Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1043/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1043/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 8309/318/2014
Dosar nr._ Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL G.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 1043/2015
Ședința publică de la 15 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. B.
Judecător: A. M. N.
Grefier: L. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de apel formulată de apelanta petentă A. L., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., având ca obiect anulare proces - verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. M. în substituire pentru avocat B. I. E., conform delegației de substituire pe care o depune la dosarul cauzei, pentru apelanta petentă, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelul este la primul termen de judecată, este declarat în termen și motivat, după care,
În condițiile art. 131 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 482 C. pr. civ. tribunalul a verificat din oficiu și a stabilit că este instanță competentă general, material și teritorial să judece apelul de față, conform dispozițiilor art. 95 pct. 2 C. pr. civ., coroborat cu dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
În condițiile art. 244 alin. 1 coroborat cu dispozițiile art. 479 C. pr. civ. tribunalul declară încheiată cercetarea procesului, apreciază apelul în stare de judecată și trece la soluționarea acestuia, conform dispozițiilor art. 477 C. pr. civ., acordând cuvântul părților.
Avocat B. M., pentru apelanta petentă, solicită admiterea apelului.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin sentința civilă nr. 6368 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu - J. în dosarul nr._ a fost respinsă plângerea formulată de petenta A. L., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean G., și s-au menținut dispozițiile procesului - verbal de contravenție atacat . nr._ încheiat la data de 09.06.2014.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut faptul că prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 09.06.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 340 lei, 2 puncte penalizare și reținerea permisului de conducere pentru că în data de 19.06.2014, ora 20, 40, conducând autoturismul marca F. Stylo, cu numărul de înmatriculare_ pe DN 67 în localitatea Bălești, în zona în care se află farmaciile, a efectuat depășirea neregulamentară a autoturismului Wolkwagen Golf cu numărul de înmatriculare_ condus de A. I., în zona indicatorului „depășirea interzisă”, pe linie continuă și pe trecerea de pietoni.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, iar petenta nu a invocat nici un motiv de nelegalitate, contestând doar temeinicia.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de fond a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 a rezultat că procesul - verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor - verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că O.U.G. nr. 195/2002 R are drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public.
Așadar, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II - a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: … nerespectarea regulilor privind depășirea.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul - verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Conform adagiului latinesc actori incumbit probatio, reluat în dispozițiile art. 249 C. pr. civ., cel ce face o propunere înaintea instanței trebuie să o dovedească.
În cazul de față, petenta nu a dovedit o stare faptică care să contravină celei descrise în procesul verbal contestat, prezumția de temeinicie a procesului - verbal de constatare a contravenției nefiind răsturnată, ci doar întărită prin raportul agentului de poliție și declarația martorului asistent, care se afla în autoturismul ce a fost depășit de petentă.
Potrivit declarației martorului asistent A. I., petenta a efectuat depășirea autoturismului în care se afla martorul în zona de acțiune a indicatorului ,,depășirea interzisă” și în care drumul era marcat cu linie continuă simplă. Aceste împrejurări de fapt rezultate din declarația martorului asistent se regăsesc și în consemnările agentului constatator din procesul - verbal.
Din coroborarea acestor probe rezultă fără echivoc că petenta a depășit cu încălcarea regulilor privind depășirea.
În ceea ce privește declarațiile martorilor petentei, soții L. C. și L. A., instanța de fond le-a apreciat ca subiective, cei doi fiind prieteni ai petentei, urmând a fi înlăturate.
Așadar, fapta petentei a îndeplinit cumulativ cele patru trăsături extrase prin interpretare din dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 pentru a fi considerată contravenție.
Astfel, s-a constatat că fapta petentei este tipică deoarece corespunde modelului abstract descris în norma de incriminare a contravenției, este antijuridică întrucât s-a adus atingere valorii sociale ocrotite prin norma legală, este prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție.
Petenta nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, iar împrejurările rezultate din probele de la dosarul cauzei confirmă constatările agentului constatator, astfel că procesul - verbal este legal și temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere cuantumul sancțiunii contravenționale aplicate (700 lei); gradul de pericol social al contravenției reflectat de modul de comitere al faptei (depășirea unui autoturism cu încălcarea normelor legale privind depășirea ), împrejurările în care a fost comisă fapta (în cursul după - amiezii spre seară, pe un tronson de drum circulat), consecința săvârșirii faptei (tulburarea ordinii de drept); precum și în raport de atitudinea petentei, care nu a dovedit că manifestă disponibilitate pentru respectarea dispozițiilor legale, aplicarea sancțiunii contravenționale s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, astfel că în cauză a fost aplicată cu respectarea limitelor legale, sancțiune pe care instanța de fond a apreciat-o suficientă pentru a determina petentul ca pe viitor să își respecte obligațiile legale.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a respins plângerea petentei împotriva procesului - verbal . nr._ încheiat la data de 09.06.2014, ca neîntemeiată și a menținut dispozițiile procesului - verbal de contravenție atacat.
Împotriva acestei sentințe civile nr. 6368 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Târgu J. în dosarul nr._ a declarat apel petenta A. L., apreciind că soluția pronunțată în cauză este netemeinică și nelegală și a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate și admiterea plângerii contravenționale, în sensul de a înlocui amenda cu avertisment.
În motivare, apelanta petentă a învederat că prin sentința atacată s-a dispus respingerea plângerii contravenționale pe motivul că fapta săvârșită a îndeplinit cumulativ cele 4 trăsături extrase din interpretarea dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 2/2001, respectiv fapta este tipică deoarece corespunde modelului abstract descris în norma de incriminare a contravenției, este antijuridică întrucât s-a adus atingere valorii sociale ocrotite prin norma legală, este prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție.
În ceea ce privește aspectele că fapta este tipică, s-a adus atingere valorii sociale ocrotită de norma de incriminare și nici că a fost săvârșită cu vinovăție, apelanta petentă a precizat că nu este de acord cu aceste aspecte, întrucât nu a efectuat depășirea din propria inițiativă, ci datorită faptului că autoturismul inscripționat „Școală”, care circul în fața sa, s-a oprit în mijlocul drumului, aspect ce a fost învederat instanței de fond și de martorul Nibali I., instructorul care se afla în mașina anterior menționată cu un elev.
De asemenea, aceasta a mai menționat că și din depoziția martorului reiese faptul că, dacă nu ar fi efectuat manevra de depășire în acea zonă în care depășirea era interzisă, nu ar fi putut evita producerea unui accident.
Așadar, pentru motivele expuse, apelantul petent a considerat că nu a săvârșit contravenția cu vinovăția cerută de lege pentru acest gen de acțiuni, fiind obligată să depășească pentru a evita producerea unui accident și a apreciat că atingerea valorii sociale ocrotite este minimă, întrucât se afla la prima abatere.
În cauză, în cadrul procedurii prealabile, intimatul I.P.J. G. nu a formulat întâmpinare.
Analizând apelul declarat pe baza probelor administrate în cauză și în raport de criticile formulate de către apelantă, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 09.06.2014, petenta a fost sancționată contravențional cu amenda de 340 lei, 2 puncte penalizare și reținerea permisului de conducere întrucât în data de 19.06.2014, ora 20.40, conducând autoturismul marca F. Stylo, cu numărul de înmatriculare_ pe DN 67 în localitatea Bălești, în zona în care se află farmaciile, a efectuat depășirea neregulamentară a autoturismului Wolkwagen Golf cu numărul de înmatriculare_ condus de A. I., în zona indicatorului „depășirea interzisă”, pe linie continuă și pe trecerea de pietoni.
Tribunalul apreciază că prima instanță a pronunțat o sentință legală și temeinică, respingând plângerea formulată împotriva acestui proces – verbal de contravenție, raportat la probatoriul administrat în cauză, dând eficiență depoziției martorului asistent care a observat manevra de depășire, celelalte depoziții fiind considerate subiective datorită relațiilor dintre petentă și martori.
Astfel, petenta nu a probat cazul fortuit invocat ce ar fi determinat efectuarea manevrei de depășire pentru evitarea unui accident, iar în condițiile în care exigențele legale de viteză și de păstrare a distanței dintre autovehicule au fost respectate, petenta putea deopotrivă să oprească.
De asemenea, sub aspectul temeiniciei, sancțiunea amenzii a fost menținută în mod corect raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, având în vedere că depășirea pe linie continuă putea avea ca urmări incidente în trafic.
Așadar, față de considerentele expuse, apelul declarat de către petentă este nefondat urmând a fi respins în consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 C. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta petentă A. L., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat B. E., cu sediul în mun. Târgu - J., ., ., județul G., împotriva sentinței civile nr. 6368 din 23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G., cu sediul în mun. Tg – J., ., jud. G., ca nefondat.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 aprilie 2015, la Tribunalul G..
Președinte, Judecător,
L. B. A. M. N.
Grefier,
L. C.
Red. A.N./ Tehn. E.S.
Jud. fond R. M. N.
4 ex./30 aprilie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6103/2015.... | Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr.... → |
|---|
