Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 876/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 876/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 8184/318/2014
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Decizia nr. 711/2015
Ședința publică de la 10 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M.
Judecător M. C. S.
Grefier E. A. B.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelanta petentă P. A. D. împotriva sentinței civile nr. 876 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, apelanta petentă P. A. D., fiind reprezentată de avocat U. C..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, precum și faptul că apelul a fost declarat și motivat în termenul procedural.
Avocat U. C. pentru apelanta petentă P. A. D. depune adresa nr. 3280/06.03.2015 a Consiliului Local Bîlteni și adresa Consiliului local al comunei Bîlteni nr._/06.03.2015 însoțită de copie conformă cu originalul a chitanței de plată a taxei de timbru nr._/23.12.2014
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, tribunalul apreciază apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat U. C. pentru apelanta petentă P. A. D., având cuvântul, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale. Consideră nelegală și netemeinică sentința apelată întrucât instanța de fond nu a analizat susținerile din plângerea contravențională. În procesul verbal se menționează ca și loc al săvârșirii contravenției pe DN 67, fără a se specifica în concret locul în care a circulat cu viteza reținută în procesul verbal de contravenție. Mai motivează că a solicitat proba testimonială tocmai pentru a dovedi modalitatea în care s-a efectuat controlul dar și locul în care a fost oprită petenta de agentul constatator. Pentru cele arătate a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii plângerii.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului declarat, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 876 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta P. D. A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului G. - Serviciul rutier. A fost menținut ca temeinic și legal întocmit procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat de Serviciul Rutier G. la data de 06.06.2014.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 06.06.2014 încheiat de agentul constatator S. N. și semnat de către petentă cu mențiunea că nu este de acord cu viteza înscrisă, aceasta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 765 lei, respectiv 9 puncte amendă precum și cu măsura administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării - în baza art. 121 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002, pentru faptul că la data respectivă, ora 20.24, a fost înregistrată de aparatul radar marca Autovision, montat pe autovehiculul Dacia L. cu nr. MAI_ pe DN 67 în localitatea Bengești-Ciocadia conducând autoturismul Ford Focus cu numărul de înmatriculare Gj-40-SOL cu viteza de 105 km/h.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 instanța competentă să soluționeze plângerea a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal.
Sub aspectul legalității a reținut dispozițiile art. 16 și art. 17 din acest act normativ. Examinând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001.
În ceea ce privește nulitatea relativă întemeiată pe dispozițiile art. 16 din O.G. 2/2001 invocată de către petentă prin plângere, instanța a reținut că argumentele formulate de petentă în acest sens sunt neîntemeiate, întrucât în cuprinsul procesului-verbal contestat a fost individualizată în mod corect pretinsa faptă contravențională, agentul constatator inserând mențiunile necesare și totodată suficiente pentru identificarea locului faptei.
În același sens, instanță a arătat că lipsa mențiunilor înscrise în art. 16 alin. 1 din O.G. 2/2001 constituie motive de nulitate relativă, motiv pentru care îi revine petiționarului sarcina de a proba existența unei vătămări provocate de lipsa acelor mențiuni, care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, fapt nedovedit de către petenta din prezenta cauză.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Astfel, instanța a luat act că săvârșirea faptei reținute în sarcina petentei a fost constatată în mod personal de către agentul constatator, acesta aflându-se la data de 06.06.2014 în timpul executării activității de supraveghere și control trafic rutier pe DN 67, pe raza localității Bengești Ciocadia, județul G. în executarea activității de supraveghere și control – trafic, prilej cu care acționând cu aparatul video-radar marca Autovision montat pe autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare MAI_ a surprins autoturismul marca Ford Focus, înmatriculat sub nr._ condus de petenta P. A. circulând cu viteza de 105 km/h în localitate, deplasându-se din direcția Râmnicu V. în direcția Târgu J..
Potrivit dispozițiilor art.102 alin.3 lit. e din OUG nr. 195/2002 constituie contravenție “depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autoturismul condus”, iar în temeiul art. 49 alin.1 din același act normativ, în localități viteza maximă admisă este de 50 de Km/h.
Totodată, prin art. 102 alin.3 lit. e din OUG 195/2002, se mai stabilește de către legiuitor că depășirea vitezei legale admise se constată cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Din examinarea planșelor foto (f.17-19), instanța a reținut că acestea sunt conforme cu dispozițiile art. 3.5.1. din Norma de metrologie legala NML 021-05, constituind probe pentru aplicarea legislației rutiere. Astfel, înregistrarea foto cuprinde toate elementele prevăzute de lege, inclusiv viteza de deplasare, permițând totodată și identificarea numărului de înmatriculare al autovehiculului condus de petentă. Din această înregistrare rezultă că petenta circula cu o viteză de 105 km/h în localitatea Bengești Ciocadia, județul G..
În ceea ce privește respectarea cerințele metrologice și tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele, utilizate de poliția rutieră la măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor pe drumurile publice, instanța a arătat că potrivit art. 4.2 din Norma de metrologie legală NML 021-05 Măsurările și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați. Instruirea operatorilor se va efectua în conformitate cu reglementările specifice în vigoare, elaborate de instituția abilitată să dețină și să utilizeze cinemometrele, iar potrivit art. 4.3 din același act normativ Cinemometrele vor putea fi utilizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate și sigilate în conformitate cu prevederile prezentei norme și sunt însoțite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate.
Aplicând la speță principiile legale menționate, instanța a reținut faptul că din Buletinul de verificare metrologică nr._ rezultă că aparatul radar Autovision prin care s-a efectuat înregistrarea vitezei a fost verificat metrologic la data de 16.04.2014 fiind declarat admis pentru un an, viteza cu care rula autoturismul condus de petentă fiind astfel constatată de un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. De asemenea, s-a constatat că au fost respectate și prevederile art. 4.2 din Norma de metrologie legală NML 021-05, la dosar fiind depus atestatul operator Autovision al agentului constatator S. N..
În ceea ce privește susținerile petentei, formulate în sensul că viteza înscrisă în procesul verbal de contestat, nu este reală întrucât aparatul radar se afla în mers la momentul efectuării înregistrării video, instanța a apreciat că aceste susțineri nu pot fi reținute, deoarece au fost respectate dispozițiile legale instituite prin art. 1.6. lit. b din Norma de metrologie legală NML 021-05 potrivit căruia cinemometre destinate a fi utilizate și în regim de deplasare a autovehiculului pe care sunt instalate trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv specializat, care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, din planșele foto rezultând în mod clar că autospeciala poliției care se deplasa cu viteza de 62 km/h (colțul din stânga jos) a măsurat viteza de deplasare a autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, din sens OPUS de 105 km/h ( colțul din dreapta sus), măsurarea fiind efectuată cu antena radar din FAȚĂ, aflată pe bordul autospecialei înmatriculată sub nr. MAI_.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a reținut că petenta a săvârșit contravenția prevăzută de art.102 alin.3 lit. e din OUG nr. 195/2002, situația de fapt reținută în procesul verbal fiind dovedită prin mijloacele de probă administrate în cauză.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța a constatat că potrivit art. 21 alin. 3 din O.G nr.2/2001 sancțiunea aplicată pentru săvârșirea unei contravenții trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Analizând în temeiul art. 34 coroborat cu art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 sancțiunea contravențională aplicată, instanța a constatat că, raportat la împrejurările concrete ale comiterii faptei, că sancțiunea a fost în mod corect individualizată de agentul constatator, în limitele instituite de art. 98 alin. 4 din OUG 195 / 2002 (9 – 20 puncte amendă) și cu suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile.
În baza considerentelor expuse anterior, instanța a reținut că plângerea petentei este neîntemeiată și a respins-o ca atare, menținând procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic, în temeiul art.34 din O.G. nr. 2/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta P. A. D., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel, apelanta petentă precizează că instanța de fond nu a analizat susținerile din plângerea contravenționala, susțineri legate atât de forma procesului-verbal de contravenție cât și de starea de fapt reținută.
Că, în procesul-verbal de contravenție se menționează ca și loc al săvârșirii faptei contravenționale pe DN 67, în direcția V. - Târgu J., fără a se specifica în concret locul în care a circulat cu viteza reținută în procesul-verbal de contravenție.
Mai arată faptul că a solicitat încuviințarea probei testimoniale tocmai pentru a dovedi modalitatea în care s-a efectuat controlul dar și locul în care a fost oprită de agentul constatator, probă respinsă de instanța de fond.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, a solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței instanței de fond în sensul admiterii plângerii contravenționale așa cum a fost formulată.
În drept a invocat dispozițiile art.466-482 C.pr.civ.
Deși prin rezoluția din data de 05 ianuarie 2015 i s-a comunicat intimatei Inspectoratul de Poliție Județean G. o copie de pe cererea de apel formulată de apelanta petentă P. A. D. cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 15 zile de la data primirii cererii de apel, acesta nu a depus întâmpinare.
D. urmare, potrivit dispozițiilor art. XV alin.6 din Legea nr.2/2013 a fost fixat termen de judecată la data de 10.03.2015, fiind citate părțile.
Din examinarea apelului pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, în raport de criticile invocate și prin prisma dispozițiilor art. 466 și urm. din codul de procedură civilă tribunalul reține că procesul-verbal de constatare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Ca stare de fapt se reține că petenta a fost sancționat prin procesul-verbal . nr._/06.06.2014 cu amendă în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere ca urmare a suspendarea dreptului de a conduce pe o durată de 90 zile pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 102 alin.3 lit. e din OUG nr. 195/2002, reținându-se în sarcina sa că, în ziua de 06.06.2014, ora 20:24 a condus autoturismul marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare_ pe DN 67 km în localitatea Bengești-Ciocadia, fiind înregistrat de aparatul video radar tip Autovision montat pe auto MAI_ circulând cu viteza de 105 km/h. pe un sector de drum cu limita maximă de viteză de 50 km/h.
Faptul că petenta a încălcat dispozițiile art. 102 alin.3 lit. e din OUG nr. 195/2002 este dovedit cu procesul-verbal de constatarea contravenției, a cărei prezumție de legalitate nu a fost răsturnată, forța probantă a acestuia nefiind înlăturată.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut că din probele administrate în cauză rezultă starea de fapt menționată în procesul-verbal de către agentul constatator.
În această materie, sarcina probei, potrivit legislației și jurisprudenței CEDO, incumbă agentului constatator care prin fotografiile – radar a făcut dovada deplină, fără echivoc că autoturismul condus de petentă circula în localitate cu viteza de 105 km/h.
Din succesiunea planșelor foto depuse de intimată, se observă cu claritate atât numărul autoturismului condus de către petentă cât și viteza cu care se deplasa acesta în interiorul localității, planșele fotografice fiind efectuate la intervale de 1-4 secunde, observându-se că au surprins același autoturism,probele trebuind a fi apreciate în ansamblu și nu separat. Intimata pe parcursul judecății a făcut dovada că cinemometrul este destinat utilizării atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, așa cum rezultă din înscrisurile depuse. Din aceleași înscrisuri rezultă că agentul constatator era atestat să desfășoare activități de utilizare și exploatare a aparatului radar. În același context, tribunalul reține că din fotografiile depuse singurul autoturism surprins în imagini este al petentului, extrem de clar pus în evidență .
Susținerile petentei cu privire la viteza de deplasare a vehiculului nu au fost reținute, ele infirmând fără argumente o stare de fapt dovedită prin mijloace tehnice necontestate, respectiv înregistrarea radar cu un cinemometru omologat și verificat metrologic.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu se menționează locul săvârșirii contravenției, nu poate fi reținută, în conținutul actului fiind menționat DN 67 Bengești Ciocadia.
Din probele depuse, rezultă fără putință de tăgadă data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, respectiv 105 km/h. și faptul că autoturismul se deplasa în localitate.
Fapta reținută în sarcina petentului este descrisă în mod clar, amplu în procesul verbal încheiat, starea de fapt consemnată neputând fi pusă la îndoială.
Sentința instanței de fond a fost pronunțată cu respectarea garanțiilor procesuale statuate de jurisprudența și legislația CEDO în materie, cu mențiunea că prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul a fost răsturnată indubitabil prin probele produse de intimată și administrate nemijlocit de instanță.
Cu privire la proba testimonială menționată de apelanta petentă în motivele de apel și care a fost respinsă de către instanța de fond se constată că petenta nu a solicitat în fața instanței de apel administrarea de probe, apreciind că probatoriul este complet.
În considerarea celor expuse, se apreciază că instanța de fond a stabilit o judicioasă stare de fapt, dând o interpretare și aplicare corectă a legii, probele administrate nu au înlăturat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatarea contravenției, apelul urmând a fi respins.
Văzând și dispozițiile art. 480 alin. (1) din codul de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta petentă P. D. A., CNP_, cu domiciliul în Comuna Bîlteni, . A, județul G., împotriva sentinței civile nr. 876 din data de 05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție Județean G. având C.I.F._ și sediul în municipiul Târgu J., ., județul G..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2015.
Președinte, L. M. | Judecător, M. C. S. | |
Grefier, E. A. B. |
Red. L.M./ tehn. E.B.
4 ex./ 1 aprilie 2015
J.f. A. C.
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 707/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 606/2015.... → |
|---|
