Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 453/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 453/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 16170/318/2013
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 453
Ședința publică din 11 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. C. S.
Judecător A. S. S.
Grefier C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 626 din 31.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. V., având ca obiect anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul petent V. V., asistat de avocat Hîrs M., lipsă fiind apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, în condițiile art. 131 alin. 2 coroborat cu dispozițiile art. 482 N.C.P.C., tribunalul, din oficiu, a verificat și a stabilit că este competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 N.C.P.C., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Nemaifiind cereri de formulat și probe noi de administrat, tribunalul a constatat cercetarea judecătorească încheiată și a acordat cuvântul pentru dezbateri asupra apelului:
Avocat Hîrs M. pentru intimatul petent V. V., a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală, întrucât probele administrate de către instanța de fond au fost în perfectă concordanță cu hotărârea pronunțată.
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat:
Prin sentința civilă nr. 626 din 31.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulată de petentul V. V., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., cu sediul în Tg.-J., jud. G..
A fost anulat procesul-verbal . nr._/11.10.2013, întocmit de intimat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că la data de 24.10.2013, sub nr._, pe rolul acestei instanțe, a fost înregistrată plângerea contravențională formulată de petentul V. V. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/11.10.2013 întocmit de intimat, solicitând admiterea plângeri contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivare petentul a arătat că la data de 11.10.2013 a fost sancționat de către organele de poliție pe motiv că nu ar fi avut acte legale asupra produselor (pâine, ștrudele etc.) vândute în sumă de 81 lei.
Petentul a precizat că la rubrica „alte mențiuni” din cuprinsul procesului-verbal de contravenție a fost nevoit să consemneze că nu ar avea obiecțiuni, sub presiunea agentului de control, care i-a comunicat că-i confiscă marfa și îi aplică o sancțiune foarte severă în cazul în care nu semnează procesul verbal și nu scrie ce se dictează, și anume că recunoaște că nu a avut acte legale.
Petentul a menționat că avea acte pe produsele pe care le vindea.
În dovedire petentul a depus la dosar procesul-verbal de contravenție contestat, copie de pe cartea de identitate, copie de pe factura nr._/11.10.2013, chitanța privind achitarea taxei de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimatul a depus la dosar întâmpinare însoțită de raportul agentului constatator din data de 21.11.2013 și declarația petentului.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată având în vedere faptul că temeinicia aspectelor reținute în procesul verbal de contravenție rezultă din documentele anexate.
Instanța observă că plângerea a fost depusă, la Judecătoria Târgu J., prin poștă de către contestator la data de 24.10.2013, în termenul legal prevăzut de art. 25 și 31 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată.
Analizând conținutul procesului-verbal . nr._/11.10.2013, instanța a constatat că acesta este ilizibil și că numai din cuprinsul raportului agentului constatator se poate constata că i s-a aplicat contestatorului sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1500 lei, pentru săvârșirea contravențiilor sancționate de art. 1 lit. e și h din Legea 12/1990.
În raportul din data de 21.11.2013, a rezultat faptul că în urma controlului sunt expuse la vânzare pâine și produse de patiserie (ștrudele, pateuri cu brânză, batoane) pentru care petentul nu poseda și nu a putut prezenta documente justificative de proveniență, nefiind întocmită nota de recepție și constatare diferențe, iar la mai multe produse nu era afișat prețul de vânzare.
Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația să verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei întocmirii sale.
Sub aspectul condițiilor de formă, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001, instanța constată că procesul-verbal nu a fost întocmit cu respectarea cerințelor de legalitate prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fiind lovit de nulitate, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 16 alin. (1) din O.G.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției trebuie să cuprindă în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea.
Din cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001 reiese faptul că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța de fond a constatat că procesul verbal de contravenție este aproape ilizibil, motiv pentru care pentru a analiza temeinicia și legalitatea acestuia coroborează conținutul acestuia cu mențiunile din raportul agentului constatator și a reținut că în procesul verbal contestat s-a consemnat că petentul a săvârșit două fapte, respectiv cele prevăzute de art. 1 lit. e și h din Legea nr. 12/1990, dar din cuprinsul procesului verbal rezultă faptul că i s-a aplicat o singură amendă, în cuantum de 1500 lei.
Legea nr. 12/1990 prevede două fapte distincte la art. 1 lit. e și lit. h, respectiv, efectuarea de activități de producție, comerț sau prestări de servicii, după caz, cu bunuri a căror proveniență nu este dovedită, în condițiile legii (art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990) și neexpunerea la vânzare a mărfurilor existente, vânzarea preferențială, refuzul nejustificat al vânzării acestora sau al prestării de servicii cuprinse în obiectul de activitate al operatorului economic (art. 1 lit. h din Legea nr. 12/1990).
De asemenea, actul normativ menționat mai sus, prevede la art. 2 că pentru săvârșirea acestor contravenții de către persoane fizice se sancționează cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei.
Din coroborarea dispozițiilor art.20 alin.1 din O.G. nr.2/2001 cu art. 10 alin. 1 și 2 din același act normativ, a rezultat că, în situația constatării săvârșirii de către o persoană a mai multor contravenții în același timp și de către același agent constatator, se întocmește un singur proces-verbal, aplicându-se pentru fiecare faptă câte o sancțiune, care se cumulează și al căror total nu poate depăși dublul maximului prevăzut de lege pentru contravenția cea mai gravă. Așadar, interpretând per a contrario textul art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că dacă se săvârșesc mai multe contravenții trebuie să se aplice pentru fiecare contravenție câte o amendă contravențională.
Transpunând aceste principii în speță, instanța a observat că în ceea ce privește sancțiunea principală agentul constatator a intenționat să sancționeze fiecare din cele două fapte cu amendă contravențională, aspect care rezultă din împrejurarea că pe procesul-verbal este însemnată distinctiv doar rubrica „amendă”, în cuantum de 1500 lei. Instanța a apreciat că agentul constatator ar fi avut obligația de a evidenția în mod distinct aceste sancțiuni, întrucât obiectul plângerii contravenționale îl reprezintă procesul verbal întocmit, din cuprinsul căruia nu se poate descifra descrierea primei fapte reținută în sarcina petentului.
În concluzie, instanța a reținut din procesul-verbal de contravenție că agentul constatator, deși a constatat săvârșirea a două fapte, a aplicat doar o singură sancțiune, contrar dispozițiilor legale anterior menționate, împrejurare sancționată cu nulitatea procesului-verbal de contravenție atacat. Nulitatea procesului-verbal este absolută virtuală, caracterul imperativ al normei citate rezultând din chiar rațiunea edictării acesteia, respectiv posibilitatea verificării de către instanță a legalității aplicării și individualizării fiecărei sancțiuni în parte în raport de criteriile legale.
Acest mod de aplicare a sancțiunii amenzii contravenționale este de natură a-l prejudicia pe petent, având în vedere că există și posibilitatea răsturnării prezumției existente pentru una dintre contravențiile săvârșite, cu consecința înlăturării sancțiunii pentru acea faptă, operațiune imposibil de realizat dacă nu se cunoaște sancțiunea aplicată în concret pentru respectiva contravenție, mai ales în condițiile în care așa cum s-a arătat faptele au fost descrise ilizibil,
De asemenea, instanța a reținut că procesul verbal de contravenție depus la dosar în original este ilizibil, în ceea ce privește descrierea faptelor reținute în sarcina contestatorului cât și a actului normativ prin care se stabilesc și se sancționează contravențiile, astfel încât instanța se află în imposibilitatea de a stabili situația de fapt, în vederea verificării temeiniciei procesului verbal.
Instanța apreciază că agentul constatator trebuia să realizeze o descriere în concret a contravențiilor, cu specificarea tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptelor acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptei materiale și verificarea încadrării juridice pe care a primit-o și a justei sancțiuni aplicate. Astfel nu se poate realiza un control eficient și real de legalitate și de temeinicie, nefiind clar care este modul concret în care fapta contravențională reținută a fost săvârșită și în ce măsură cel sancționat este vinovat de săvârșirea ei, neputându-se recurge în acest caz la înscrisuri extrinseci procesului verbal de contravenție, cum ar fi de exemplul raportul agentului constatator.
Față de cele reținute cu privire la nelegalitatea procesului-verbal contestat, instanța a considerat că nu se mai impune analizarea temeiniciei acestuia și, în consecință, potrivit dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor, constatând că plângerea contestatorului a fost întemeiată, instanța de fond a admis-o ca atare și a dispus anularea procesului-verbal.
Împotriva sentinței a declarat apel intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., criticând-o pentru netemeinicie.
Prin motivele scrise de apel, apelantul intimat a susținut că, petentul a fost sancționat, în temeiul Legii nr. 12/1990 pentru efectuarea de acte de comerț cu bunuri pentru care nu a putut prezenta documente legale de proveniență și pentru omisiunea întocmirii și afișării prețurilor pentru produsele pe care le comercializa.
În analiza încadrării juridice a faptelor, instanța nu a avut în vedere forma actului normativ de la constatării contravenției, ci forma aflată în vigoare după republicarea Legii nr. 12/1990, la data de 2014, formă ulterioară pronunțării hotărârii.
Că, în mod eronat instanța de fond a apreciat că procesul-verbal contestat este lovit de nulitate, fiind întocmit cu nerespectarea prevederilor art. 10, alin. l din OG nr. 2/2001, privind regimul contravențiilor, în sensul că deși s-au reținut în sarcina petentului două fapte, a fost aplicată o singură amendă, în realitate, procesul-verbal fiind întocmit corect, în conformitate cu prevederile art. 10, alin. 2 din același act normativ, care constituie o excepție de la textul sus menționat, potrivit căruia, când mai multe contravenții se constată prin același proces-verbal, sancțiunile se cumulează, fără a depăși dublul maximului prevăzut pentru contravenția cea mai gravă.
În speță, agentul constatator nu a aplicat o singură amendă pentru cele două contravenții săvârșite de petent, ci a cumulat aceste amenzi, în limitele minime prevăzute de lege, respectiv, 500 lei neafișarea prețurilor și 1000 lei pentru lipsa documentelor de proveniență a mărfii.
Față de aceste considerente, apelantul intimat a solicitat admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate, în sensul respingerii plângerii.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 466 și următoarele din codul de procedură civilă și art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În temeiul dispozițiilor art. 30 alin. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, având în vedere că amenda aplicată se face venit la bugetul local al localității de domiciliu a contravenientului, constituind venit public, în sensul dispozițiilor art. 30 alin. 2 din același act normativ, instituția apelantă fiind scutită de plata taxei judiciare de timbru pentru prezentul apel.
În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei în lipsă la dezbateri.
Intimatul petent V. V. a formulat întâmpinare la apelul formulat de I.P.J. G. și a solicitat să se procedeze la respingerea acestuia și să fie menținută ca fiind legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond, respectiv sentința civilă nr. 626 din 31 Ianuarie 2014, întemeindu-și întâmpinare pe dispozițiile art. 205 și 150 C..
În motivare, intimatul petent a precizat că a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr_/11.10.2013 întocmit de intimată, motivat de faptul că la rubrica „Mențiuni” din cuprinsul actului contestat, a fost nevoit să consemneze că nu ar avea obiecțiuni, sub presiunea și amenințarea organului constatator, care i-a comunicat că îi va confisca marfa și îi va aplica o sancțiune foarte severă în cazul în care nu va semna procesul-verbal.
A depus totodată și actele legale emise asupra produselor pe care le avea la vânzare și anume, factura nr._/11.10.2013.
Agentul constatator, deși a consemnat săvârșirea a două fapte contravenționale, a aplicat contrar dispozițiilor legale o singură sancțiune, contrar O.G. 2 /2001, care prevede că nu poate depăși dublu maximului prevăzut de lege pentru contravenția cea mai gravă.
Că, observând procesul-verbal, sau mai bine zis coroborând procesul-verbal care este ilizibil cu raportul agentului constatator, s-a constatat că agentul constatator a intenționat să sancționeze fiecare din cele două fapte cu amendă contravențională, dar la rubrica amendă a fost consemnată distinctiv suma de 1500 lei, motiv de nulitatea a procesului-verbal.
De asemenea, așa cum a observat și prima instanță, procesul-verbal este ilizibil, în ceea ce privește descrierea faptelor contravenționale, cât și a actului normativ prin care se stabilesc și se sancționează contravențiile, cerință imperativă, care nefiind îndeplinită pentru a se constata în ce măsură aș fi fost vinovat sau nu, duce în mod precis la constatarea nulității acestui înscris.
Pentru aceste motive, și în primul rând că a fost forțat, sub presiunea agentului constatator să semnez procesul-verbal, a solicitat respingerea apelului declarat de I.P.J. G., dovada făcând-o cu proba cu acte, cu însuși actul contestat și copia CI, factura conform art. 292 C..
Examinând apelul declarat prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 476 și art. 477 NCPC, tribunalul îl reține ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 626 din 31.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._ a fost admisă plângerea formulată de petentul V. V., cu domiciliul în ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție G., cu sediul în Tg.-J., jud. G..
A fost anulat procesul-verbal . nr._/11.10.2013, întocmit de intimat.
Criticile formulate de către apelantul intimat I. G. sunt neîntemeiate.
Astfel, în mod corect prima instanță a reținut că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate în condițiile în care agentul constatator a reținut săvârșirea de către intimatul petent a două contravenții, dar a aplicat o sancțiune. Astfel, din actul de constatare a rezultat că în sarcina contravenientului s-au reținut faptele prevăzute și sancționate de art. 2 lit e și h și respectiv art. 2 lit. a și c din Legea 12/1190, dar a fost aplicată o singură sancțiune, în cuantum de 1500 lei.
Acest mod de aplicare a sancțiunii amenzii contravenționale este de natură a-l prejudicia pe petent, având în vedere că există și posibilitatea răsturnării prezumției existente pentru una dintre contravențiile săvârșite, cu consecința înlăturării sancțiunii pentru acea faptă, operațiune imposibil de realizat dacă nu se cunoaște sancțiunea aplicată în concret pentru respectiva contravenție.
Astfel, potrivit art. 10 alin. 1 dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție; când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă.
În mod judicios a apreciat prima instanță că agentul constatator trebuia să realizeze o descriere în concret a contravențiilor, cu specificarea tuturor circumstanțelor de natură a imprima faptelor acest caracter. Cerința este imperativă, întrucât rațiunea ei a fost aceea de a permite instanței cercetarea legalității actului constatator prin stabilirea faptei materiale și verificarea încadrării juridice pe care a primit-o și a justei sancțiuni aplicate. Astfel nu se poate realiza un control eficient și real de legalitate și de temeinicie, nefiind clar care este modul concret în care fapta contravențională reținută a fost săvârșită și în ce măsură cel sancționat este vinovat de săvârșirea ei, neputându-se recurge în acest caz la înscrisuri extrinseci procesului verbal de contravenție, cum ar fi de exemplul raportul agentului constatator.
Față de motivele de nulitate ale procesului verbal de contravenție enunțate mai sus, apar ca fiind nerelevante susținerile apelantului intimat cu privire la invocarea de către instanța de fond a dispozițiilor legii 12/1990 în forma existentă după republicarea actului normativ menționat, cu referire la faptele prev. de art. 1 lit. e și h, care aste diferită de cea în vigoare la data constatării faptei( 11.10.2013) efectele nulității procesului verbal de contravenție fiind aceleași, față de motivele invocate.
Față de considerentele enunțate, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., împotriva sentinței civile nr. 626 din 31.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul intimat Inspectoratul de Poliție al Județului G., C.I.F_, cu sediul în municipiul Târgu-J., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 626 din 31.01.2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul petent V. V., identificat prin C.N.P._, domiciliat în ..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 Februarie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, O. C. S. | Judecător, A. S. S. | |
Grefier, C. C. |
Red. O.C.S.
Tehnored. C.C.
Judecăt. fond A.D. T.
4 ex./17 Martie 2015
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 994/2015.... → |
|---|
