Alte cereri. Sentința nr. 37/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 37/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-01-2015 în dosarul nr. 6662/95/2014
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
Sentința nr. 37
Ședința publică din 16 ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Grefier A. C. C.
Pe rol se află judecarea cererii formulată de reclamantul N. N. în contradictoriu cu pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice Gorj - Serviciul Fiscal Orășenesc Tg-Cărbunești și Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că pricina este la primul termen de judecată și că procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
În condițiile art.131 alin.2 NCPC instanța, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece cauza de față, conform dispozițiilor art.95 pct.1 NCPC.
Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., declară închise dezbaterile asupra fondului, reținând că în cauză s-a solicitat judecarea în lipsă.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal la data de 26 august 2014, sub nr._, reclamantul N. N. a chemat în judecată pârâtele Direcția G. a Finanțelor Publice Gorj - Serviciul Fiscal Orășenesc Tg-Cărbunești și Administrația F. pentru Mediu, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la restituirea sumei de 2164 lei, achitată cu titlu timbru de mediu prin chitanța . nr._ din 14.07.2014, taxă achitată pentru înmatricularea autovehiculului marca Volkswagen Golf fabricat în anul 1999 (prima înmatriculare la data de 01.03.1999, având numărul de înmatriculare_, iar numărul de identificare WVWZZZ1JZXB135246 și la plata dobânzii fiscale aferente sumei achitate cu titlu de taxă de poluare, calculate de la data plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat la data de 02.04.2014, autovehiculul Volkswagen Golf, având . șasiu WVWZZZ1JZXB13524, înmatriculat în Germania la data de 01.03.1999.
Că, pentru înmatricularea autoturismului în România, a fost nevoită să achite suma de 2164 lei, cu titlu de taxă de poluare, fiind stabilită prin decizia nr. 2215/08.07.2014 emisă de DGFP Gorj – serviciul Fiscal Orășenesc Tg Cărbunești.
A menționat faptul că s-a adresat cu cerere scrisă înregistrată la Serviciul Fiscal Orășenesc Tg Cărbunesti sub nr. GJ_/30.07,2014, în vederea restituiri acestei sume, însă prin adresa nr. GJ_/04.08.2014 pârâta i-a comunicat refuzul de a-i restitui această sumă.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 205-218 și art. 124 din Codul de procedură fiscală.
A considerat reclamanta că taxa de poluare a fost stabilită și prelevată în mod ilegal, prin aplicarea eronată a prevederilor legale stabilite prin O.U.G. nr. 50/2008.
Conform art. 110 TFUE (ex. art. 90 TCE), „nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica direct sau indirect, produselor naționale similare”.
Potrivit hotărârilor CJUE din cauzele C-402/09 (T.) si C-263/10 (N.), articolul 110 TFUE (ex-art.90 TCE) trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa de poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea in circulație in stătu membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzura de pe piața naționala.
Având în vedere ca s-a respins cererea statului roman de limitare a efectelor în timp a hotărârii Curții, hotărârea N. se aplica retroactiv si lipsește de temei juridic prelevarea taxe de poluare începând cu data de 1 iulie 2008.
OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul ca autovehiculele de ocazie importate si caracterizate printr-o vechime si o uzură importante sunt supuse unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscala.
Acest tip de reglementare, deși nu este de natura a demonstra o discriminare directă - căci norma interna nu se refera la vehiculele de ocazie aduse din străinătate, ci pare a avea aplicabilitate generala - prin efectele sale încurajează dobândirea de autovehicule de ocazie, de proveniență internă, cu caracteristici echivalente celor în discuție, prin aceea ca, în cazul acestora din urma, dobânditorul nu este supus plații taxei. Sub acest aspect, spiritul fostului art. 90 din TCE este înfrânt, caci obiectivul art. 90, în ansamblul său, este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricăror forme de protecție care pot decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre.
Ca urmare a adoptării OUG nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit evidenta: a fost înlăturata taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrica mai mica de 2.000 cm3 (ori, este de notorietate ca in România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima data in România în perioada 15.12._09, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fii spre un autoturism second - hand deja înmatriculat in România. Se protejează astfel producția internă, aspect ce reiese explicit din preambulul OUG nr 208/2008 si 218/2008, potrivit căruia: „Guvernul României se preocupa de luarea masurilor care sa asigure păstrarea locurilor de munca în economia româneasca, iar la un loc de munca în industria constructoare sunt 4 locuri de munca în industria furnizoare".
Nu se poate contesta ca reglementarea națională contravine legislației europene. Ori potrivit art. 148 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul, Președintei României, Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin.4).
Prin Decizia in cauza C. /Enel (1964), CJUE a stabilit ca legea care se îndepărtează d Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea sa duca la anularea lui, data fiind natura sa originara si speciala, fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitara si fără ca baza legala ; Comunității însăși sa fie pusa la îndoiala. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar si dreptul național al statelor membre arătând ca dreptul comunitar este o ordine juridică independenta care are prioritate de aplicare chiar si in fata dreptului național ulterior - ori, in speța, taxa de poluare a fost introdusa în legislația interna de-abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJUE a stabilit ca judecătorul național este obligat sa aplice normele comunitare, în mod direct, fără a solicita sau aștepta eliminarea pe cale administrativă sau potrivit unei alte proceduri constituționale, a normelor interne contrare.
Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat să se dispună restituirea taxei de poluare prelevată discriminatoriu și în mod nelegal, prin încălcarea dispozițiilor art. 110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și dobânda fiscală aferentă.
În dovedirea motivelor enunțate, reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu înscrisuri, iar în temeiul art. 242 (2) C.proc.civ., în caz de neprezentare, a solicitat judecarea în lipsă.
A anexat în copie: cererea și refuzul pârâtei de restituire a timbrului de mediu chitanța . nr._ din 14.07.2014, C.I., contractul de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 02.04.2014, acte de proveniență ale autoturismului traduse și legalizate,certificat de autenticitate . nr._, decizia de calcul a timbrului de mediu nr. 2215/08.07.2014, anexă la certificatul de înmatriculare, taxa de timbru în cuantum de 217 lei
Deși legal citate pârâtele nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma celor invocate și a înscrisurilor depuse, Tribunalul constată și reține următoarele:
Prin acțiunea de față, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor să-i restituie timbrul de mediu, în cuantum de 2164 lei, achitată prin conform chitanței . nr._ din 14.07.2014 (fila nr.6 din dosar). Reclamantul a solicitat și dobânda legală aferentă de la data plății, respectiv 14.07.2014 și până la restituirea efectivă.
Reclamantul a urmat procedura administrativă prealabilă, adresându-se Serviciului Fiscal Orășenesc Tg Cărbunesti cu Cererea nr.GJ458934 din 30.07.2014, fiindu-i comunicat refuzul prin adresa răspuns nr. GJ459363 din 04 august 2014 (filele nr.4-5).
Instanța constată că autoturismul a fost cumpărat, de către reclamant la data de 2.04.2014, dar procedura prealabilă a fost efectuată la data de 4 august 2014, conform adresei nr.GJ459363/2014, emisă de către pârâta Serviciul Fiscal Orășenesc Tg Cărbunesti.
În conformitate cu jurisprudența constată a Curții de Justiție Europene, statele membre pot să prevadă taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii diferite și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale.
Începând cu data de 15 martie 2013, prin OUG nr. 9/2013, s-a instituit că obligația de plată a taxei, (denumită timbru de mediu pentru autovehicule), pentru noxele provenite de la autovehicule, intervine cu ocazia înscrierii în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul, de către primul proprietar din România, și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare, în conformitate cu prevederile art. 4 din OUG nr.9/2013.
Astfel, conform disp. art. 4 din OUG nr.9/2013: „ Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
De asemenea, în baza disp. art. 5 din acest act normativ:
„ Art. 5 - (1) Organul fiscal competent calculează cuantumul timbrului, pe baza documentelor din care rezultă dovada dobândirii dreptului de proprietate asupra autovehiculului și elementele de calcul ale timbrului, depuse de către contribuabilul care intenționează să efectueze înmatricularea sau transcrierea dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat. Lista documentelor este prevăzută în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Valoarea în lei a timbrului se determină pe baza cursului de schimb valutar al monedei euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) Timbrul se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului, pe numele Administrației F. pentru Mediu, iar dovada plății acestuia va fi prezentată cu ocazia înmatriculării sau transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 4”.
Din interpretarea acestor noi dispoziții legale, rezultă că taxa denumită timbrul de mediu, așa cum este ea reglementată prin OUG nr.9/2013, este aplicată tuturor poluatorilor din România (autoturismelor).
Așa cum este reglementată, timbrul de mediu începând cu data de 15 martie 2013 se percepe pentru toate autovehiculele aduse în România din alte state UE ori celor deja înmatriculate, înainte de anul 2007, pe teritoriul statului.
Astfel, OUG nr. 9/2013, pentru perioada de după data de 15 martie 2013, în care se înscrie și refuzul de restituire a timbrului de mediu, achitat ca urmare a înmatriculării autoturismul proprietatea reclamantului, nu contravine dispozițiilor art. 90 sau 110 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, întrucât timbrul de mediu se aplică tuturor autovehiculelor care se înmatriculează pentru prima oară în România, precum și cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate pentru vehiculele second hand deja înmatriculate pe teritoriul național, nerezultând existența vreunei discriminări între persoanele care solicită înmatricularea vehiculelor, acestea plătind timbrul începând cu data de 15 martie 2013.
Cu motivarea expusă, raportat la textele de lege menționate, acțiunea se privește ca neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul N. N., CNP_1, domiciliat în comuna Săulești, ., județul Gorj în contradictoriu cu pârâtele Serviciul Fiscal Orășenesc Tg-Cărbunești, cu sediul în Tg-Cărbunești, ., județul Gorj și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, .. 294, Corp A, sector 6.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 16 ianuarie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. I. T. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I.T/tehnored.A.C.C.
5 ex./10 februarie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 351/2015.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 225/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
