Obligaţia de a face. Sentința nr. 759/2015. Tribunalul HARGHITA

Sentința nr. 759/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 248/96/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința Civilă Nr. 759

Ședința publică din data de 13 mai 2015

Completul compus din:

Judecător: Banyai E. – Președinte

Grefier: Z. A. C.

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ privind pe reclamanta A. E., în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET, chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, conform prevederilor art. XII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Grefierul de ședință face referatul cauzei, arătând că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, precum și că pârâta a depus la dosar note de concluzii, într-un singur exemplar, după care:

În conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța din oficiu, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Având în vedere obiectul cauzei, instanța constată că nu mai este necesară estimarea duratei procesului, conform prevederilor art. 238 din C.pr.civ. și, față de cele reținute, în temeiul art. 244 C.pr.civ., declară încheiată cercetarea procesului, fără a mai acorda vreun alt termen pentru a se depune note scrise.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394 C.pr.civ. președintele închide dezbaterile și, în baza actelor de la dosar, reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /2014, din data de 06.03.2015 reclamanta A. E., cu domiciliul în Miercurea C., ., ., jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâta U. S. HARET BUCUREȘTI, cu sediul în București, sector 3, .. 13 și chematul în garanție MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, ., nr. 28-30, sector 1, a solicitat instanței ca, în baza probelor administrate, să dispună obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență în original și a suplimentului la diploma de licență.

În fapt, reclamanta a arătat că este absolventă a Facultății de contabilitate și Finanțe din cadrul Universității S. Haret București, promoția 2011, susținând și promovând examenul de licență în iulie 2011, pârâta eliberând adeverința de licență nr. 3106/20.07.2011, cu valabilitate de 12 luni până la eliberarea diplomei de licență.

Reclamanta a precizat că diploma de licență urmă sa fie eliberată în termen de 12 luni de la data finalizării studiilor, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Ordinul nr. 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, publicat în Monitorul Oficial nr. 716 din 23.10.2007 și cu dispozițiile Metodologiei Universității S. Haret de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/21.05.2009. Întrucât au trecut mai mult de 12 luni de la data la care a obținut titlul de licențiată, reclamanta a arătat că s-a adresat instituției pârâte, solicitându-i eliberarea diplomei de licență. U. S. Haret a solicitat Ministerului Educației Naționale în repetate rânduri aprobarea pentru tipărirea formularelor de lucrare de diplomă, dar ministerul nu a onorat decât parțial aceste cereri.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Anexat acțiunii, reclamanta a atașat o . înscrisuri (filele nr. 3-8).

Cererea de chemare în judecată a fost timbrată în cuantumul prevăzut de lege.

Situându-se pe o poziție procesuală contradictorie, la data de 31.03.2015, pârâta U. S. Haret a depus la dosar întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (filele nr. 13-14).

În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat faptul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea reclamantei, a eliberat adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor.

Potrivit art. 7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ", (Ordinul nr. 2284/2007), "formularele actelor de studii sunt tipărite și difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poartă întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare."

Pârâta a arătat faptul că a informat Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință faptul că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat faptul că nu poate să tipărească și să livreze formularele cu regim special decât cu aprobarea scrisă a MECTS - Direcția Generală Juridică și Control.

MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diploma și suplimentul la diploma solicitate de către reclamantă.

Pârâta a arătat faptul că, în prezent, se află în imposibilitatea practică de a obține în totalitate tipărirea formularelor tipizate constând în actele de studii solicitate de reclamant, datorită refuzului MECTS.

Pârâta a mai precizat faptul că nu este posibilă crearea unei situații discriminatorii, atâta vreme cât și pentru alți absolvenți din anul 2009, MECTS a aprobat tipizarea formularelor cu regim special destinate diplomei de licență.

Prin același act de procedură, U. S. Haret a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale (MECTS) prin ministru, solicitând ca acesta să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor cu regim special, constând în Diploma de Licență și suplimentul la diplomă pentru reclamantă, precum și la plata tuturor sumelor solicitate acesteia, cu orice titlu, de către reclamantă.

În motivarea cererii de chemare în garanție, pârâta a arătat faptul că U. S. Haret a fost înființată prin Legea nr. 443/05 iulie 2002 ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr. 693/2003 și HG nr. 676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență: drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică-informatică și altele.

Pârâta a mai arătat faptul că s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de minister, prin adresa nr._ din data de 25.06.2009, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.

Potrivit art. 2 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007, în vigoare la data când reclamanta a parcurs studiile superioare și a susținut licența, "M. Educației, Cercetării și Tineretului conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate"..iar conform art. 3 și 4 din H.G. 366 din 18 aprilie 2007..." evaluează și controlează realizarea politicilor și programelor în domeniu și stabilește sau propune, după caz, măsuri de corectare a lor, controlează și monitorizează aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și Instituțiilor de învățământ particular.

M. Educației nu a sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare a pârâtei, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008 precum și nici după . OUG nr. 75/2005.

În cererea de chemare în garanție se mai arată faptul că prin adresa nr. 278/05.08.2010, emisă de către pârâtă către M.E.C.T.S., reiese faptul că din_ buc-formulare tipizate solicitate prin adresa 31/21.06.2010, înregistrată la MECTS sub nr._/21.06.2010, a primit numai_ buc. conform adresei nr._/21.06.2010 a MECTS către Romdidac-SA.

Dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se poate face discriminare între reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.

În sprijinul cererii de chemare în garanție, pârâta a invocat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În drept, au fost invocate prevederile art. 72-74 din NCPC, art. 18 coroborate cu art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Anexat întâmpinării și cererii de chemare în garanție, pârâta a depus dovada cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat; taxa de timbru, conform chitanței anexate; timbru judiciar; înscrisuri; practică judiciară, precum și împuternicire avocațială.

La data de 14.04.2015, chematul în garanție a depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de către U. S. Haret, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție și a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că între M. Educației Naționale și U. „S. Haret” București, instituție de învățământ superior cu personalitate juridică nu există un raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cererii.

Cu privire la baza legală a diplomelor/adeverințelor eliberate de către instituțiile de învățământ superior, respectiv U. S. Haret din București, chematul în garanție a făcut o . precizări. Astfel, MEN a arătat că Legea nr. 84/1995 la art. 10 alin. 2 prevedea că „Instituțiile și unitățile de învățământ particular acreditate fac parte din sistemul național de învățământ și educație și se supun dispozițiilor prezentei legi”. Modalitatea de acreditare și autorizare a instituțiilor de învățământ superior a fost reglementată inițial prin Legea nr. 88/_ și ulterior prin OUG nr. 75/2005. Conform acestor acte normative formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță trebuie să parcurgă procedura de evaluare academică.

Totodată, a precizat că legiuitorul a statuat în sensul că formele FR și ID se organizează doar la acele facultăți care au cursuri la zi, respectiv că nu pot fi organizate cursuri la FR și ID dacă universitatea respectivă nu are organizate și cursuri la zi la disciplina respectivă. Aceste prevederi legale nu exonerează însă instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare efectuată e ARACIS în vederea autorizării/acreditării și a acestor forme de învățământ.

A mai precizat că potrivit prevederilor art. 19 din HG nr. 1214/2000, acreditarea programelor ID se face prin hotărâre a Guvernului pe baza raportului Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare, avizat de M. Educației. Art. 17 din aceeași lege prevede că procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993.

În ce privește universitatea S. Haret din București, există Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 4726/29.10.2009 irevocabilă, care statuează că existența unui „program de studiu de licență acreditat, care se desfășoară pentru o anumită formă de învățământ, respectiv zi, nu conduce la ideea că pentru același program este viabilă și poate fi organizată de aceeași instituție de învățământ superior o altă formă de învățământ la aceleași standarde cerute de legislația în vigoare" (fila 5), respectiv "ID”/ "FR". „Prin urmare, instanța de fond a considerat în mod nelegal că programele de învățământ la distanță și fără frecvență pot fi organizate fără a urma procedura de evaluare, considerând în locul autorității competente ARACIS, că sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea acestor forme de învățământ".

MEN a mai învederat că examenul de licență din sesiune iulie 2009 a fost organizat în baza OM nr. 295/05.02.2007 privind cadrul general de organizare a examenelor de finalizare a studiilor de învățământ superior, care statuează că examenele pot fi organizate numai de către instituțiile de învățământ superior acreditate în condițiile legii denumite, în continuare, instituții organizatoare.

Față de aceste aspecte, MEN a precizat că majoritatea spețelor absolvenților din promoția 2009 cărora nu li s-a eliberat diploma de licență nu se încadrează în niciuna dintre aceste prevederi, precum și că în toate Ordinele Ministrului privind cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare se precizează că, „Conducerile instituțiilor de învățământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea și desfășurarea examenului de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.”

În ceea ce privește OG nr. 10/2009, ministerul a precizat că aceasta a fost declarată constituțională pentru perioada în care și-a produs efectele prin Decizia nr. 1646/16.12.2010 a Curții Constituționale.

În legătură cu avizarea tipizatelor în vederea eliberării diplomelor de licență, MEN a învederat că pentru promoția 2009, potrivit prevederilor HG nr. 81/2010, Direcția Generală Juridic și C. și direcția Generală Învățământ Superior avizează achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților de la ROMDIDAC SA, conform comenzii afișate de universitate, cu precizarea că, în baza Ordinului nr. 2284/28.09.2007 și a Ordinului nr. 5289/09.09.2008, întreaga responsabilitate privind exactitatea datelor completate, precum și eliberarea actelor de studii revine instituției de învățământ superior în cauză.

Pentru promoția 2009, MECTS a emis în anul 2010, avize în vederea ridicării de către U. S. Haret a tipizatelor de la ROMDIDAC SA pentru actele de studii numai pentru specializările care au funcționat legal, aprobate prin hotărâri de guvern.

Aceste avize emise de către minister nu implică recunoașterea programelor de studii/specializărilor cu forme de învățământ care au funcționat în afara cadrului legal, așa cum universitatea vrea să scoată în evidență în mod eronat.

MEN a precizat faptul că a recunoscut, fără nicio altă formalitate, numai diplomele și adeverințele eliberate în conformitate cu prevederile legale de către instituțiile de învățământ superior acreditate, absolvenților cu diplomă care au urmat un program de studii la o formă de învățământ acreditată/autorizată prevăzută de Nomenclator.

Pe de altă parte, pentru absolvenții cu diplomă de licență comunicată de către U. S. Haret din București, MECTS, în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale, raportat la atribuțiile și competențele sale în domeniul educației, potrivit prevederilor hotărârilor de guvern privind organizarea și funcționarea ministerului, nu are atribuții și nici calitatea de a anula diplome de licență eliberate de către universități sau adeverințe provizorii de studii.

MEN a mai arătat faptul că prin adresa nr. 31/21.06.2010, U. S. Haret din București a revenit asupra adresei inițiale nr. 769/25.08.2009 și a solicitat un număr mult mai redus de tipizate pentru actele de studii pentru absolvenții din anul 2009, respectiv_ de tipizate.

MECTS și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau în ceea ce privește emiterea avizului în vederea achiziționării tipizatelor de către U. S. Haret. Însă, dacă aceste tipizate nu au fost gestionate în conformitate cu prevederile legale nu este culpa ministerului.

M. a precizat faptul că unicul responsabil pentru desfășurarea activității de învățământ este instituția de învățământ superior, în speță U. S. Haret. U. are culpa exclusivă de a fi organizat „cursuri” fără respectarea legii, cu unicul scop de a încasa taxe de școlarizare de la cât mai mulți „studenți”.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, MEN a solicitat respingerea acesteia, arătând că între minister și U. S. Haret București, instituție de învățământ superior cu personalitate juridică, nu există niciun raport juridic care ar putea determina admiterea unei asemenea cereri.

Totodată, a precizat că atribuțiile și competențele sale sunt reglementate de HG nr. 185/2013, cu modificările și completările ulterioare, iar conform art. 2 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, „Organizarea fiecărui ciclu de studii este de competența instituțiilor de învățământ superior, cu aprobarea Ministerului Educației și Cercetării”.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205, art. 72-77 C.pr.civ., Legea nr. 84/1995, Legea nr. 443/2002, Legea nr. 88/1993, HG nr. 1011/2001, HG nr. 536/2011, OUG nr. 75/2005, Legea nr. 288/2004, HG nr. 1418/2006, OMECT nr. 2284/2007, HG nr. 676/2007, HG nr. 635/2008, HG nr. 1175/2006, HG nr. 749/2009.

Raportat la întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către MEN, la data de 13.03.2015, U. S. Haret a depus note de concluzii, prin care, referitor la excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție invocată de către MEN a solicitat respingerea acesteia, precizând faptul că această cerere este întemeiată deoarece admiterea ei asigură efectiv îndeplinirea obligației de a emite diploma de licență în condițiile în care eliberarea acestora este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate de către MEN în calitate de autoritate competentă și chemat în garanție.

Astfel, chemarea în garanție a MEN este o necesitate obiectivă, deoarece diplomele de licență se emit numai cu avizul MECTS, iar acesta refuză să aprobe tipizarea formularelor.

Pârâta a precizat faptul că din hotărârile pronunțate de ÎCCJ, pe care le-a depus la dosar, reiese analiza amănunțită de către instanța supremă a îndeplinirii cerințelor privind solicitarea de tipizate. Mai mult, toate instanțele din țară au obligat MEN să emită avizul necesar tipizării actelor de studii pentru absolvenții din anul 2009.

Pârâta a arătat faptul că era obligată la acreditarea specializărilor/facultăților, și nu a formei de învățământ, așa cum susține MEN prin întâmpinarea depusă la dosar.

De asemenea, a arătat faptul că U. S. Haret a fost înființată prin Legea nr. 443/05.07.2002, ca persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.

În baza art. 60 alin. 1 din Legea nr. 84/1995, în vigoare pe întreaga perioadă de școlarizare a reclamantei, activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță.

Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior, care au cursuri la zi.

Astfel, art. 4 din HG nr. 535/1999, arată faptul că "autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acorda pentru formele de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral sau fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de Evaluare Academica și Acreditare, instituțiilor de învățământ superior."

Ca atare, singura condiție pentru desfășurarea formei de învățământla distanță era ca specializarea sa fie acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu și să aibă forma de învățământ la zi. În acest sens, legiuitorul a avut în vedere faptul că evaluarea și acreditarea se fac doar la nivelul programelor de studii, care duc la o calificare universitară distinctă, și nu la nivelul formelor de învățământ. Programa de studii este cea care susține calificarea distinctă, indiferent de forma de învățământ absolvită.

Pârâta a precizat faptul că a obținut acreditarea de funcționare provizorie prin raportare la anexa nr. 2 din HG nr. 940/2004. Acest act normativ atestă faptul că Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatea de Științe Juridice și Administrative București, Facultatea de Sociologie - Psihologie București, Facultatea de Management din B., Facultatea de Geografie București etc., toate pentru învățământul zi, sunt autorizate să funcționeze provizoriu. Prin urmare, problema ce se impune a fi lămurită este dacă procedura de acreditare/autorizare trebuie urmată doar pentru învățământul la zi pentru fiecare specializare în parte sau și pentru fiecare formă de organizare a învățământului respectiv zi, frecvență redusă, seral sau învățământ la distanță.

Actul normativ care reglementa procedura de acreditare și autorizare provizorie a organizațiilor furnizoare de educație și a programelor de studiu la momentul începerii studiilor de către reclamantă era OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.

Potrivit prevederilor art. 29 alin. 3 si 4 din acest act normativ „în învățământul superior evaluarea și acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă. Acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive: autorizarea de funcționare provizorie, care acorda dreptul de a desfășura procesul de învățământ și de a organiza, după caz, admiterea la studii și dreptul de a emite diplome, certificate studii recunoscute de M. Educației si organiza, după caz, examen de absolvire, doctorat”.

Dispozițiile art. 29 din OUG nr. 75/2005 nu conduc la concluzia necesității unei acreditări distincte pentru fiecare formă de învățământ, ci doar pentru fiecare program din ciclul de licență care conduce la o calificare universitară distinctă.

Noțiunea de „program de studii” a fost definită în cuprinsul Metodologiei aprobate prin HG nr. 1418/2006 ca fiind totalitatea activităților de proiectare, organizare, conducere și realizare efectivă a predării, învățării și cercetării dintr-un domeniu care conduce la obținerea unei calificări universitare.

Coroborând cu dispozițiile art. 60 alin. 3 din Legea nr. 84/1995, în vigoare la data promovării examenului de licență, diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, pentru aceeași specializare sau echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvită, se poate desprinde concluzia că nu forma de învățământ absolvită, (zi, frecvența redusă, învățământ la distanță) este cea care duce la o calificare universitară, ci specializarea aleasa și urmată.

Dispozițiile art. 4 din HG nr. 535/1999, arată că "autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea se acordă pentru formele de învățământ de zi. Specializările autorizate sau acreditate, care funcționează la forma de învățământ de zi, pot funcționa și la forma de învățământ seral sau fără frecvență, fără a fi necesară îndeplinirea procedurii de autorizare de funcționare provizorie sau acreditare de către Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, instituțiilor de învățământ superior."

Învățământul deschis la distanță conform art. 5 din HG nr. 535/1999 este similar cu învățământul fără frecvență „Învățământul deschis la distanță, similar cu învățământul fără frecvență, se poate organiza numai în cadrul instituțiilor de învățământ superior care au urmat procedura de autorizare prevăzută de lege”, respectiv îndeplinirea autorizării/acreditării formei de învățământ zi, conform dispozițiilor art. 4.

Prin art. 5 din HG nr. 916/2005 se arata că „Structurile și specializările prevăzute în anexele nr. 1 și 2 funcționează începând cu anul universitar 2005/2006, pentru anul întâi de studii. Specializările prevăzute în anexele nr. 1-3 la Hotărârea Guvernului nr. 410/2002 privind structurile și specializările acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare, care nu se regăsesc în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre, intră în lichidare începând cu anul universitar 2005/2006.”

U. S. Haret este cuprinsă în anexa acestui act normativ.

Potrivit prevederilor art. 6 din HG nr. 676/2007 "specializările (nu formele) ale căror denumiri au fost adaptare la nomenclatorul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 916/2005 privind structurile instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu și a specializărilor din domeniile studiilor universitare de licență și prin Hotărârea Guvernului nr. 1175/2006 privind organizarea studiilor universitare de licență și aprobarea listei domeniilor și specializărilor (nu formelor) din cadrul acestora, cu modificările ulterioare, care funcționează începând cu anul I, 2005-2006 și care se regăsesc în prezenta hotărâre își continuă activitatea".

Recunoașterea, prin chiar art. 8 din Ordinul nr. 3404/2006, emis de către ministrul educației, a posibilității organizării de către universitățile acreditate a formei de învățământ la distanță, pentru domeniile în care acestea erau autorizate să organizeze cursuri de zi, conferă reclamantei dreptul de a cere să i se elibereze Diploma de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, drept recunoscut de pct. VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor, aprobată de Senatul Universității "S. Haret" la data de 13 mai 2009, act de reglementare ce a fost înregistrat sub nr. 1405 din 21.05.2009.

Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele:

Susținerile chematei în garanție în sensul că U. S. Haret nu a fost autorizată să funcționeze provizoriu și a inexistenței dreptului acestei universități de a elibera acte de studii pentru absolvenții unor programe de studii și forme de învățământ neacreditate nu pot fi reținute deoarece aceasta nu formează obiectul cererii de chemare în garanție, instanța nefiind învestită cu o cererea privind legalitatea acreditării formelor de învățământ la distanță.

Prin Deciziile nr. 5386/15.11.2011 și nr. 2533/22.05.2012, ambele ale Î.C.C.J. – Secția de C. Administrativ și Fiscal, a statuat că cererea de chemare în garanție se impune a fi admisă, întrucât se asigură efectiv punerea în executare a sentinței, în condițiile în care eliberarea de către U. „S. Haret” a diplomei de licență, este condiționată de aprobarea tipăririi formularelor tipizate de către M.E.N., în calitate de autoritate competentă și chemat în garanție.

Obligația Universității „S. Haret” de a elibera în favoarea absolvenților a Diplomelor de licență și a certificatelor de studii, pentru fiecare specializare absolvită, este corelativă dreptului acestei instituții de a cere chematei în garanție M.E.N. să aprobe eliberarea formularelor tipizate. În acest sens s-a pronunțat Î.C.C.J. – Secția de C. Administrativ și Fiscal prin Deciziile nr. 5656/24.11.2011, nr. 5722/29.11.2011 și nr. 708/10.02.2012.

Calitatea de unitate de învățământ superior acreditată/neacreditată a USP este o problemă a acesteia ce nu poate fi imputată absolvenților, atâta vreme cât unitatea de învățământ s-a recomandat în mod public și oficial (inclusiv pe site-ul facultății) ca fiind acreditată prin Legea nr. 443/05.07.2002, reprezentând o „instituție de învățământ superior particular acreditată”.

Astfel, în raport de obiectul cererii de chemare în garanție, este de necontestat faptul că recurentul a refuzat nejustificat eliberarea avizului necesar pentru aprobarea formelor tip pentru diplomele de licență, iar dreptul absolvenților de a li se elibera diplomele de licență nu poate fi realizat în lipsa admiterii cererii de chemare în garanție.

Față de cele ce preced, excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție urmează să fie respinsă.

Pe fond, Tribunalul reține că reclamanta a absolvit Facultatea contabilitate și Finanțe din Râmnicu V., Programul de studii Finanțe și bănci din cadrul USP, promoția 2011, conform examenului de licență susținut și promovat, în sesiunea iunie-iulie 2011, astfel cum rezultă din Adeverința nr. 3106 /20 Iulie 2011 emisă de pârâtă, (fila 4).

În aceste condiții, reclamanta este îndreptățită să solicite obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență în original și a suplimentului la diploma de licență, respectiv a foii matricole.

Instituția pârâtă este o unitate de învățământ superior acreditată prin HG nr. 940/2004, iar facultatea, ale căror cursuri au fost urmate de reclamantă este de asemenea autorizată să funcționeze în mod legal. Se mai reține că în conformitate cu prevederile art. 60 alin. 3 din Legea învățământului nr. 84/1995, în vigoare la data promovării examenului de licență de către reclamantă, diplomele și certificatele de studii eliberate de instituțiile de învățământ superior, în condițiile legii, sunt echivalente, indiferent de forma de învățământ absolvită.

Având în vedere că diploma de licență nu i-a fost eliberată, reclamanta solicită obligarea pârâtei la eliberarea acestei diplome.

În conformitate cu prevederile art. 15 din OMC nr. 295/2007 și art. 2 din OMC nr. 5289/2008, în calitate de instituție organizatoare a examenului de licență, pârâta avea obligația ca în termen de 12 luni de la finalizarea studiilor. Acest termen maxim a fost stabilit de art. 20 din OMC nr. 2284/2007 privind aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, iar potrivit art. 5 din acest regulament, responsabilitatea gestionării, completării și eliberării acelor de studii revine în exclusivitate instituției de învățământ superior, respectiv rectorului instituției.

Conform art. 120 din Legea educației naționale nr. 1/2011,

„(1) Calificările dobândite de absolvenții programelor de studii din învățământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate si prin alte acte de studii eliberate numai de câtre instituțiile de învățământ superior acreditate.

(2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale si nu pot fi emise decât de instituțiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. In acest din urma caz, in cadrul instituției care emite diploma trebuie sa existe o alta specializare acreditata . cu specializarea autorizata. Nerespectarea acestor prevederi se pedepsește conform legii penale.”

Pe de altă parte, art. 6 din același act normativ prevede că „(1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislației în vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unitățile și de instituțiile de învățământ se stabilește prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (3) Conținutul și formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, inițiată de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (în prezent M. Educației și Cercetării Științifice)”

Or, de vreme ce adeverința nu a fost revocată sau, după caz, anulată, aceasta produce în continuare efecte juridice, ceea ce presupune că beneficiarilor lor trebuie să li se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acestora.

A interpreta în sens contrar înseamnă a prejudicia grav interesele absolvenților, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MECS și, implicit, nici de alte autorități ale statului, absolvenții riscând să fie excluși din carieră, din viața socială, în condițiile în care au fost admiși la studii de către U. S.H., au achitat taxele de școlarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum și examenul de licență.

Prin urmare, chiar și în lipsa aprobării tipăririi formularelor tipizate din partea chematului în garanție, refuzul tacit al pârâtei de a elibera reclamantei diploma de licență și suplimentele acesteia, după expirarea termenului legal de 12 ani, este unul nejustificat.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu chematul în garanție M. Educației și Cercetării Științifice, Tribunalul reține că pârâta s-a conformat condițiilor impuse de Minister, și I s-a adresat în vederea obținerii aprobării pentru tipărirea de formulare tipizate.

În conformitate cu prevederile art. 7 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ, obligația de aprobarea a necesarului de materiale tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților pentru anul universitar 2008-2009 revine Ministerului, la fel și tipărirea acestora. În lipsa efectuării acestor demersuri de către Minister, pârâta se află în imposibilitatea de a executa hotărârea, câtă vreme dreptul absolventei reclamante nu poate fi realizat fără concursul efectiv al chematului în garanție, care în calitate de autoritate publică gestionează materialele tipizate cu regim special, necesare pentru a se elibera diplome sau alte acte de studii.

Deși pârâtul chemat în garanție se apără afirmând că ar fi avizat tipărirea formularelor tipizate, nu face această dovadă și, mai mult, susține, prin întâmpinare, că actele de studii pot fi eliberate doar pentru acei absolvenți care au urmat o specializare la o formă de învățământ acreditată sau autorizată să funcționeze provizoriu.

În acest context, urmează a se avea în vedere că nicio autoritate administrativă sau instanță de judecată nu s-au pronunțat în sensul revocării sau constatării nulității absolute precum și a anulării adeverinței de licență, motiv pentru care ea își produce efecte juridice.

Adeverința de licență, se bucură de prezumția de legalitate, iar în acest context se recunoaște reclamantei calitatea de licențiat în specializarea urmată.

Cum obligația pârâtei USH, asupra căreia instanța a statuat în considerentele expuse anterior, este corelativa obligației pârâtului MEN de a aproba formularele tipizate, urmează ca cererea de chemare în garanție să fie admisă și obligată pârâta chemată în garanție la executarea obligației privind aprobarea tipăririi formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimente la diplomă pentru reclamantă.

Deci, actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituții de învățământ superior acreditate. Procedura de elaborare și eliberare a diplomelor de studii se îndeplinește așadar de către instituția de învățământ superior respectivă sub autoritatea MENCS care este în temeiul art. 21 din Legea nr. 1/2011, autoritate publică abilitată să urmărească, să controleze aplicarea și respectarea reglementărilor legale în domeniul învățământului superior și să aplice, dacă este cazul, sancțiuni.

Nu au fost solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității cererii chemării în garanție.

Admite acțiunea formulată de reclamanta A. E., cu domiciliul în mun. Miercurea C., ./b/43, județul Harghita, având CNP_, în contradictoriu cu pârâta U. S. Haret, cu sediul în mun. București, .. 13, sector 3, și în consecință:

Obligă pârâta să elibereze diploma de licență (inclusiv foaia matricolă) reclamantei, absolvent a Facultății de Contabilitate și Finanțe din Râmnicu V., Programul de studii Finanțe și bănci, din cadrul Universității S. Haret promoția 2011, conform examenului de licență susținut și promovat, în sesiunea iunie-iulie 2011.

Admite cererea de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu sediul în mun. București, .. 28-30, sector 1, formulată de pârâta U. S. Haret.

Obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularului tipizat constând în diploma de licență pentru reclamantă.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2015.

Președinte,

Banyai E.

Grefier,

Z. A. C.

Red.: B.E.

Primit: 22.06.2015

Tehnored./id./22.06.2015

5 ex. Z.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţia de a face. Sentința nr. 759/2015. Tribunalul HARGHITA