Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1492/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1492/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-06-2015 în dosarul nr. 1288/267/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia Nr. 1492/2015
Ședința publică de la 16 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. S.
Judecător L. M.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta intimată G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj împotriva sentinței civile nr.144 din data de 11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata petentă ., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspund consilier juridic N. M. C. pentru apelanta intimată G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj și administrator Ș. E. legitimându-se cu cartea de identitate asistat de avocat S. M. pentru ..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă asupra acestuia.
Consilier juridic, N. M. C., pentru apelanta intimată, având cuvântul, solicită admiterea apelului, modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond, în sensul de a respinge plângerea și de a menține procesul verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal. În susținerea concluziilor arată că sancțiunea avertisment nu este îndestulătoare în raport de fapta săvârșită, iar instanța de fond nu avea motiv să înlocuiască sancțiunea amenzii cu avertisment, în condițiile în care unitatea petentă nu a făcut dovada că a intrat în legalitate, având în vedere că era vorba de o substanță chimică periculoasă, iar conform legii se impunea evidențierea acestor substanțe într-o evidență strictă.
Apărătorul ales al intimatei petente, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. În susținerea concluziilor, arată că instanța de fond a interpretat în mod judicios probele administrate la dosar, pronunțând o sentință legală prin care a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment. Solicită să se țină cont de următoarele aspecte: în primul rând societatea nu a mai procesat piatră și alte materiale colaterale de la sfârșitul anului 2013 și astfel nu avea cum să produsă și să înregistreze nici un fel de deșeuri, iar ultima raportare a producției datează de la sfârșitul anului 2013, respectiv a realizat 5.540 mc material după care societatea nu a mai funcționat. În al doilea rând, societatea când a funcționat și a produs acel material a folosit un utilaj închiriat de la o altă societate, utilaj căruia i se făcea mentenanța de către societatea care deținea acel utilaj și în consecință nu avea cum să producă materiale poluante iar alimentarea acelui utilaj se făcea direct de la stația de benzină.
Într-o altă ordine de idei, solicită să se țină cont și de faptul că la data de 24.06.2014 G. de Mediu a efectuat un control la această societate în urma căruia nu a constatat faptul că societatea poluează sau că societatea nu deține mijloace tehnice pentru stocarea deșeurilor, dimpotrivă a constatat faptul că societatea îndeplinește toate condițiile legale pentru gestionarea acestor deșeuri.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere faptul că în datele de 28 și 29 iulie 2014 în aceeași zonă, respectiv Novaci, sau produs inundații fapt care este de notorietate, menționat și în presă, care a afectat în proporție de 90 % stația de exploatare piatră, practic distrugând toate materialele și obiectele în care se stocau acele materiale despre care s-a făcut referire în controlul efectuat cu două luni mai devreme.
Având în vedere această stare de fapt din care reiese în mod clar că societatea nu a poluat în nici un fel mediul, consideră că măsura amenzii aplicate doar pentru o simplă raportare fără să fie susținută de ceva concret este exagerată și abuzivă iar instanța de fond a reparat această situație pronunțând o sentință corectă.
În replică, reprezentantul apelantei intimate solicită să se aibă în vedere faptul că societatea petentă nu a făcut dovada că nu a desfășurat activitate, apelanta făcând verificări în acest sens, chiar la ANAF, rezultând faptul că a avut activitate. Mai mult decât atât, în condițiile în care societatea nu ar fi avut activitate această evidență trebuia să fie pe zero, iar apelanta a aplicat sancțiunea că nu exista această activitate, fiind sunt două situații distincte.
În contrareplică, apărătorul ales al intimatei petente învederează faptul că a făcut dovada la instanța de fond că nu s-a folosit apă, că nu s-au făcut analize de apă privind conținutul chimic al apei pentru că societatea nu funcționa, specificându-se în controalele respective că societatea nu funcționa. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 144 din data de 11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost admisă în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. L. G. S.R.L., în contradictoriu cu intimata G. Națională de Mediu – Comisariatul Județean Gorj, împotriva Procesului Verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2014.A fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de_ lei aplicată petentei cu sancțiunea avertismentului și s-a atras atenția acesteia asupra necesității respectării dispozițiilor legale în vigoare.S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție AA nr._, încheiat de agenții constatatori ai intimatei la data de 13.08.2014, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei, în baza art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, pentru faptul că, unitatea a omis să țină o evidență strică a substanțelor și preparatelor periculoase.
Procesul-verbal de contravenție nu a fost semnat de reprezentantul petentei, menționându-se în cuprinsul acestuia că nu a fost prezent în momentul întocmirii acestuia
Examinând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).Că, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție s-a bucurat de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i s-a asigurat accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat în prezenta cauză, instanța a a constat că din cuprinsul procesului-verbal nu rezulta cu exactitate natura substanțelor periculoase deținute de către societatea petentă, iar în ceea ce privește combustibilul, trebuia avut în vedere nivelul activității desfășurate de către petentă. Sub acest aspect, instanța a reținut că, din documentele depuse la dosar, respectiv din Fișele de prelevare pentru ape uzate (f. 58-63), rezulta că activitatea unității S.C. L. G. S.A., s-a redus semnificativ în perioada 11.03 – 11.11. 2014.
În ceea ce privește combustibilul necesar pentru funcționarea utilajelor, instanța a reținut că potrivit Contractului de comodat nr. 25/2013 (f. 71-73), Pct. 3.2., lit. c, revine comodantului .., obligația de a asigura societății petente carburantul și service-ul utilajelor închiriate, acestea fiind alimentate direct de la stațiile specifice, astfel cum rezultă din Bonurile de carburant afișate la fila 74-76, nefiind necesară stocarea combustibilului în interiorul societății sancționate contravențional, însă, acest aspect nu înlătura natura contravențională a faptei reținute în procesul verbal contestat în prezenta cauză.
De asemenea, s-a reținut faptul că, în urma fenomenelor periculoase din data de 28 și 29.07.2014, Stația de sortare ce aparține petentei, a fost afectată de inundații, fiind distruse obiecte de mobilier, sisteme electrice, birouri, etc, aspecte consemnate în Nota de constatare nr. 8141/2014 (f. 54,55), eliberată de Primăria Orașului Novaci la data de 07.08.2014, astfel încât la data efectuării controlului de către reprezentanții intimatei, respectiv la data de 13.08.2014, în mod justificat petenta nu remediase distrugerile provocate, în anexa la Procesul verbal contestat, menționându-se faptul că amplasamentul inspectat a fost afectat de viitura produsă pe râul Gilort, unde nivelul apei a depășit 1m.
În raport de cele menționate anterior, instanța a constatat faptul că petenta s-a făcut vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, în sensul că nu a ținut evidență strictă, sub aspectul cantității, caracteristicilor și a mijloacelor de asigurare a substanțelor și preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora, care intră în sfera sa de activitate, aflându-se totodată în imposibilitatea de a furniza informațiile și datele cerute de reprezentanții intimatei, circumstanțele acestei fapte, urmând a fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii aplicate societății petente.
Astfel, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța, raportat la art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001, în baza art.7 alin. 3 din OG 2/2001, evaluând împrejurările de fapt enunțate mai sus prin prisma criteriilor menționate, a reținut că petenta nu ținut o evidență strictă a cantităților de substanțe și preparate chimice periculoase utilizate, însă nesocotirea acestei reguli a fost una circumstanțială, întrucât activitatea desfășurată la Stația de sortare a societății era diminuată în mod considerabil, fiind totodată afectată de viitura produsă pe râul Gilort la data de 29.08.2014, lipsind orice alte urmări în planul modalității de gospodărire a apelor, motiv pentru care, s-a apreciat că, raportat la aceste împrejurări, sancțiunea pecuniară aplicată este mult prea drastică
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței de fond în sensul respingerii plângerii contravenționale, cu consecința menținerii efectelor procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2014, întocmit de reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu - Comisariatul Județean Gorj.
În motivele scrise de apel, apelanta intimată a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 96 alin. 1 pct.2 din OUG nr. 195/2005, arătând că motivarea că, sancțiunea aplicată este prea aspră, nefiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, nu putea fi reținută de către instanța în condițiile în care, intimata petentă a fost sancționată cu minimul amenzii prevăzut de lege respectiv 25.000 lei, cu atât mai mul cu cât fapta reținută prin procesul verbal de contravenție prezintă un grad de pericol ridicat, fiind vorba se substanțe chimice periculoase.
A considerat că o prima și esențială trăsătură a contravenției o reprezintă atingerea adusă unor valori aparținând întregii comunități, iar asprimea sancțiunii aplicate nu este condiționată de producerea unor urmări grave. Curtea Europeana a Drepturilor Omului apreciază că, prin săvârșirea unei contravenții se aduce atingere unor valori ale întregii comunități, iar această prevedere stabilește un comportament iar prin sancțiunea atrasă de nerespectarea ei se încearcă în același timp atât să se prevină cât și să se reprime.
A învederat faptul că, verificările au fost efectuate la solicitarea Corpului de Control al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, fiind analizate în amănunt toate condițiile de mediu impuse intimatei petente prin actele de reglementare, iar obligația de a ține o evidență
strictă a substanțelor chimice periculoase revenea conform OUG 195/2005 art.28 lit.b. Conform autorizației de mediu intimata petentă deține substanțe chimice periculoase fiind aplicabile dispozițiile art.28 lit b din OUG 195/2005.
A solicitat instanței de apel să aibă în vedere faptul că intimata petentă nu a făcut dovada că ar fi intrat în legalitate.
În drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile Codul de procedură civilă, OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului.
Prin întâmpinare intimata petentă . a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat, și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de instanța de fond, precum și la obligarea la plata cheltuielilor de judecată, arătând că instanța de fond a interpretat în mod judicios probele administrate la dosar, pronunțând o sentință prin care a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, iar apelul trebuie respins deoarece în primul rând societatea nu a mai procesat piatră și alte materiale colaterale de la sfârșitul anului 2013, astfel nu avea cum să mai producă deșeuri de nici un fel, dovada fiind actele depuse la dosar din care reiese faptul că exploatarea s-a făcut doar în anul 2013 - 5540 mc material iar ulterior societatea nu a mai funcționat. În acest sens sunt raportările ce privesc consumul de apă și verificările pentru calitatea apei, acte depuse la dosar.
În al doilea rând, a arătat că în anul 2013 societatea a lucrat cu utilaj împrumutat de la altă societate și nu a fost necesar să efectueze operațiuni cu carburanți, uleiuri (schimburi de ulei) etc, iar activitatea a fost foarte mică („ în 2014 zero,,) - această situație demonstrează lipsa stocurilor de astfel de substanțe - a se vedea contractul de comodat depus la dosar ( comodantul își făcea singur mentenanța la utilaj).
În al treilea rând, în anul 2013 societatea a folosit motorină în cantitate mică, prin cumpărare și alimentare directă din stațiile de carburant - fapt ce arată activitatea restrânsă a firmei și astfel lipsa necesității de a stoca carburant - dovada fiind bonurile fiscale depuse la dosar.
În al patrulea rând, societatea a mai fost controlată de către G. de Mediu, în data de 24.06.2014 și s-a constatat faptul că sunt îndeplinite toate condițiile, indicându-se cele reținute prin raportul de inspecție întocmit cu aceea ocazie.
A mai susținut intimata petentă că inundațiile din data de 28-29.07.2014 au afectat în proporție de 90% stația de sortare așa, cum reiese din nota de constatare efectuată de primărie, în sensul că au fost luate de ape toate dotările și materialele care se aflau în incinta stației (bunuri, acte, etc - creând un adevărat dezastru), iar în termenul scurs până la data controlului societatea nu se reabilitase datorită necesității unor lucrări uriașe care depășeau puterea sa financiară.
Având în vedere această stare de fapt din care reiese în mod clar faptul că societatea nu a poluat în nici un fel mediu sau nici măcar nu a creat o suspiciune de a polua în vreun fel mediu cu substanțe periculoase, a considerat că măsura amenzii aplicate, doar pentru o simplă neraportare - fără să fie susținută de ceva concret, este exagerată și chiar abuzivă iar instanța de fond a reparat această situație pronunțând o sentință corectă.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205-206 Cod procedură civilă.
A solicitat cheltuielilor de judecată.
Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta intimată a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței de fond, în sensul respingerii plângerii contravenționale, cu consecința menținerii efectelor procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/13.08.2014, întocmit de reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu -Comisariatul Județean Gorj.
A arătat că susținerea intimatei petente în sensul că nu a mai procesat piatră și alte materiale colaterale, nu are nicio relevanță în condițiile în care, sancțiunea a fost aplicată pentru nedeținerea evidenței privind substanțele chimice periculoase., neavând relevanță dacă societate a desfășurat activate sau nu, această evidență trebuia să existe, evidența în care sunt evidențiate substanțele chimice intrate în societate.
Examinând apelul declarat prin prisma celor invocate de părți, în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 Cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul de față este fondat, pentru următoarele considerente:
Petenta a contestat în cauză procesul-verbal de contravenție AA nr._, încheiat de agenții constatatori ai intimatei la data de 13.08.2014, act prin care a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei, în baza art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, raportat la art. 96 alin. 1 pct. 2 din același act normativ, pentru faptul că, unitatea a omis să țină o evidență strică a substanțelor și preparatelor periculoase.
Prima instanță a reținut în mod just că procesul-verbal susmenționat întrunește condițiile de formă impuse de art. 16 din OG nr. 2/2001 și că nu există nicio cauză de nulitate absolută prevăzută de art. 17 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei, se reține că potrivit art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005: Persoanele fizice și juridice care gestionează substanțe și preparate periculoase au următoarele obligații: b) să țină evidență strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanțelor și preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, și să furnizeze informațiile și datele cerute de autoritățile competente conform legislației specifice în vigoare;. ” Ori, conform autorizației de mediu, petenta deține substanțe chimice periculoase, astfel că acesteia îi revine obligația de a ține evidență strictă - cantitate, caracteristici, mijloace de asigurare - a substanțelor și preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor și ambalajelor acestora, care intră în sfera lor de activitate, și să furnizeze informațiile și datele cerute de autoritățile competente conform legislației specifice în vigoare, potrivit art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, obligație care nu a fost respectată.
Astfel, judecătoria a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția petentei cu privire la fapta prevăzută de art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, raportat la art. 96 alin. 1 pct. 2 din același act normativ, încadrarea juridică pentru contravenția săvârșită fiind legală, apreciind în mod corect întreg probatoriul administrat în cauză.
Apelanta formulează critici cu privire la faptul că prima instanță a reținut în mod eronat criterii de reindividualizare a sancțiunii aplicate pentru fapta reținută prin actul sancționator contestat în cauză, critici care se dovedesc întemeiate, reținându-se de către instanța de apel faptul că împrejurările săvârșirii faptei nu justifică înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertisment, în condițiile în care petenta nu a avut o atitudine de conformare și nu a intrat în legalitate.
Astfel, instanța de apel constată că nu au relevanță în cauză aspectele invocate de către intimata petentă cu privire la faptul că nu ar fi procesat piatră și alte materiale colaterale sau că nu ar fi desfășurat activitate, întrucât sancțiunea amenzii a fost aplicată de către agentul constatator pentru faptul că petenta a omis să țină o evidență strică a substanțelor și preparatelor periculoase. De altfel, din probele administrate la fond nu rezultă că petenta nu a avut activitate, ci dosar că activitatea acesteia s-a redus, însă acest fapt nu constituie un criteriu suficient pentru a determina înlocuirea amenzii aplicate de către agentul constatator în cuantumul minim prevăzut de lege cu sancțiunea avertisment.
Așadar, nici în apel intimata petenta nu a dovedit că a intrat în legalitate, nefiind probat faptul că a întocmit evidența strictă privind substanțele chimice periculoase, potrivit art. 28 lit. b din OUG nr. 195/2005, astfel că apărările invocate de către intimata petentă în apel nu pot fi reținute ca și criterii suficiente de reindividualizare a sancțiunii amenzii, cu atât mai mult cu cât se apreciază că fapta reținută prin procesul verbal de contravenție prezintă un grad de pericol social ridicat.
Față de aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art.480 Cod proc.civ. raportat la art. 34 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, constatând că instanța de fond a apreciat în mod injust că sunt incidente în cauză dispozițiilor art. 21 alin. 3 raportat la art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în cauză, pronunțând astfel o hotărâre netemeinică, va admite apelul declarat și va schimba sentința atacată în sensul că va respinge plângerea contravențională formulată de petentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta intimată G. Națională de Mediu - Comisariatul Județean Gorj cu sediul procedural ales in Tg-J., ., județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.144 din data de 11.02.2015 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata petentă . cu sediul în oraș Novaci, ., județul Gorj.
Schimbă sentința în sensul că respinge plângerea.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iunie 2015.
Președinte, M. C. S. | Judecător, L. M. | |
Grefier, M. R. |
Red. S.M.C./ Tehn. M.R.
J.f./A.C.
4ex/09.07. 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1811/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1416/2015.... → |
|---|
