Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința nr. 755/2015. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 755/2015 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 2269/96/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.755
Ședința publică din data de 13 mai 2015
Completul constituit din:
judecător: Steluța E. Uta - Președinte
Grefier: C. R.
Pe rol pronunțarea asupra sentinței în cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta T. I. M. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ HARGHITA, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din data de 29 aprilie 2015, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Sub nr._, la data de 29.10.2014, a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe cauza de contencios administrativ formulată de reclamanta T. I. M., în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ HARGHITA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună suspendarea executării Deciziei nr.216/19.09.2014 emisă de A.J.O.F.M. Harghita, până la pronunțarea instanței pe fond, iar pe fond anularea Deciziei și menținerea sa în funcția deținută anterior emiterii deciziei.
În motivare, reclamanta arată că prin Decizia nr.216/2014 a AJOFM Harghita, începând cu data de 23.11.2014 a fost repusă în funcția publică de execuție referent, gradul profesional superior treapta 1, cu clasa de salarizare 32 gradația 5.
Până la această dată a fost încadrat prin Decizia_/24.11.2009 a AJOFM Harghita în funcția de inspector, clasa I. grad profesional principal, treapta de salarizare 2, ca urmare a absolvirii Facultății de Științe Juridice și Administrative B., specializarea Administrație Publică din cadrul Universității S. Haret.
Universitatea S. Haret a emis Adeverința nr..5149/08.07.2009 prin care a adeverit faptul că am obținut titlul de Licențiată în Științe Administrative, susținând și promovând examenul de licență sesiunea iulie 2009.
Diploma de licență însă nu a fost emisă pentru motivele bine cunoscute de toată lumea, Ministerul Educației nu a aprobat tipărirea diplomelor.
Pentru aceste motive a chemat în judecată Universitatea S. Haret pentru ca aceasta să fie obligată la eliberarea diplomei de licență, litigiu ce face obiectul dosarului nr._ aflat spre soluționare pe rolul Tribunalului Harghita.
Ca urmare a adresei 3510//1865/MN/18.09.2014 a Ministerului Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin care în baza Deciziei Curții de Conturi a României 13/18.07.2014 s-a dispus luarea unor măsuri privind emiterea de acte administrative de numire a personalului pe funcții corespunzătoare pregătirii profesionale, vechimii în specialitatea studiilor absolvite pentru care pot face dovada deținerii unei diplome de absolvire și stabilirea diferențelor de drepturi salariale, s-a emis și Decizia nr.216/2014 a AJOFM Harghita, precum și Decizia nr._/22.09.2014 prin care mi s-a imputat suma de_ lei reprezentând diferențe salariale acordate „necuvenit" în perioada 01.12._14, ca urmare a încadrării în funcție cu studii superioare, deși dețineam doar adeverință de licență.
Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 124/2014 privind amnistia fiscală, AJOFM Harghita, în răspunsul nr._/02.10.2014 la contestația mea înregistrată sub nr._/23.09.2014, a dispus că nu se va proceda la recuperarea sumei sus arătate, însă se mențin în continuare măsurile dispuse cu privire la retrogradarea mea din funcția de inspector în cea de referent.
Măsurile dispuse de Curtea de Conturi și Ministerul Familiei Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice se referă la recuperarea drepturilor de natură salarială acordate în urma încadrării persoanelor aflate în aceeași situație cu subsemnata, după absolvirea unor forme de învățământ superior din cadrul Universității S. Haret, în baza adeverințelor eliberate de către instituțiile de învățământ superior absolvite, care atestă faptul că aceștia au susținut și promovat un examen de licență. Aceste persoane, precum sunt și subsemnata au promovat în grad profesional superior celui deținut, dar nu pot face dovada deținerii diplomei de licență, din cauza neeliberării acesteia de către instituțiile abilitate.
Adeverințele prin care se atestă susținerea și promovarea examenului de licență sunt acte administrative cu caracter individual și au regimul unor acte de studii care confirmă dobândirea titlului de licențiat. Adeverințele de licență, nefiind anulate de către nicio instanță de judecată, pe cale de consecință, se prezumă că au fost emise cu respectarea tuturor condițiilor de fond si formă prevăzute de lege, emană în mod real de la emitent și reflectă dobândirea titlului prin mijloace legale.
Răsturnarea triplei prezumții de care se bucură aceste adeverințe poate fi făcută doar prin procedura înscrierii în fals; înscrisul material numit Diplomă de Licență trebuie să înlocuiască Adeverința de licență în termen de 12 luni de la eliberarea acesteia, conform prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 2284/2007 privind aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, nu să confere un drept dobândit în urma susținerii și promovării examenului de licență.
Neîndeplinirea obligației Universității S. Haret de a emite diplomele de licență pentru absolvenții care au susținut și promovat examenul de licență nu se bazează pe contestarea calității de licențiat a acestora, ci pe neîndeplinirea de către Ministerul Educației Naționale a obligației de a aproba achiziționarea de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților, obligație prevăzută la art.7 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 2284/2007;
Practica neunitară din partea instanțelor de contencios administrativ în judecarea acțiunilor care au ca obiect legalitatea acordării drepturilor salariale ale angajaților anterior menționați în contradicție cu Curtea de Conturi, alte organe de control abilitate, precum și a acțiunilor care au ca obiect obligarea Universității S. Haret de a emite actele administrative denumite „Diplomă de licență"și „suplimentul diplomei", și implicit obligarea Ministerului Educației Naționale de a aproba achiziționarea de formulare tipizate, constatată prin decizii diferite pentru cauze identice, fapt care generează situații discriminatorii.
Reclamanta a mai precizat că adeverința de licență nefiind anulată, confirmă dobândirea titlului de licențiat, se prezumă că au fost emise cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de lege și reflectă dobândirea titlului prin mijloace legale.
Având în vedere aceste aspecte, încadrarea mea în treapta superioară de inspector prin Decizia_/2009 ca urmare a dobândirii titlului de licențiată, este legală și temeinică, având la bază inclusiv avizele favorabile din partea ANOFM sub nr._/05.11.2009, și nu au intervenit alte situații care să răstoarne prezumția legalității dobândirii titlului de licențiată, precum și faptul că neeliberarea diplomei de licență se datorează culpei unui organ de stat abilitat în acest sens, apreciez că este profund neechitabilă și pe fond nelegală Decizia nr.216/2014 atacată pe această cale, iar măsurile dispuse de Curtea de Conturi și MFPSPV sunt nefondate.
Asupra suspendării, solicită să se aibă în vedere că este în pragul pensionării (decembrie 2014), iar în situația în care Decizia atacată își produce efectele juridice, toate calculele privind stabilirea pensiei vor fi influențate negativ în mod nelegal. Pentru aceste motive solicit să dispuneți suspendarea executării actului atacat.
Potrivit art.14 (2)din Legea nr.554/2004, instanța soluționează cererea de suspendare, de urgentă si cu precădere, cu citarea părților.
În drept, a invocat prevederile art.194 C., art.14 și art.8 din Legea nr.554/2004.
Pârâte Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței De Muncă Harghita, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ( filele 25-28)
În motivare, pârâta arată că prin Decizia nr._/24.11.2009, reclamanta a fost promovată în clasă, în temeiul Adeverinței eliberate de Universitatea "S. Haret" (nr.5149/08.07.2009), în urma absolvirii Facultății de Științe Juridice și Administrative din B., specializarea Administrație Publică.
în perioada 01.02._11 raportul de serviciu al reclamantei a fost suspendat, aceasta reluând activitatea în cadrul instituției noastre, pe data de 01.12.2011, în funcția de inspector, grad principal, clasa 48, gradația 5.
În data de 19.09.2014, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (adresa nr._/18.09.2014) le-a transmis adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (în continuare MMFPSPV) nr.1865/MN/18.09.2014, solicitându-le dispunerea măsurilor ce se impun, conform celor indicate în adresa MMFPSPV, cu numărul mai sus menționat.
Astfel, s-au conformat celor indicate în adresele la care a făcut referire în cele ce preced, emițând și comunicând actele administrative (decizia de numire pe funcția corespunzătoare pregătirii profesionale, vechimii în specialitatea studiilor absolvite pentru care persoana vizată poate să facă dovada deținerii unei diplome de absolvire, nr.216/19.09.2014; decizia de imputare nr._/22.09.2014).
Actele administrative mai sus arătate (decizia nr.216/19.09.2014; decizia nr._/22.09.2014) au fost comunicate reclamantei pe data de 22.09.2014, dată la care a fost înregistrată cererea de chemare în judecată a Universității S. Haret.
Pe data de 23.09.2014, reclamanta a formulat contestație, solicitând anularea deciziilor nr.216/19.09.2014, respectiv_/22.09.2014.
Răspunsul instituției noastre la contestația reclamantei, înregistrată sub nr._/23.09.2014, a fost comunicat prin adresa nr._/02.10.2014, la data de 06.10.2014.
Prin adresa nr._/02.10.2014 au arătat că nu vor revoca Decizia nr.216/19.09.2014, iar în ceea ce privește Decizia de imputare nr._/22.09.2014, ținând seama de prevederile cuprinse în Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice (publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea l, nr.700/24 septembrie 2014), nu vor proceda la recuperarea sumei reprezentând venituri de natură salarială pentru care Curtea de Conturi a constatat că au fost acordate cu crearea de prejudicii.
Pornind de la susținerile reclamantei, în sensul cărora se află în imposibilitatea de a face dovada deținerii diplomei de licență, din cauza neeliberării acesteia de către instituțiile abilitate ("... dar nu pot face dovada deținerii diplomei de licență, din cauza neeliberării acesteia de către instituțiile abilitate. "), se pune întrebarea cum își poate justifica reclamanta pasivitatea de care a dat dovadă în intervalul de timp cuprins între data la care a expirat valabilitatea Adeverinței de absolvire nr.5149 emisă la data de 08.07.2009 (conform prevederilor art.38 din Ordinul MECT nr.2284/2007 - abrogat în prezent, "După finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează Adeverință de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.") și data comunicării celor două decizii (_/22.09.2014; 216/19.09.2014): 22.09.2014, care coincide cu data înregistrării cererii de chemare în judecată a Universității S. Haret, în condițiile în care știa că nu va obține diploma de licență în termen rezonabil, cum a și menționat în cuprinsul contestației care formează obiectul prezentei cauze: "Diploma de licență însă nu a fost emisă pentru motivele bine cunoscute de toată lumea, Ministerul Educației nu a aprobat tipărirea diplomelor.", permițând să treacă 4 ani fără să manifeste vreun interes pentru clarificarea propriei situații.
Referitor la susținerile reclamantei privind calificarea adeverințelor eliberate de instituțiile de învățământ, regimul juridic al actelor de studii, respectiv tripla prezumție de care se bucură aceste acte, precizează că potrivit prevederilor art.38 din Ordinul MECT nr.2284/2007, pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, „după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează Adeverință de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni";
Astfel, adeverința eliberată pentru reclamantă (nr.5149/08.07.2009), care, conform susținerilor reclamantei confirmă dobândirea titlului de licențiat, care nu a fost anulată de către nicio instanță și care, în consecință, reflectă dobândirea titlului prin mijloace legale, este un act care nu mai are valabilitate, termenul de valabilitate al acestuia expirând la împlinirea celor 12 luni de la data eliberării, conform prevederilor legale mai sus arătate;
În ceea ce privește aprecierile făcute de reclamantă cu privire la culpabilitatea organului abilitat care nu aprobă tipărirea actelor de studii (care, din acest motiv, nu pot fi eliberate); la decizia emisă, aceasta fiind calificată drept „nelegală" și „neechitabilă", iar măsurile dispuse de Curtea de Conturi și MMFPSPV, drept nefondate, consideră că la aprecierea aspectelor prezentate, trebuie avută în vedere și culpa reclamantei, care, deși a fost conștientă de consecințele neobținerii diplomei de licență (care conform prevederilor art.2 alin.(1) din Ordinul MECT nr.2284/2007 este document oficial de stat, cu regim special, care confirmă studii de învățământ superior efectuate și titluri sau calități dobândite) după expirarea termenului de valabilitate a adeverinței nr. 5149/08.07.2009, a decis să rămână în pasivitate, să nu întreprindă nicio măsură timp de 4 ani, pentru clarificarea propriei situații, chiar și în condițiile în care intenționa să se pensioneze în luna decembrie 2014.
În drept, a invocat prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Ordinul MECT nr.2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior și codul de procedură civilă (art.205).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr.216 din 19.09.2014 (f.15), pârâta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Harghita a decis ca, începând cu data de 23.11.2009, reclamanta T. I.-M. să fie repusă în funcția publică de execuție de referent, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare asimilată în prezent funcției de referent, gradul profesional superior, clasa de salarizare 32, gradația 5 corespunzătoare vechimii în muncă.
Pârâta și-a motivat decizia prin faptul că reclamanta, funcționar public în cadrul instituției, se regăsește în categoria de funcționari publici descrisă în adresa MMFPSPV nr.1865 din 18.09.2014, însușindu-și motivele arătate în cuprinsul acestei decizii.
Se constată că prin adresa nr.1865 din 18.09.2014, emisă de MMFPSPV (f.16), s-a comunicat pârâtei ca, urmare a deciziei Curții de Conturi a României nr.13 din 18.07.2014 pct. II.12, să dispună luarea măsurilor legale ce se impun, printre care și „emiterea actelor administrative de numire a personalului în funcții corespunzătoare pregătirii profesionale, vechimii în specialitatea studiilor absolvite pentru care pot face dovada deținerii unei diplome de absolvire ș ia vechimii în muncă”.
Instanța constată că, prin decizia nr._ din 24.11.2009 emisă de pârâtă (f.10), s-a decis ca, începând cu data de 23.11.2009, reclamanta să fie promovată în funcția de inspector, clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 2, ca urmare a absolvirii Facultății de Științe Juridice și Administrative din B., specializarea Administrație Publică, din cadrul Universității S. Haret, și a rezultatului obținut la examenul de promovare în clasă.
Se observă că promovarea reclamantei s-a făcut în anul 2009 din funcția și gradul în care s-a decis, prin decizia contestată în prezenta cauză, să fie repusă reclamanta, respectiv referent, grad profesional superior.
Raportat la motivul invocat de pârâtă în justificarea deciziei contestată, respectiv faptul că reclamanta nu poate face dovada deținerii unei diplome de absolvire, instanța constată că nu este întemeiat.
Prin decizia nr._ din 24.11.2009 emisă de pârâtă, reclamanta a fost promovată ca urmare a absolvirii Facultății de Științe Juridice și Administrative din B., specializarea Administrație Publică, din cadrul Universității S. Haret, pârâta având în vedere studiile superioare dobândite de reclamantă.
Astfel cum susține și reclamanta, nu s-a făcut dovada de către pârâtă a intervenirii unor situații care să pună la îndoială legalitatea dobândirii titlului de licențiată de către reclamantă.
Susținerea ulterioară a pârâtei, în sensul că reclamanta nu poate face dovada deținerii unei diplome de absolvire, nu poate fi acceptată în condițiile în care pârâta a avut în vedere la un moment dat această dovadă.
În plus, împrejurarea că reclamanta nu posedă în fapt diploma de licență, în sensul că nu i s-a eliberat înscrisul constatator al studiilor superioare, nu i se poate opune, aceasta neavând nicio culpă în neîndeplinirea de către instituția de învățământ a obligației de eliberare a diplomei.
De precizat că prin sentința civilă nr.3073 din 26.11.2014, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr._, s-a dispus obligarea Universității S. Haret la eliberarea către reclamantă a diplomei de licență și obligarea chematului în garanție la aprobarea tipăririi formularului tipizat al diplomei de licență.
Prin urmare, instanța constată că reclamanta este absolventă de studii superioare, iar faptul că nu posedă dovada acestor studii nu îi este imputabil
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite acțiunea reclamantei și va dispune astfel cum rezultă din minută.
În temeiul art.453 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamanta T. I. M., având CNP_8, cu domiciliul procesual ales la C.. Av. P. T. Szilard din mun. Miercurea C., ..7/A/5, jud. Harghita, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ HARGHITA, cu sediul în mun. Miercurea C., ., jud. Harghita.
Anulează Decizia nr.216 din 19.09.2014 emisă de pârâtă.
Dispune menținerea reclamantei în funcția deținută anterior emiterii deciziei, respectiv cea de inspector, clasa I, grad profesional principal, treapta de salarizare 2.
Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei reprezentând onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea se depune la Tribunalul Harghita.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2015.
PREȘEDINTE
Steluța E. U.
GREFIER
C. R.
Red: S.E.U./08.06.2015
Primit: 08.06.2015
Tehnored/id/ 08.06.2015
Ex.4-R.C.
| ← Litigiu privind funcţionarii publici statutari. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 1889/2015.... → |
|---|
