Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 780/2015. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 780/2015 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 1612/95/2015
Dosar nr._
Cod operator 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
Sentința nr.780/2015
Ședința publică din 23 iunie 2015
Completul compus din:
Președinte: C. B.
Grefier: E. D. M.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta C. I. în contradictoriu cu pârâții Instituția P. C. Glogova și P. C. Glogova având ca obiect litigiu privind funcționarii publici(legea nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că părțile lipsesc, însă prin cererea de chemare în judecată se solicită judecarea în lipsă, iar în data de 15 iunie 2015 pârâta P. comunei Glogova a depus la dosar, prin fax, adresa nr.2071/10.06.2015, reprezentând răspunsul solicitat de instanță prin încheierea interlocutorie din 26 mai 2015.
În condițiile art.237-244 NCPC constată că reclamanta nu înțelege să îndeplinească alte acte de procedură privind cercetarea procesului de față, astfel că instanța în condițiile art.248 alin.4 NCPC declară cercetarea încheiată.
În condițiile art.244 alin.3 și 4 NCPC tribunalul constată că reclamanta este de acord ca dezbaterea fondului să urmeze în aceeași zi, având în vedere că a solicitat judecarea în lipsă, iar pentru pârâți, având în vedere dispozițiile art.10 și 159 NCPC, instanța hotărăște ca dezbaterea fondului să urmeze în aceeași zi, în ședință publică, conform art.153 NCPC și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj-Secția contencios Administrativ și Fiscal la data de 10 martie 2015, sub nr._, reclamanta C. I. a chemat în judecată pârâții Instituția P. comunei Glogova, reprezentata prin primar, și P. comunei Glogova cu sediul in ., județul Gorj, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună obligarea acestora la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.l011/07 mai 2010 pronunțata de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, in dosarul_ pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri si pana la data plații efective, conform tabelului: în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu
În fapt, prin sentința civila nr.101l/07 mai 2010 pronunțata de Tribunalul Gorj - secția contencios administrativ si fiscal, in dosarul_, pârâții, din prezenta cauza, au fost obligați la plata diferențelor de drepturi salariate reprezentând suplimentul postului si suplimentul corespunzător treptei de salarizare având in vedere Ordonanța Guvernului nr.6/2007 conform căreia suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri care fac parte din structura salariului funcționarilor publici pentru perioada 01-01._09 așa cum rezulta din prevederile art. 31alin.l din legea nr.188/1999. Deși sentința invocata mai sus este irevocabila, nici pana in prezent susnumita nu a beneficiat de plata acestor drepturi salariale dispuse de instanța de judecata. Este deci evidenta ca i s-a produs un prejudiciu de contestat prin faptul ca a fost lipsita de folosul sumelor de bani dispuse de tribunal. in plus fata de prejudiciul creat inițial in patrimoniul său prin plata unor salarii sub nivelul celor reglementate de Legea 188/1999.
A solicitat să se observe faptul ca potrivit art.161 alin.4 din legea nr.54/2003 privind codul muncii actualmente (art.66 alin.4 din codul muncii, republicat, cu modificările si completările ulterioare): "întârzierea nejustificata a plații salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului adus salariatului", iar conform art.l56 (actualmente 161): „salariile se plătesc înaintea oricăror altor obligații bănești ale angajatorilor". Același act normativ prevede la art.295 alin1 și următoarele: "Dispozițiile prezentului cod se completează cu celelalte dispoziții cuprinse in legislația muncii si in măsura in care nu sunt compatibile cu specificul raporturilor de munca prevăzute de prezentul cod,cu dispozițiile legislației civile (actualmente art.278 alin.1 din codul muncii republicat cu modificările si completările ulterioare) prevede următoarele: "dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse in legislația muncii si in măsura in care nu sunt compatibile cu specificul raporturilor de munca prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile ".
În consecință, apreciază ca si in privința daunelor interese datorate de unitate salariaților pentru neplata drepturilor salariate sunt aplicabile dispozițiile legislației civile, respective ale Codului Civil,si anume: art.1088 din codul civil, promulgat la 04.12.1864 si pus in aplicare la 01.12.1865 cu modificările si completările ulterioare, prevede: la obligațiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legala,afara de regulile speciale in materie de comerț, de fidejusiune si societate. Aceste daune se cuvin sa facă ca creditorul sa fie ținut a justifica despre vreo paguba ;nu sunt debite decât in ziua cererii in judecata,afara de cazurile in care după lege, dobânda curge de drept. "
Noul cod civil (NCC) adoptat prin legea nr.287/2009 cu modificările si completările ulterioare stipulează: art.1530 Creditorul are dreptul la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul I l-a cauzat si care este consecința directa si necesara a neexecutării fără justificare,sau după caz culpabile a situației; art.1531(1) creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului care l-a suferit din faptul neexecutării (2) prejudicial cuprinde pierderea efectiva suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit .La stabilirea întinderii prejudiciului se tine seama de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut ,. pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (3) Creditorul are dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial.; art.1535(l) In cazul in care o suma de bani nu este plătită la scadenta creditorul are dreptul la daune moratorii,de la scadenta pana la momentul plații in cuantumul cuvenit de părți, sau in lipsa în cel prevăzut de lege fără trebui sa dovedească vreun prejudiciu. In acest caz debitorul nu are dreptul sa facă dovada ca prejudicial suferit de creditor ca urmarea a întârzierii plații ar fi mai mic. (2) daca înainte de scadenta,debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legala daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenta (3)Daca nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legala, creditorul are dreptul in afara dobânzii legale ,la daune interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.
In egala măsura a învederat incidența in speța a dispozițiilor art.1 din OG nr9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești,cu modificările si completările ulteriore, potrivit căruia: "Părțile sunt libere sa stabilească, in convenții rata dobânzii pentru întârzierea la plata unei obligații bănești" .coroborate cu cele ale art.2din același act normative conform căruia "In cazul in care potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără sa se arate rata dobânzii, se va plații dobânda legala. De asemenea, sunt aplicabile dispozițiile art.2 din OG nr.13/2011 privind dobânda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligații bănești precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: "in cazul in care potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii si/sau penalizatoare, după caz si in absenta stipulației exprese a nivelului acestora de către parți, se va plăti dobânda legala aferenta fiecăreia dintre acestea. "
Din prevederile legale mai sus invocate rezulta ca daunele - interese constau in dobânda legala, ce curge de drept, fără punere in întârziere, de la data scadentei drepturilor salariale prevăzute in contractual individual de munca-aceasta deoarece obligația legala de plata a salariului trebuie îndeplinita la data stabilita . A solicitat să se aibă in vedere si decizia nr.2/2014 pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul competent sa judece in interesul legii (decizie publicata in monitorul Oficial al României –Partea I a nr.411/03.06.2014 in dosarul nr.21/2013 prin care :Admite recursul in interesul Legii - formulat de Procurorul Generala al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, in sensul ca: In aplicarea dispozițiilor art.1082 si art.1088 din Codul civil din anul 1864 respectiv art.1531 alin.1 alin.2 teza I si art.1535 art.1 din legea nr.287/2009 privind codul civil, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma de dobânzi legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art.1 si art.2 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar,aprobata cu modificările din Legea nr.230/2011 cu modificările si completările ulterioare.
În considerentele deciziei nr.2/2014 înalta Curte de casație si Justiție a reținut: „Natura juridica a masurilor dispuse prin OUG nr.71/2009 este aceea de a suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare care decurge din însuși conținutul art.1 alin.2 din Ordonanța a mai reținut Înalta Curte de Casație si Justiție ca "executarea sau executarea cu întârziere a obligație de plata stabilite printr-o hotărâre judecătoreasca, poate antrena răspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul obligației a cărei încălcare a fost sancționată prin hotărârea judecătoreasca ce reprezintă titlul executoriu, reprezintă un contract... Prin urmare, in cazul executării cu întârziere a obligației de plata a unei sume de bani indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligației, daunele-interese sub forma de dobânzi legale se datorează fără a se face dovada unui prejudiciu si fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului sa poată fi nesocotit. Atâta timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu acoperirea pierderii efective suferite de creditor cât si beneficiul de care acesta este lipsit a accepta faptul ca in ipoteza data poate fii acoperita doar pierderea efectiva (in temeiul art.l alin.3 din OUG nr71/2009) iar nu si beneficiul nerealizat, echivalează cu nesocotirea principiului reparării integrale a prejudiciului". A solicitat instanței sa aibă in vedere si prevederile art.517 alin.4 din codul de procedura civila potrivit căruia: "Dezlegarea data problemelor de drept este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei in Monitorul Oficial al României, Partea I".
Este evident faptul ca potrivit dispozitivului deciziei nr.2/2014: "pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma de dobânzi legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute in titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in condițiile art. l si art.2 din Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr.71/2009." are in vedere acordarea acestor daune - interese moratorii sub forma de dobânzi legale, daca acestea sunt solicitate. A solicitat instanței sa aibă in că vedere ca legiuitorul a stabilita prin dispozițiile art. 161 alin.4 din legea nr.53/2003 codul muncii (actualmente art.166 alin.4 din codul muncii republicat, cu modificările si completările ulterioare) ca întârzierea nejustificata a plații salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Definiția daunelor-interese nu este precizata in dispozițiile legii nr.53/2003, ceea ce îndreptățește coroborarea acestui text legal cu textele legale civile care lămuresc sau conturează sfera noțiunii de daune-interese, respectiv art.1088 cod civil, art.1530 ș.am.d. NCC.
În concluzie, având in vedere considerente de mai sus si dispozițiile legale aplicabile, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată si prin hotărârea ce se va pronunța sa dispună obligarea paraților la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.1011/07.05.2011, pronunțata de Tribunalul Gorj - Secția C. Administrativ și Fiscal, în dosarul nr._ pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri si pana la data plații efective. A solicitat instanței sa aibă si faptul ca reactualizarea sumelor datorate potrivit indicelui de inflație concomitent cu acordarea dobânzii legale nu conduce la o dubla acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la timp a drepturilor salariate datorate de pârâți, deoarece fiecare din cele doua modalități de acoperire a prejudiciului are o finalitate distincta - daunele - interese moratorii (dobânda legala)reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații ,in timp ce reactualizarea cu indicele de inflație nu urmărește dobândirea unor sume in plus ,ci aceiași valoare calculata la momentul plații efective menite sa acopere scăderea puterii de cumpărare a salariatului.
În drept, și-a întemeiat prezenta acțiune pe dispozițiile art.194 coroborate cu cele ale art.148 alin.1 teza II a din noul cod de procedura civila cu modificările si completările ulterioare art.156 (actualmente 161), art.l61 alin.4 din legea nr.53/2003 - codul muncii (actualmente 166 alin..4 din codul muncii, republicat cu completările si modificările ulterioare, art.295 alin.l actualmente 278 alin.l din Codul Muncii, republicat cu completările si modificările ulterioare, art.1 și 2 din O.G. nr.9/2000 art.2 din OG nr.13/2011 si art.1088 cod civil, art.153 si urm. NCC, decizia nr.2/2014 pronunțata de Înalta Curte de Casație si Justiție - completul competent sa judece recursul in interesul legii (decizie publicata in Monitorul Oficial al României - Partea I nr.411 din 03.06.2014) in dosarul nr.21/2013.
In susținerea acțiunii înțelege să se folosească de proba cu acte si orice alte probe a căror necesitate va rezulta pe parcursul dezbaterilor. A anexat: cartea de identitate; sentința civila nr.1011/07.05.2010 pronunțata de Tribunalul Gorj Secția C. Administrativ și Fiscal, din dosarul nr._ . In conformitate cu dispozițiile art.411 alin.l pct2 teza finala din Noul Cod de procedura civila, cu modificările si completările ulterioare, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.117 din legea nr.188/1999: „Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.”. Potrivit art.166 alin.4 codul muncii întârzierea nejustificata a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Daunele interese trebuie să asigure repararea integrală a prejudiciului cauzat, acestea putând să cuprindă atât pierderea suferită cât și beneficiul de care a fost lipsit creditorul – art.1084 cod civil. Spre deosebire de daunele moratorii, actualizarea are caracter compensatoriu și urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești având ca finalitate aducerea creanței la valoarea ei existentă în momentul stabilirii, protejând interesele creditorului care nu trebuie să suporte din patrimoniul său, fără a avea o culpă, efectele devalorizării monedei. Dobânda legala reprezintă daune interese moratorii, respectiv echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin întârzierea executării obligației de către debitor, având un temei diferit de al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate pretinde cerând actualizarea creanței. Prin urmare dobânda reprezintă o sancțiune pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației de plată, iar actualizarea cu indicele de inflație reprezintă valoarea reala a obligației bănești la data efectuării plății – daune compensatorii, astfel încât nu se ajunge la o dubla reparație.
Prin cererea înregistrata la aceasta instanța la data de 10 martie 2015, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, sa se dispună obligarea pârâților la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinței civile nr.l011/07 mai 2010 pronunțata de Tribunalul Gorj, Secția C. Administrativ și Fiscal, in dosarul_ pe ultimii trei ani anteriori introducerii prezentei cereri si pana la data plații efective, conform tabelului: în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; în anul 2015 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; în anul 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu
Raportat la dispozițiile legale, menționate mai sus, tribunalul reține ca situație de fapt că reclamantei nu i s-au achitat în întregime și de îndată creanțele stabilite prin titlul executoriu menționat în cererea de chemare în judecată, pârâții aflându-se totodată în imposibilitatea executării din oficiu a acestui titlu, efect al eșalonării plăților cuvenite, prin acte normative. Or, în această situație, date fiind și dispozițiile art.1073 cod civil, preluate în art.1535 NCC, dobânzile legale sunt daune moratorii datorate pentru neexecutarea obligației la timp.
De asemenea, dispozițiile OG nr.13/2001 privind dobânda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar contabile în domeniul bancar, întăresc această distincție, reglementând atât dobânda remuneratorie, cât și dobânda penalizatoare. Mai mult prin decizia civila nr.2 din 17.04.2014 pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii s-a arătat: ”In aplicarea dispozițiilor art.1082 si 1088 din codul civil din 1864, respectiv art.1531 alin.1 alin.2 teza I si art.1535 alin.1 din legea nr.287/2009 privind codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar în condițiile art.1 si 2 din OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin legea nr.230/2011.”
In ceea ce privește perioada pentru care reclamanta este îndreptățită la daune moratorii tribunalul retine că, in conformitate cu dispozițiile art.268 alin.1 lit.c din codul muncii, cererile in vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator. De asemenea, potrivit art.278 alin.1 din codul muncii, dispozițiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziții cuprinse în legislația muncii și, în măsura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Prin urmare, termenelor de prescripție reglementate de art.268 din codul muncii le sunt aplicabile dispozițiile decretului nr.167/1958 privind începutul, suspendarea sau întreruperea curgerii lor. În cauza de față, nu s-au dovedit cauze de întrerupere sau suspendare a cursului termenului de prescripție de 3 ani, în condițiile în care hotărârile judecătorești executate parțial voluntar si cu privire la executarea cărora au fost emise OUG nr.71/2009, OUG nr.45/2010 si legea nr.230/2011, nu cuprind dispoziții privind plata dobânzii legale, care a fost solicitat pentru prima dată de reclamantă prin acțiunea înregistrata la data de 10 martie 2015.
În consecință, prin plata parțiala a drepturilor salariale stabilite prin hotărârile judecătorești irevocabile și prin emiterea actelor normative menționate privind eșalonarea plății, debitorii nu au recunoscut îndreptățirea reclamantei și la plata dobânzii legale, având în vedere ca aceasta nu a fost solicitată și nu a făcut obiectul proceselor anterioare, în care au fost pronunțate titlurile executorii.
Având în vedere toate aceste considerente, precum și dispozițiile art.18 din legea nr.554/2004;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta C. I. cu domiciliul ales la P. Glogova, județul Gorj, în contradictoriu cu pârâții Instituția P. C. Glogova și P. C. Glogova, ambii cu sediul în ..
Obligă pârâții la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești executate în condițiile OUG nr.71/2009 începând cu data de 10.03.2012 și până la data plății efective.
Hotărâre executorie.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2015, la Tribunalul Gorj.
Președinte, C. B. | ||
Grefier, E. D. M. |
Red.C.B.
Tehnored/E.D.M.
26.08.2015
5 ex.
| ← Pretentii. Sentința nr. 421/2015. Tribunalul GORJ | Anulare act administrativ. Sentința nr. 826/2015. Tribunalul GORJ → |
|---|
