Obligaţia de a face. Sentința nr. 403/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 403/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 439/95/2015
Acesta nu este document finalizat
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr._
SENTINȚA nr. 403
Ședința publică din 27 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. T.
Grefier A. C. C.
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta . SRL în contradictoriu cu pârâta M. TG-J., având ca obiect, obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: consilier juridic P. R. pentru pârâta M. Târgu-J., lipsind reclamanta . SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că prin compartimentul registratură al acestei instanțe, la data de 27 martie 2015, reclamanta a depus o cerere prin care a arătat că în ceea ce privește cererea de intervenție formulată, înțelege să nu timbreze această cerere, cu privire la celelalte capete de cerere solicită judecarea cauzei în lipsă, iar cu privire la excepția invocată de pârâtul M. Târgu-J., lasă judecata la aprecierea instanței.
Instanța având în vedere precizarea formulată de reclamată, apreciază că nu se mai impune punerea în discuție privind cererea de intervenție forțată a Instituției Primarului Municipiului Târgu-J..
Consilier juridic lasă la aprecierea instanței și solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Tg-J., deoarece nu acesta emite autorizațiile de construire, desființare și certificatele de urbanism, invocând prevederile art. 4 din Legea 50/1991.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J., sub nr._/318/2014, reclamanta S.C. U. T. COMPANY S.R.L., în contradictoriu cu pârâții S.C Edilitara Public S.A. și M. Tg-J. a solicitat instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună:
- obligarea pârâtului M. Tg-J. la eliberarea autorizațiilor necesare construirii unui spațiu cu destinație de depozit, situat în Tg-J., .. 111, jud. Gorj, sau să fie abilitată reclamanta să obțină autorizațiile de construcție și avizele necesare, pe cheltuiala pârâtei.
- obligarea pârâtelor să construiască depozitul în suprafață de 76 m.p., construit din cărămidă și acoperit cu tablă, pe stâlpi din beton, cu fier armat, sau să fie abilitată reclamanta să construiască depozitul, pe cheltuiala pârâtelor.
- obligarea pârâtelor la plata beneficiului nerealizat de societate, de la data demolării și până în prezent.
- obligarea pârâtelor la plata de cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că, în fapt, în cursul anului 2006, societatea reclamantă a achiziționat un bun imobil compus dintr-un teren în suprafață de 76 m.p. și o construcție cu destinația depozit(magazie), situate în mun. Tg-J., .. 111, jud. Gorj, având următoarele vecinătăți:N- Primăria Tg-J., S – Primăria Tg-J., E- rest proprietate, V – .. cadastral (2691/2 -3694 -4134)/2, la prețul de 44.800 lei, fără TVA.
Reclamanta a învederat că respectivul bun imobil a fost adjudecat de reclamantă, la licitație publică, ținută la sediul din Mun. Tg-J. al S.C. Consulting V. Company S.R.L.- lichidatorul judiciar desemnat să administreze procedura de lichidare judiciară a debitorului S.C. Unirea S.A., în acest sens fiind întocmite procesele verbale de licitație nr. 3657/19.04.2006, actul de adjudecare și factura fiscală . VEB, nr._ din 15.05.2006.
A mai învederat reclamanta că, ulterior, în cursul lunii august 2012, S.C. Edilitara Public S.A. Tg-J. a efectuat o acțiune de curățare a zonei în care se afla imobilul, ocazie cu care, lucrătorii pârâtei au demolat construcția respectivă în mod abuziv, fără înștiințarea sau acordul societății reclamante.
A menționat reclamanta că demolarea s-a făcut cu un excavator care avea montat un picamer, afectând, în acest fel, fundația clădirii și, mai mult decât atât, în cursul anului 2012, alți angajați ai Primăriei Tg-J. au montat abuziv un hidrant lipit de fundația clădirii demolate.
Reclamanta a arătat, totodată, că reprezentanții săi au luat cunoștință despre demolarea construcției chiar în ziua în care se terminase lucrarea de demolare, iar în acest sens au fost solicitate explicații pârâtei S.C. Edilitara Public S.A. Tg-J., fiind încheiat un proces verbal de constatare, în care aceasta recunoaște demolarea clădirii.
În aceste condiții, susține reclamanta că a depus mai multe petiții la registratura Primăriei Tg-J., încercând soluționarea amiabilă a situației, însă nu a primit nici un răspuns la solicitările sale.
A învederat reclamanta că respectiva construcție avea fundație și stâlpi de susținere din beton, cu fier armat, pereți din cărămidă și era acoperită cu tablă și că demolarea construcției a fost făcută de pârâta S.C. Edilitara Public S.A. Tg-J., fiind dispusă de Primăria Mun. Tg-J., cu toate că se cunoștea că imobilul aparține unei societăți comerciale.
Mai învederează că în prezent cele două pârâte refuză să demareze construcția în vederea reconstruirii depozitului, așa cum a fost el la momentul demolării.
În ceea ce privește prejudiciul produs de la data demolării și până la data soluționării, a arătat că societatea a înregistrat pierderi, neputând beneficia de spațiul alocat depozitului pe care l-ar fi putut exploata sau închiria.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1349, art. 1357 și următoarele C. civ.
În dovedirea cererii, a arătat că înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, proba cu martori(3 martori, pe care a arătat că îi va prezenta necitați), interogatoriul pârâtelor, expertiză de specialitate, precum și orice altă probă a cărei necesitate de administrare ar rezulta din dezbateri.
Au fost anexate împuternicire avocațială și dovada achitării onorariului de avocat, factura fiscală nr._/15.05.2006, proces verbal de constatare, plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, factura fiscală nr._/15.05.2006, proces verbal de constatare, cererea înregistrată sub nr. 101/22.01.2014, cererea înregistrată sub nr. 8611/2014, cererea înregistrată sub nr. 103/2014, act de adjudecare, schiță, certificat de înregistrare.
Completul învestit cu soluționarea cauzei, constatând că cererea de chemare în judecată nu îndeplinește condițiile impuse de lege, a dispus emiterea unei adrese către reclamantă, prin care i-a pus în vedere să depună încă un exemplar de pe acte și acțiune, în vederea comunicării către cei doi pârâți, să indice temeiul de drept pentru primul capăt de cerere, să indice suma pe care o solicită cu titlu de beneficiu nerealizat, să timbreze cererea privind obligația de a face, cu suma de 20 de lei.
Reclamanta a înaintat la dosar, în termenul prevăzut de lege, o precizare în care a arătat că primul capăt de cerere se întemeiază pe dispozițiile art. 2 alin. 1 și art. 3 alin 1 din L 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.
În ceea ce privește capătul de cerere privind beneficiul nerealizat, a învederat că nu înțelege să-l timbreze.
Au fost anexate 2 chitanțe privind plata taxei de timbru de câte 20 de lei pentru cererile privind obligația de a face, precum și exemplarul solicitat de pe acțiune și de pe înscrisuri, în vederea comunicării.
Cererea de chemare în judecată, împreună cu completarea și actele depuse au fost comunicate intimatelor, cu mențiunea de a formula întâmpinare.
S-a depus la dosar întâmpinare din partea pârâtei Societatea Edilitara Public S.A, prin care a arătat că, prin obiectul său de activitate prestează pentru Mun. Tg-J., servicii de interes public local, la solicitarea beneficiarului, printre serviciile publice prestate, aflându-se și serviciul de salubrizare a orașului și că în luna august 2011 Edilitara Public S.A a realizat în zona reclamantei, lucrări de amenajare, curățenie și igienizare în spatele magazinului LIDL, lucrare ce s-a concretizat într-o situație de lucrări însușită și achitată de către Primăria Mun. Tg-J..
Față de situația expusă, a invocat excepția prescripției dreptului reclamantei de a mai solicita o reparație, acțiunea fiind înregistrată la instanța de judecată la data de 19.09.2014.
A susținut pârâta că lucrarea a durat aproximativ o lună de zile, s-a făcut pe un teren neîngrădit și cu privire la care au fost asigurați că este teren domeniu public, nu proprietate privată, iar curățirea terenului a însemnat și eliberarea acestuia de un morman de pământ, sub care s-au găsit ruinele unei construcții, respectiv, o fundație.
A învederat pârâta că în timpul lucrărilor nu s-a prezentat nimeni, iar la o dată pe care o apreciază a fi imediat următoare după efectuarea lucrărilor, s-a prezentat administratorul societății reclamante, care a susținut că i-a fost demolată o construcție de pe un teren proprietate personală, a arătat actul de adjudecare și o schiță cadastrală pentru suprafața de 76 m.p., iar sub pretextul că trebuie să-și radieze de la impozite și taxe construcția, a obținut semnătura directorului, pe un proces verbal de constatare depus și la dosarul cauzei.
A apreciat pârâta că situația de fapt expusă, pe care urmează să o probeze și cu martori, nu justifică cererea reclamantei privind realizarea unei construcții noi și a menționat că la dosar nu a fost depus nici un document din care să rezulte structura construcției, respectiv, fundație și stâlpi de susținere din beton cu fier beton armat pereți din cărămidă, acoperită cu tablă.
Susține reclamanta că descrierea de mai sus nu corespunde cu ceea ce s-a găsit la fața locului, cererea de a i se construi un asemenea depozit fiind mai mult decât un abuz.
Învederează pârâta că din raportul de evaluare a lichidatorului rezultă o vechime a construcției înainte de anul 1965, prețul la nivelul anului 1965 fiind stabilit la 4.53 lei, astfel că, arată pârâta, dacă ar fi fost o construcție pe acest teren, a fost foarte veche, ieșită din garanție și care ar fi trebuit demolată.
Mai învederează pârâta că obligația curățirii terenului de acele resturi era a proprietarului, fiind amplasat lângă un supermarket ce este vizat de mulți locuitori ai orașului, astfel că prezenta o imagine inestetică a zonei.
Pârâta mai menționează că din coroborarea actelor depuse la dosar de către reclamantă și a celorlalte înscrisuri obținute de ea(extras de carte funciară, fișa corpului de proprietate, plan de amplasament, procesul verbal de licitație ce a stat la baza actului de
adjudecare), față de susținerea reclamantei, în sensul că a cumpărat un teren de 76 m.p. și o construcție depozit situată pe acest teren, cu ieșire pe . nr. 8, rezultă că nici în actul de adjudecare și nici în procesul verbal nu se menționează în mod expres că acea construcție(depozit) se află situată pe cei 76 m.p. teren.
A precizat pârâta că din extrasul de carte funciară al societății falimentate, anexa 1, la partea I se află înscris terenul în suprafață de 76 m.p., iar cu referire la construcții, apare intabulată o singură construcție denumită „anexă”, măsurată 76 m.p., fără acte.
A mai precizat că în fișa corpului de proprietate, construcția notată cu C1 este intabulată ca magazie, pe suprafața construită la sol, de 76 m.p, că întreaga avere a S.C. Unirea a fost lotizată și vândută la licitație în 13 loturi, din care, lotul nr. 8 a fost licitat de . înscrisă pe terenul de 76 m.p., respectiv, C1 și intabulată ca magazie de proprietarul inițial apare în lotul nr. 13 și vândută unei alte societăți, împreună cu o suprafață de teren mult mai mare.
În aceste condiții, susține pârâta, în ce privește construcția depozit, că nu se afla și nu avea cum să se afle pe terenul de 76 m.p., construcția intabulată pe acest teren fiind magazia c ea fost licitată și adjudecată de o altă societate.
Mai susține că printre documentele comunicate de instanță nu se regăsesc acte privind intabularea drepturilor de proprietate ale reclamantei la Cartea Funciară, deci drepturile acestuia nu au dobândit un caracter de opozabilitate „erga omnes”, pentru a putea fi opus pârâtei.
În concluzie, a solicitat instanței să analizeze și să încerce să clarifice situația creată, atât în fapt, cât și în drept, și, pe fond, să respingă cererea reclamantei.
Au fost anexate, în copie, procesul verbal de licitație nr. 3697/19.04.2006, C.F nr._, Partea I, fișa corpului de proprietate, plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, procesul verbal nr. 10/2011, situație de lucrări.
De asemenea, în cauză a fost formulată întâmpinare din partea pârâtului Mun. Tg-J., care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu cheltuieli de judecată.
S-a solicitat, de asemenea, judecata cauzei și în lipsă.
Pe cale de excepție, s-a invocat necompetența materială a Judecătoriei Tg-J., de a judeca primul capăt de cerere din cauza cu nr._/318/2014, solicitându-se admiterea excepției și declinarea dosarului la Tribunalul Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal.
În susținerea excepției au fost invocate disp. art. 1 din L 554/2004.
În situația în care instanța va trece peste această excepție și va considera că este legal învestită, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Mun. Tg-J., raportat la disp. art. 21 din L 215/2001.
Mai mult, a arătat că Mun. Tg-J. nu are calitate procesuală pasivă, deoarece nu acesta emite autorizațiile de construire/desființare și certificatele de urbanism.
Astfel, a arătat pârâtul, în conformitate cu disp. art. 4 din L 50/1991, cel care emite autorizațiile de construire/desființare, este primarul, deci nu municipiul, motiv, pentru care, s-a solicitat respingerea acțiunii față de această instituție.
Având în vedere cele menționate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, referitor la anul demolării construcției respective, s-a invocat excepția dreptului la acțiune, conform disp. art. 2500 -2501 C. civ. și art. 2517 C. civ.
A apreciat pârâta că cele relatate, privitor la existența construcției, sunt neadevăruri, formulate cu intenția clară de induce în eroare instanța de judecată, deoarece în luna iulie 2012, terenul în cauză nu era decât un teren viran, așa cum reiese din informațiile existente pe portalul w.w.w. google/maps, aceleași neadevăruri observându-se, cu claritate, și din ortofotoplanul Mun. Tg-J., realizat la nivelul anului 2009, din care reiese în mod cert că pe terenul în cauză nu exista nici o construcție.
Față de motivele invocate, a solicitat respingerea acțiunii, în principal, ca fiind tardiv formulată, iar în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.
În susținere, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept, au fost invocate disp. art. 205 și următoarele C.pr.civ., L554/2004, L 215/2001, L 50/1991 și prev. art. 2500-2501 și art. 2517 C. civ.
Au fost anexate 2 planșe foto și ortofotoplanul Mun. Tg-J. la nivelul anului 2009.
Reclamanta a răspuns la cele două întâmpinări formulate în cauză, formulând, în același timp, cerere de completare a acțiunii principale.
Astfel, în ce privește excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Tg-J., invocată de pârâtă, a solicitat respingerea acesteia, motivând că a formulat acțiunea pe dreptul comun, având ca obiect obligația de a face și anume, obligarea pârâtei Mun. Tg-J. la eliberarea autorizațiilor necesare construirii unui spațiu cu destinație de depozit, iar conform disp. 94 alin. 1 lit. h NCPC, cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face, neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau necontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe, sunt de competența judecătoriei.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Mun. Tg-J., a solicitat respingerea acesteia, motivat de faptul că Mun. Tg-J. este reprezentat prin primar, în calitate de organ executiv și nu deliberativ, invocând în acest sens, disp. art. 62 alin. 1 din L 215/2001.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, invocat de ambele pârâte, a solicitat respingerea acesteia, motivat de faptul că la data la care a luat cunoștință de demolare, respectiv, luna august 2012 și până la data introducerii acțiunii, nu au trecut mai mult de 3 ani, astfel că termenul general de prescripție nu este împlinit.
Mai mult decât atât, s-a arătat că în conformitate cu art. 2518 pct. 1 NCC, termenul de prescripție în cauză este de 10 ani, întrucât vizează un drept real, iar nu de trei ani, așa cum se susține în cauză.
În ce privește planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, s-a arătat că acestea nu sunt realizate în anul 2009, întrucât . realizată în anul 2012, iar nu 2009, cum se susține.
A mai arătat că împrejurarea că în anul 2012 a fost demolat imobilul, rezultă din procesele verbale încheiate cu Edilitara Public S.A. și probele ce se vor administra în cauză.
Reclamanta a mai învederat că, relativ la fondul cauzei, pârâta a recunoscut că ea este cea care a demolat construcția, însă a precizat că era o construcție veche, aspect ce nu poate fi avut în vedere, deoarece era o construcție proprietate privată, cu care reclamanta urma să hotărască ce face.
Faptul că în actul de adjudecare nu s-a menționat că depozitul se afla pe terenul în suprafață de 76 m.p, susține reclamanta că nu duce la concluzia că nu ar fi proprietara terenului și a construcției.
Mai susține că împrejurarea că în cuprinsul procesului verbal de adjudecare este menționat un depozit, iar pe fișa de la cadastru, o magazie, nu este de natură să creeze discuții cu privire la dreptul de proprietate și nici de natură să justifice de ce pârâta a demolat acest imobil.
A solicitat ca în situația în care pârâta contestă dreptul său de proprietate să precizeze acest lucru, precum și motivul pentru care contestă acest drept, în caz contrar, recunoașterea acesteia cu privire la demolarea imobilului, echivalând cu o recunoaștere parțială a cererii de chemare în judecată.
Totodată, reclamanta a formulat cerere de completare a acțiunii principale, în baza art. 204 NCPC, solicitând obligarea pârâtului Mun. Tg-J., să ridice o porțiune din trotuarul amplasat pe terenul proprietatea sa, pe latura de N, pe o lungime de 6 -7 m.
A menționat reclamanta că la circa 1 an după demolare, Mun. Tg-J. a amplasat un trotuar pietonal în zonă, respectiv, pe latura de N, așa cum rezultă din planșele foto depuse la dosar, afectând proprietatea reclamantei, în condițiile în care acesta este amplasat, în parte, pe domeniul public și în parte, pe terenul reclamantei, urmând ca în urma efectuării expertizei, să se poată stabili exact suprafața afectată de trotuar și pe care pârâta Mun. Tg-J. ar ocupa-o.
A mai solicitat ridicarea hidrantului amplasat la circa 10 cm de capătul terenului proprietatea sa de către pârâtul Mun. Tg-J., motivând că acesta se află la o distanță foarte mică de terenul său, afectându-i proprietatea.
A apreciat că acest hidrant are regimul unei instalații și consideră că trebuie respectat regimul de distanță față de terenul proprietatea sa.
A solicitat ca în situația în care pârâta refuză să ridice trotuarul și hidrantul, să fie abilitată să le ridice și să le amplaseze ea în mod corespunzător, pe cheltuiala acestuia.
În drept, au fost invocate disp. art. 1528 NCC .
În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisurile și planșele foto deja depuse la dosarul cauzei.
În ședința publică de la termenul de judecată din 18.12.2014, instanța a dispus disjungerea primului capăt de cerere din cererea introductivă de instanță, înregistrându-se un dosar separat, respectiv, dosarul de față, cu nr._/318/2014.
La același termen de judecată a fost pusă în discuție excepția de necompetență a Judecătoriei Tg-J., invocată de către pârâtul Mun. Tg-J., cu privire la cererea ce face obiectul dosarului nr._/318/2014(obligarea pârâtului M. Tg-J. la eliberarea autorizațiilor necesare construirii unui spațiu cu destinație de depozit, situat în Tg-J., .. 111, jud. Gorj, sau să fie abilitată reclamanta să obțină autorizațiile de construcție și avizele necesare, pe cheltuiala pârâtei), instanța reținând cauza în pronunțare, asupra acestei excepții, conform disp. art. 248 alin. 1 C.pr.civ, potrivit cărora, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte, administrarea de probe, precum și disp. alin. 2 al aceluiași text de lege.
Prin sentința nr. 8240 din data de 18 decembrie 2014 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2014 a fost admisă excepția de necompetență materială a instanței, invocată de intimatul M. Tg- J..
A fost declinată competența de soluționare a cererii având ca obiect obligație eliberare autorizație, privind pe reclamanta S.C. U. T. COMPANY S.R.L., cu sediul social în Tg-J., .. 49, parter, jud. Gorj, înmatriculată la ORC sub nr. J_, având C.U.I. RO_, reprezentată de administrator Udriștoiu I. și pe pârâtul M. TG-J., cu sediul social în Tg-J., ., jud. Gorj, în favoarea Tribunalului Gorj - Secția de C. Administrativ și Fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond reținut că, prin cererea ce face obiectul cauzei de față, s-a solicitat obligarea pârâtului M. Tg-J. la eliberarea autorizațiilor necesare construirii unui spațiu cu destinație de depozit, situat în Tg-J., .. 111, jud. Gorj, sau să fie abilitată reclamanta să obțină autorizațiile de construcție și avizele necesare, pe cheltuiala pârâtei, motivându-se în cuprinsul acțiunii că au fost depuse mai multe petiții la registratura Primăriei Tg-J., pentru soluționarea pe cale amiabilă a situației, însă fără a primi răspuns la solicitările formulate.
Conform disp. art. 1 din Lg.554/2004, „(1)Orice persoana care se considera vătămata . sau ori ., de către o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins, sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi, atât privat, cat si public”.
Având în vedere situația expusă, respectiv, împrejurarea că prin cererea ce face obiectul cauzei, s-a solicitat, practic, obligarea pârâtului Mun. Tg-J. la eliberarea unui act administrativ, cât și textul legal invocat, precum și disp. art. 95,129,130, 132 C.pr.civ, instanța a admis excepția de necompetență a Judecătoriei și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj – Secția C. Administrativ și Fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj- Secția C. Administrativ și Fiscala la data de 23.01.2015 cu terme de judecată la data de 13 februarie 2015, pentru când părțile au fost legal citate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Prin prezenta acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei M. Târgu J. la eliberarea autorizației de construire pentru un spațiu cu destinația de depozit, situat în Târgu-J., bvd. E. T., nr.111, Județul Gorj sau, în caz contrar, să fie autorizată să obțină autorizațiilor respective, pe cheltuiala . Târgu-J..
În primul rând, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, față de pârâta M. Târgu-J., Tribunalul constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Obiectul cauzei îl reprezintă cererea reclamantei . SRL, de obligare a pârâtei M. Târgu J. să elibereze autorizația de construire pentru un spațiu cu destinația de depozit.
Astfel, conform disp. art. 36 Cod procedură civilă, denumit „Calitatea procesuală”:
„Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.
În cauza dedusă judecății, se constată că reclamata are calitate procesuală activă, dat fiind că ea sunt persoana acre solicită obținerea autorizației de construire și față de ea se produc efectele juridice ale refuzului de eliberare a actului în litigiu, iar pe de altă parte, calitatea procesuală pasivă nu aparține pârâtei M. Târgu-J., care nu are competența, conform disp. Legii nr.50/1991, să elibereze un asemenea document.
Această din urmă pârâtă nu poate emite autorizații de construire, competența de eliberare a unui asemenea act revenind Instituției Primarului Municipiului Târgu-J., prin prisma disp. art. 4 din respectivul act normativ, conform cărora:
„Art. 4 - (1) Autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului București, ai orașelor și comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează:
a) de președinții consiliilor județene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale;
2. în extravilanul comunelor ale căror primării nu au organizate structuri de specialitate;
b) de primarii municipiilor, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
c) de primarul general al municipiului București, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului București, pentru lucrările care se execută:
1. pe terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector și cele din extravilan;
2. la construcțiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b);
3. lucrări de modernizări, reabilitări, extinderi de rețele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafață, de transport și de distribuție, pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, precum și lucrări și/sau reabilitări pentru străzile care sunt în administrarea Primăriei Municipiului București;
d) de primarii sectoarelor municipiului București, pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepția celor prevăzute la lit. c), inclusiv branșamente și racorduri aferente rețelelor edilitare;
e) de primarii orașelor și comunelor pentru lucrările care se execută:
1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepția celor prevăzute la lit. a) pct. 1;
2. la construcțiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condițiile art. 10 lit. a) și ale art. 45 alin. (4) și cu avizul arhitectului-șef al județului;
f) *** Abrogată prin L. Nr. 261/2009.
(2) Pentru investițiile care se realizează pe amplasamente ce depășesc limita administrativ-teritorială a județului, respectiv a municipiului București, în unități administrativ-teritoriale limitrofe, în vederea armonizării condițiilor de autorizare pentru întreaga investiție, autoritatea administrației publice centrale competente cu atribuții de reglementare, potrivit legii, în domeniul din care face parte investiția supusă autorizării, va emite un aviz coordonator, în baza căruia președinții consiliilor județene implicate, respectiv primarul general al municipiului București, după caz, vor emite autorizații de construire pentru executarea lucrărilor aferente părților din investiție amplasate în unitățile administrativ-teritoriale din aria lor de competență.
(21) Pentru lucrările de instalare și dezvoltare a rețelelor de comunicații electronice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului va emite un aviz coordonator, în baza căruia președinții consiliilor județene implicate, respectiv primarul general al municipiului București vor emite autorizații de construire pentru toate lucrările din aria lor de competență.
(3) Autorizațiile de construire prevăzute la alin. (2) și (21) produc efecte de la data intrării în vigoare a ultimei autorizații de construire emise în condițiile prezentei legi.
(4) *** Abrogat prin L. Nr. 261/2009.
(5) *** Abrogat prin O.U.G. nr. 85/2011
(6) Prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (1), executarea lucrărilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de gaze și petrol, a altor exploatări subacvatice, precum și a lucrărilor de construire a rețelelor submarine de transport energetic și de comunicații, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a Mării N., după caz, este permisă în baza actului de autoritate al autorității competente desemnate prin legea specială, care ține loc de autorizație de construire/desființare și se emite în condițiile legislației specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei electrice și comunicațiilor, din care fac parte lucrările, după caz”.
Cum și în prezent, dar și la data promovării acțiunii, respectiv 19 ianuarie 2014, competența de eliberare a autorizațiilor de construire pentru lucrările solicitate de reclamantă aparținea Primarului Municipiului Târgu-J., și nu Municipiului Târgu-J., ca persoană juridică de drept public, excepția invocată de această pârâtă apare ca întemeiată și, prin urmare, aceasta va fi admisă.
În consecință, acțiunea dedusă judecății va fi respinsă, față de această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Respinge acțiunea, formulată de reclamanta . SRL, cu sediul în municipiu Târgu-J., bulevardul E. T., . Gorj, CUI RO_ în contradictoriu cu pârâta M. TÂRGU-J., cu sediul în municipiul Târgu-J., .. 19, județul Gorj, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 27 martie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, S. I. T. | ||
Grefier, A. C. C. |
Red.S.I.T/tehnored.A.C.
4 ex./24 aprilie 2015
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1545/2015.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6103/2015.... → |
|---|
