Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1416/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1416/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 1791/317/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizie nr. 1416/2015
Ședința publică din 3 iunie 2015
Completul compus din:
Președinte: C. B.
Judecător: C. C.
Grefier: E. D. M.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean Gorj împotriva sentinței civile nr. 1710 din data de 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent N. M., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent, asistat de avocat M. B., lipsă fiind apelantul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este declarat în termen și motivat.
În condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 C.pr.civ. tribunalul a stabilit că este competent general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 C.pr.civ. coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Reprezentantul intimatului petent depune la dosar împuternicirea avocațială și precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
În condițiile art. 244 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 479 C.pr.civ. tribunalul declară încheiată cercetarea procesului și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art. 477 C.pr.civ., acordând cuvântul.
Reprezentantul intimatului petent solicită respingerea apelului ca nefondat, conform motivelor expuse prin întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față;
Prin sentința civilă nr. 1710 din data de 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg.Cărbunești în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea formulată de petentul N. M. în contradictoriu pe intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj, a fost modificat P.V. ..P. nr._/31.05.2014, în sensul că s-a înlocuit amenda cu avertismentul.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 a căror încălcare atrage nulitatea absolută a actului.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța a apreciat că fapta reținută de agentul constatator există și a fost săvârșită de către petent, dar în condiții în care aceasta nu a prezentat un grad de pericol social grav și în împrejurări neprevăzute de petent, deși ar fi trebuit să fie cunoscute de toate persoanele aflate în aceeași situație, respectiv data și ora la care intră în vigoare asigurarea achitată.
Instanța de fond a avut în vedere că dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
De asemenea, că potrivit art. 5 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității .
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din aceeași Ordonanță, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă și se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.
In aceste condiții de fapt și de drept, instanța a apreciat că și pericolul social concret al faptei sancționate este unul redus, că scopul urmărit de petent nu a fost acela de a încălca dispozițiile legale privind asigurarea remorcii, în condițiile în care a și încheiat asigurarea cu valabilitate până la 30.11.2014.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, raportat la toate dispozițiile legale reținute mai sus, având în vedere și persoana contravenientului cu privire la care nu s-a făcut vreo dovadă a unui comportament contravențional în trafic timp de 51 ani de când posedă permisul de conducere, instanța a admis plângerea în parte, a modificat procesul verbal de contravenție în sensul că a înlocuit amenda de 1000 lei cu sancțiunea ,, avertisment”.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul, criticând-o pentru netemeinicie cu motivarea, în esență, că în fapt, probele administrate în prima instanță au confirmat fără dubii comiterea faptei de către petent.
În opinia apelantului, fapta nu are un grad redus de pericol social, având în vedere că normele încălcate de către contravenient au scopul de a proteja participanții la trafic în cazul pagubelor produse prin accidente de vehicule.
De asemenea, apelantul consideră că trebuie avută în vedere și atitudinea duplicitară a petentului, reflectată în plângerea contravențională, acesta solicitând în principal anularea procesului verbal și doar în subsidiar aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
În condițiile date, este greu de spus că prin aplicarea sancțiunii avertismentului petentul va putea fi determinat ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Față de considerentele expuse, a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii în totalitate.
Intimatul petent a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
În fapt, a formulat plângere împotriva procesului verbal de contravenție .. nr4436532/31.05.2014 prin care a fost sancționat în data de 31.05.2014 pentru contravenția prevăzută de art. 48 din Legea nr. 136/1991 și art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că a condus autoturismul marca Ford Mondeo, cu numărul de înmatriculare_, tractând remorca cu numărul de înmatriculare GJ-80-CB1, fără a face dovada asigurării obligatorii a remorcii și tară a poseda pentru control certificatul de înmatriculare al remorcii.
Prin sentința civilă atacată de apelantă i-a fost admisă în parte plângerea și s-a dispus modificarea P.V. . nr._/31.05.2014, în sensul că înlocuiește amenda cu avertisment.
A considerat că sentința atacată este legală și temeinică astfel încât se impune menținerea acesteia și pe cale de consecință respingerea apelului ca fiind nefondat având în vedere următoarele argumente:
- fapta nu prezintă un grad de pericol social ridicat;
- dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost comisă fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
- de asemenea, art. 5 din O.G. nr. 2/2001 stabilește că sancțiunile care se pot aplica pentru săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție sunt „avertismentul, amenda contravențională și obligarea contravenientului la prestarea unei activități in folosul comunității” .
- potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite iar potrivit art. 7 alin. 2 și 3 din aceeași Ordonanță, avertismentul se aplică în cazul în care fapta este "de gravitate redusă și se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.
In aceste condiții, pericolul social concret al faptei sancționate este unul redus având în vedere că nu a urmărit încălcarea dispozițiilor legale privind asigurarea remorcii din moment ce în momentul constatării contravenției avea încheiată polița de asigurare din acea dată, dar care intra în vigoare a doua zi, respectiv cu o oră și jumătate mai târziu de încheierea procesului verbal de contravenție.
A solicitat să fie avut în vedere, că nu a avut intenția de a circula cu remorca, ci a fost nevoit să se deplaseze așa cum a invocat și în plângerea formulată, datorită necesității de a muta stupii din locația în care se aflau.
A apreciat că în mod temeinic și legal prima instanță a aplicat sancțiunea avertismentului, având în vedere prevederile OG 2/2001 cu privire la persoana contravenientului, respectiv îndelunga sa activitate de conducător auto, ce nu a încălcat regulile de circulație și a dovedit respect pentru regulile de circulație.
Față de cele menționate, a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică si legală.
Tribunalul, analizând apelul declarat în raport de motivul invocat, privit prin prisma dispozițiilor legale incidente, precum și în raport de probele administrate în cauză, constată că apelul este nefondat, critica fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Verificând modul de individualizare a sancțiunii contravenționale în raport de dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța de apel constată că soluția instanței de fond de aplicare a sancțiunii avertismentului corespunde pe deplin criteriilor obligatorii privitoare la gradul de pericol social al faptei reflectat în urmările produse, scopul urmărit, persoana contravenientului.
Astfel, reclamantul nu are antecedente contravenționale, remorca nu a fost implicată în accident rutier cu daune, astfel că lipsa asigurării obligatorii la data constatării contravenției nu a produs o consecință gravă și, nu în ultimul rând, contravenientul și-a corectat conduita chiar în aceeași zi în care a fost sancționat, dovedind buna-credință.
În raport de aceste aspecte apelul se dovedește nefondat, urmând a fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 C.pr.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție Județean Gorj cu sediul în municipiul Tg-J., ., județul Gorj împotriva sentinței civile nr. 1710 din data de 10.10.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul petent N. M. cu domiciliul în orașul Novaci, ., județul Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2015.
Președinte, C. B. | Judecător, C. C. | |
Grefier, E. D. M. |
Red.C.C.
Tehnored.E.D.M.
25.06.2015
4 ex.
j.f.M.R.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1492/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 690/2015.... → |
|---|
