Alte cereri. Sentința nr. 2208/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2208/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 18-11-2014 în dosarul nr. 3855/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 18 Noiembrie 2014
Președinte - B. D. G.
Grefier E. C.
Sentința nr. 2208/ca
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ privind pe reclamant M. D. și pe pârât DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI, pârât DIRECȚIA G. REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE IAȘI - SERVICIUL FISCAL MUNICIPAL P., chemat în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, având ca obiect obligația de a face RESTITUIRE TAXA AUTO+DOBÂNDĂ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av.Drian G. pentru reclamant, lipsă celelalte părți.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care
Reclamantul prin avocat declară că nu mai are cereri sau probe de formulat.
Instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reclamantul prin avocat solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Solicită a se avea în vedere concluziile scrise depuse la termenul anterior de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de contencios administrativ de față :
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._, reclamantul M. D. a chemat în judecată parata Serviciul Fiscal Municipal P. solicitand restituirea taxei de poluare achitata in cuantum de 2530 lei, plata dobanzii aferente acestei sume de la data incasarii, plata penalităților de întârziere, actualizarea sumelor de restituit cu indicele de inflație, anularea deciziei de calcul a taxei precum si plata cheltuielilor de judecata
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat a achiziționat dintr un stat membru al Uniunii Europene un autoturism second hand, pentru a-l înmatricula în România fiind obligat să achite taxa de emisii poluante impusa de L 9/2012. Ori, acest autovehicul a mai fost înmatriculat într-o țară ce aparține Uniunii Europene. În aceste condiții, îngrădirea dreptului său de a înmatricula autoturismul în România, prin achitarea taxei de poluare, reprezintă o gravă încălcare a dreptului comunitar, taxa de poluare fiind edictată în așa fel încât se descurajează importul, fiind favorizate produsele naționale. Sunt încălcate disp. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE).
În drept, au fost invocate dispozițiile art. art. 90 din Tratatul CE (art. 110 din TFUE), art.124 alin. 2, 120 alin. 6 C. proc. fiscală, L. nr. 554/2004.
Acțiunea a fost legal timbrată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri: decizie de calcul a taxei de poluare, chitanta de plata, cerere de restituire, carte de identitate autovehicul.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
În susținerea poziției sale procesuale, pe fondul cauzei, s-a arătat că OUG nr. 50/2008 a fost emisă în vederea asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte de îmbunătățire a calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont și de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile. Infograma nr. 5899/26.06.2008 a Reprezentanței României la Bruxelles confirmă această compatibilitate cu dreptul european.
De asemenea, parata a formulat si cerere de chemare in garantie, in contradictor cu Administratia F. pentru Mediu, cerere admisa in principiu la termenul din 03.06.2014.
Chemata in garantie Administratia F. pentru Mediu nu a formulat intampinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozitiilor legale incidente, instanța reține următoarele :
La data de 08.09.2010 reclamantul a achitat cu chitanta . 6 nr_ taxa de emisii poluare pentru autoturismul marca Opel importat din Germania, în sumă de 2530 lei, taxa stabilita prin decizia de calcul nr_ din 08.09.2010.
Instanța constată că este întemeiată în parte. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, "Obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România;b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și art. 9;c) la introducerea în parcul național a unui autoturism, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul național i s-a restituit ultimului proprietar valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art.8".
Art. 3 alin. (1) lit.a) - f) și 9 din actul normativ precizat enumeră în mod expres și limitativ categoriile de autovehicule exceptate sau scutite de la plata taxei pe poluare, iar art. 8 definește valoarea reziduală a taxei pe poluare.
Potrivit unei jurisprudențe constante a CJUE, există o încălcare a articolului 110 TFUE atunci când valoarea taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat depășește valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național .
În Hotărârea T. din 07.04.2011, Curtea a reiterat principiul degajat de jurisprudența sa anterioară, conform căruia art. 110 TFUE nu urmărește să împiedice un stat membru să introducă impozite noi sau să modifice cota ori baza impozabilă a impozitelor existente, statuând însă, suplimentar, că statele nu au o competență nelimitată în stabilirea regimului unor noi taxe. Dimpotrivă, interdicția prevăzută la art. 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naționale
Instanța constată că, potrivit considerentelor Curții din cauza T., cauză vizând strict OUG nr. 50/2008, dreptul Uniunii interzice fiecărui stat membru să aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Această interdicție vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import. Or, regimul de impozitare instituit prin reglementarea OUG nr. 50/2008 este indirect discriminatoriu, prin efectele pe care le produce, întrucât OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse – în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor – unei taxe semnificative din valoarea lor de piață. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Dată fiind hotărârea CJUE din cauza T., din 07.04.2011, obligatorie pentru instanțele naționale, potrivit căreia art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională, instanța reține că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 și impusă reclamantului pentru înmatricularea auotvehiculului său importat din spatiul comunitar este contrară dreptului UE, favorizând vânzarea vehiculelor de ocazie naționale și descurajând, în acest mod, importul de vehicule de ocazie similare.
Fiind întrunite condițiile art. 117 lit. d din OG nr. 92/2003, taxa de poluare fiind achitată ca urmare a aplicării eronate de către organele fiscale a dispozițiilor legale, prevederile OUG nr. 50/2008 fiind contrare dreptului UE, instanța va admite acțiunea,si va obliga parata la restituirea către reclamant a sumei achitata cu titlu de taxa de poluare .
***
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea la plata dobanzii, instanta a apreciat caracterul intemeiat al acestuia, prin raportare la Hotararea pronuntata de CEJ in cauza I..
În ceea ce privește capătul de cerere accesoriu vizând obligarea pârâței la plata penalitatilor de intarziere conform art 119-123 din OG 92/2003 precum si actualizarea sumei de restituit cu indicele de inflatie, instanța apreciază că pretentiile reclamantului sunt neintemeiate, in cauza fiind incidente disp. art. 124 raportat la art. 117 alin. 2 și art. 70 alin. 1 din OG nr. 92/2003 coroborate cu art. 2 din Anexa la Ordinul nr. 1899/2004 al MFP pentru aprobarea Procedurii de restituire si de rambursare a sumelor de la buget, precum si de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal.
Mai mult, potrivit dispoz art 119 din OG 92/2003, invocate de reclamant, penalitatile de intarziere sa datorează doar in cazul neachitarii de debitor a unei obligatii fiscale, prevederile legale neputand fi extinse și in cazul sumelor ce urmeaza a fi restituite contribuabililor.
***
În privința cererii de chemare în garanție formulată de pârâtă în contradictoriu cu Administrația F. pentru Mediu, instanța constată că taxa de poluare se calculează și se colectează, potrivit art. 7 din OUG nr. 50/2008 de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta fiind motivul pentru care doar această autoritate are calitate procesuală pasivă în cauzele de acest tip.
Este adevărat că taxa astfel colectată se constituie în venit la Fondul pentru Mediu, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008, dar aceasta nu înseamnă că între pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. Iași și chematul în garanție Administrația F. pentru Mediu există vreun raport juridic distinct. Instituția chemării în garanție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau de despăgubire și revine în principiu, tuturor acelora care transmit altora un drept subiectiv, dacă o atare transmisiune se face cu titlu oneros. Așadar, în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale unei astfel de cereri de chemare în garanție, atât pârâta, cât și chematul în garanție nefiind altceva decât verigi ale aceluiași sistem, între ele neexistând nici o transmisiune de drepturi ori obligații, cu atât mai puțin una cu titlu oneros.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea de chemare în garanție.
Vazând si dispoz art 453 cpc, pârâta căzută in pretenții va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte acțiunea formulată de reclamantul M. D. CNP_, cu domiciliul in . Prajescu, jud Iasi în contradictoriu cu pârâta Serviciul Fiscal Municipal P., prin DGRFPJ Iasi
Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumei de 2530 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, actualizata cu indicele de inflatie și la plata dobânzii fiscale aferentă acesteia, calculată începând cu data plății și până la momentul restituirii taxei.
Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere, conform art 119-123 din OG 92/2003.
Dispune anularea decizieie de impunere a texei nr_ din 08.09.2010.
Respinge cererea de chemare in garantie formulata de parata Administrația Județeană a Finanțelor Publice a mun Iași in contradictor cu Administratia F. pentru Mediu, cu sediul in Bucuresti, . 294 corp A sector 6.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1002 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea urmand a fi inregistrată la Tribunalul Iași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2014.
Președinte, B. D. G. | ||
Grefier, E. C. |
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 847/2014.... | Obligaţia de a face. Sentința nr. 2215/2014. Tribunalul IAŞI → |
|---|
