 Cod procedură fiscală, potrivit cărora, la instanța de contencios administrativ, pot fi atacate cu contestație deciziile emise de organul fiscal în soluționarea contestațiilor formulate de persoanele interesate împotriva deciziilor de impunere.
Pe de altă parte, cu privire la excepția tardivității, reclamantul a respectat termenul de 6 luni de la comunicarea decizie nr. 460/30.06.2014 emisă de D.G.R.F.P. C., formulând acțiune la instanța de contencios administrativ în interiorul acestui termen, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2014.
Față de aceste considerente, urmează a fi respinse excepțiile inadmisibilității și tardivității acțiunii invocate prin întâmpinare de către pârâta A.J.F.P. Gorj.
Pe fondul cauzei, analizând actele și lucrările dosarului, raportat la normele legale incidente, se constată că acțiunea reclamantului este nefondată.
În privința reclamantului, a fost emisă decizia de impunere nr. _/05.03.2013 (fila 37 din dosar), cu privire la care acesta nu a făcut dovada că a contestat-o, act administrativ fiscal prin care i s-a stabilit un impozit pe venit în cuantum de 557 lei și obligații reprezentând contribuții, asigurări sociale de sănătate în cuantum de 192 lei pentru fiecare dintre acestea stabilindu-se un cuantum de plată de câte 139 lei și respectiv 48 lei trimestrial.
Cum reclamantul nu a achitat obligațiile menționate în decizia nr._/05.03.2013, așa cum rezultă și din situația analitică, debite, plăți, solduri (filele nr. 33-36 din dosar), în mod corect au fost calculate dobânzi și penalități conform dispozițiilor art. 119 și art. 120 din Codul de procedură fiscală, prin decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.03.2014 emisă de A.J.F.P. Gorj, contestată de reclamant.
În ceea ce privește cuantum dobânzilor și penalităților, acesta nu a fost contestat de către reclamant, afirmând însă că au fost stabilite pentru venituri al căror cuantum nu a fost demonstrat de către organele fiscale.
Argumentele sale în acest sens, nu pot fi primite din moment ce nu a dovedit că a contestat decizia de impunere nr._/05.03.2013, prin care s-au stabilit cotele de impozit pe venit și cotele de contribuții la asigurările sociale de sănătate.
Totodată, nu pot fi primite susținerile reclamantului în sensul că nu ar datora dobânzi și penalități referitoare la neplata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate deoarece, desfășurându-și activitatea liberară în calitate de avocat, nu ar datora aceste contribuții întrucât, contribuie cu acest titlu la Casa de Asigurări a Avocaților.
Se va avea în vedere în primul rând că reclamantul nu a dovedit faptul că a contestat decizia nr._/05.03.2013, în baza căreia a fost emisă decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii contestată de reclamant și la care s-a făcut referire și în anexa aflată la fila nr. 32 din dosar.
În al doilea rând, potrivit dispozițiilor art. 29621 lit. d din Codul Fiscal „au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii și la cel de asigurări sociale de sănătate, persoanele care realizează venituri din profesii libere;”, categorie în care se înscrie și reclamantul, acesta având profesia de avocat.
Totodată, potrivit art. 46 alin. 3 din Codul Fiscal „constituie venituri din profesii libere veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii”.
Față de prevederile legale menționate mai sus, este neîndoielnic că reclamantul datorează contribuții la asigurările sociale de sănătate și implicit accesorie calculate prin decizia nr._/31.03.2014 emisă de A.J.F.P. Gorj.
Față de considerentele enunțate, urmează a fi respinsă contestația formulată de către reclamantul A. I., în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile inadmisibilității și tardivității acțiunii formulată de reclamantul A. I.,
Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamantul A. I., identificat prin C.N.P._, domiciliat în Tg-J., Bulevardul N. T., ., ., în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, cu sediul în Tg-J., ., județul Gorj, CUI_ și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în C., .. 2, județul D..
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 Februarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, O. C. S. | ||
Grefier, C. C. |
Red. O.C.S.
Tehnored. C.C.
5 ex./23 Martie 2015
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 194/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
