Anulare act administrativ. Sentința nr. 2516/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2516/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 1363/99/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 16 Decembrie 2014
Președinte - O. M. Z. L.
Grefier L. Momiță
SENTINȚA Nr. 2516/2014
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant P. J. IASI și pe pârât C. J. IASI, având ca obiect anulare act administrativ ANULARE HCL.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este completă.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 08.12.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 16.12.2014, când:
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de contencios administrativ de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr._ /25.02.2014 reclamantul P. jud. Iasi a chemat în judecată pe pârâtul C. Județean Iași, solicitând instanței ca în contradictoriu cu acesta să dispună anularea hotărârii nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași prin care s-a aprobat demararea procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Acordului Cadru privind lucrările de întreținere curentă pe timp de vară la drumurile județene pentru anii 2014-2017.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, urmare a controlului de legalitate exercitat în conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 lit. e din Lg. nr. 340/2004, s-a constatat că actul administrativ menționat a fost adoptat de către C. Județean Iași cu încălcarea disp. art. 97 și art. 45 alin.2 Lg. 215/2001 privind administrația publică locală.
Arată reclamantul că art.97 alin.1Lg. 215/2001 stipulează că: „În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate”, normele înscrise în art. 98 din același act normativ prevăzând că: „dispozițiile art. 42-46, 48-52 și ale art. 54 se aplică în mod corespunzător” și consiliilor județene.
De asemenea, potrivit art. 45 alin.2: „ Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:...a) hotărârile privind bugetul local; e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului”.
Reclamantul învederează că, așa cum rezultă din preambulul actului administrativ, votul exprimat de către consilierii județeni împreună cu președintele consiliului județean în ședința ordinară de plen din 30.01.2014, consemnat în procesul verbal de ședință este: „18 voturi pentru și 17 voturi abținere”, iar, potrivit art. 52 OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului Cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale: „abținerile se contabilizează la voturile contra, iar dacă în sala de ședință nu este întrunit cvorumul legal, președintele amână votarea până la întrunirea acestuia”.
Reclamantul apreciază, în context, că, pentru adoptarea de către C. Județean Iași a unei hotărâri ce are drept obiect încheierea unui acord cadru care va produce efecte asupra bugetului județean timp de 4 ani este necesară exrimarea votului unei majorități calificate. Având în vedere că, la momentul votului, C. Județean era compus din 36 de membri, care se completează, potrivit art. 88 alin.2 Lg. 215/2001 cu președintele consiliului județean, majoritatea calificată presupunea 19 voturi „pentru”.
Mai arată reclamantul că acordul cadru este o modalitate specială de atribuire a unor contracte de achiziție publică, definită de dispozițiile art. 3 lit.b din OUG nr.34/2006, acordul cadru „având ca scop stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Așadar, reclamantul apreciază că este evident că prin încheierea acordului cadru pentru anii 2014-2017 este afectat bugetul autorității publice locale pe toată durata pentru care acest acord cadru a fost încheiat.
Reclamantul, invocă, în drept, și dispozițiile art. 2 pct.2și 3 din Lg. 273/2006 privind finanțele publice legale care definesc angajamentul legal asumat de ordonatorii de credite ca fiind: „faza din procesul execuției bugetare, reprezentând orice act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice”.
Prin Nota de fundamentare nr. 256/27.01.2014 și din Expunerea de motive nr. 1437/29.01.2014 sunt evidențiate sumele maxime estimative ce vor putea fi cheltuite pe fiecare an bugetar în perioada 2014-2017, așadar acordul cadru afectează bugetul județului pentru perioada pentru care este încheiat, respectiv 2014-2017, din dispozitivul actului administrativ rezultând că acordul cadru are drept obiect o achiziție de lucrări, dar și de produse, produse (indicatoare rutiere, marcaje) care sunt dotări pentru siguranța circulației.
Invocând încălcarea dispozițiilor art. 45 alin.2 lit.e din Lg. 215/2001, reclamantul arată că actul criticat, vizând dotări pentru drumurile județene, se încadrează în activitatea de amenajare a teritoriului, așa cum este aceasta de Lg. 350/2001.
În drept sunt invocate dispozițiile legale anterior citate.
În temeiul dispozițiilor art. 411 alin.1 pct.2 NCPC, reclamantul a solicitat judecata cauzei și în lipsă.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosar, în copie, înscrisuri, respectiv: hotărârea nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași, adresa nr. 2629/13.02.2014, adresa nr. 3042/20.02.2014, expunerea de motive, nota de fundamentare, centralizatorul valoric-acord cadru.
Pârâtul C. Județean Iași a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, soluționată de instanță prin încheierea interlocutorie din data de 09.10.2014, potrivit considerentelor reținute în conținutul acesteia.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul arată că actul administrativ a fost adoptat cu respectarea dispozițiilor art. 98 Lg. 215/2001, coroborate cu dispozițiile art. 45 Lg. 215/2001, potrivit cărora: „1)În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
(2) Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine”.
Pârâtul apreciază că, privitor la actul contestat, era necesară o majoritate simplă întrucât acesta nu privește nici o situație de excepție dintre cele enumerate de art. 45 alin.2 Lg. 215/2001.
Pârâtul arată că, potrivit dispozițiilor Lg. 273/2006 privind finanțele publice locale prin „buget” se înțelege „documentul prin care sunt prevăzute și aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de sistemul de finanțare a instituțiilor publice. Acordul cadru nu are o valoare fixă, ci un minim și un maxim estimat, nefiind necesară dovedirea existenței sumelor necesare efectuării plăților aferente la momentul încheierii acestei înțelegeri scrise, angajarea acestor fonduri realizându-se progresiv, pe măsură ce contractele subsecvente se atribuie într-o perioadă dată a acordului.
Pârâta mai arată și că fundamentarea adoptării hotărârii a fost determinată de necesitățile concrete ale autorității contractante – Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor Iași prezentate pe larg în Nota de fundamentare nr.256/27.01.2014.
Pârâtul arată că hotărârea contestată nu are ca obiect o activitate de „amenajare a teritoriului”, ci lucrări de întreținere, incluse în cuprinsul drumului, așa cum se precizează în art.2 și 40 O.G. nr. 43/1997, astfel încât obligația de a asigura indicatoare rutiere, parapet metalic, marcaje rutiere etc, potrivit Normativului privind întreținerea și repararea drumurilor publice ind AND 554/2002, anexa 2, indicativ C, pct. 107.1, revine executantului lucrării și nu înseamnă că achiziția de lucrări ar trebui însoțită de o achiziție de produse pentru aceste elemente.
Prin precizările depuse la data de 07.07.2014, reclamantul invocă excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a Președintelui Consiliului Județean pentru C. Județean Iași. Excepția este, de asemenea, soluționată de instanță prin încheierea interlocutorie din data de 09.10.2014, potrivit considerentelor reținute în conținutul acesteia.
La solicitarea instanței, în data de 17.11.2014, C. Județean Iași înaintează la dosar documentația care a stat la baza hotărârii contestate, conținând: proiectul de hotărâre, expunerea de motive, raportul de specialitate, nota de fundamentare, rapoartele de avizare, adresa nr. 3239/25.02.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași s-a aprobat demararea procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Acordului Cadru privind lucrările de întreținere curentă pe timp de vară la drumurile județene pentru anii 2014-2017.
Potrivit dispozițiilor art.97 alin.1Lg. 215/2001: „În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate”, normele înscrise în art. 98 din același act normativ prevăzând că: „dispozițiile art. 42-46, 48-52 și ale art. 54 se aplică în mod corespunzător” și consiliilor județene.
Potrivit dispozițiilor art. 45 alin.2 din același act normativ: „ Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:...a) hotărârile privind bugetul local”.
Așa cum rezultă din preambulul actului administrativ, votul exprimat de către consilierii județeni împreună cu președintele consiliului județean în ședința ordinară de plen din 30.01.2014, consemnat în procesul verbal de ședință este: „18 voturi pentru și 17 voturi abținere”, iar, potrivit art. 52 OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului Cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale: „abținerile se contabilizează la voturile contra, iar dacă în sala de ședință nu este întrunit cvorumul legal, președintele amână votarea până la întrunirea acestuia”.
Instanța apreciază că pentru adoptarea de către C. Județean Iași a unei hotărâri ce are drept obiect încheierea unui acord cadru care va produce efecte asupra bugetului județean timp de 4 ani este necesară expimarea votului unei majorități calificate.
Acordul cadru este o modalitate specială de atribuire a unor contracte de achiziție publică, definită de dispozițiile art. 3 lit.b din OUG nr.34/2006, „având ca scop stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere”. Instanța constată că prin încheierea acordului cadru pentru anii 2014-2017 este afectat bugetul autorității publice locale pe toată durata pentru care acest acord cadru a fost încheiat, aspect, de altfel, recunoscut de pârâtă, prin întâmpinare chiar dacă într-o formulare generică și indirectă, prin referirea la minimul și maximul valorilor exprimate în acordul-cadru.
În acest sens, constată instanța, acordul cadru care face obiectul hotărârii contestate, reprezintă un angajament legal („act juridic din care rezultă sau ar putea rezulta o obligație pe seama fondurilor publice”), în sensul art. 2 pct.2și 3 din Lg. 273/2006 privind finanțele publice locale.
Cum atât în Nota de fundamentare nr. 256/27.01.2014 cât și în Expunerea de motive nr. 1437/29.01.2014 sunt evidențiate sumele maxime estimative ce vor putea fi cheltuite pe fiecare an bugetar în perioada 2014-2017, Tribunalul apreciază că acordul cadru afectează bugetul județului pentru perioada pentru care este încheiat, respectiv 2014-2017.
Contrar punctului de vedere exprimat de pârâtă, instanța consideră că lit. a din art. 45 alin.2 Lg.215/2001, nu limitează situația de excepție la hotărârile „prin care se adoptă bugetul”, sensul semantic al expresiei „privind bugetul local” configurând sfera mult mai largă a hotărârilor, la acelea care implică fonduri din bugetul local.
Așadar, instanța apreciază că hotărârea nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași prin care s-a aprobat demararea procedurii de achiziție publică pentru atribuirea Acordului Cadru privind lucrările de întreținere curentă pe timp de vară la drumurile județene pentru anii 2014-2017 se încadrează în sfera hotărârilor prevăzute de art. 45 alin.2 lit. a Lg. 215/2001, pentru adoptarea căreia a fost necesară o majoritate calificată. Având în vedere că, la momentul votului, C. Județean era compus din 36 de membri, care se completează, potrivit art. 88 alin.2 Lg. 215/2001 cu președintele consiliului județean, majoritatea calificată presupunea 19 voturi „pentru”. Această majoritate calificată nu a fost întrunită.
Tribunalul nu contestă necesitatea adoptării hotărârii contestate cu toate argumentele aduse de pârât în întâmpinare, însă aspectele de oportunitate invocate nu pot surmonta lipsa cvorumului necesar la adoptarea acesteia. Revenea pârâtului obligația ca, în cazul neîntrunirii majorității calificate, să procedeze la o nouă convocare a ședinței Consiliului Județean Iași în scopul îndeplinirii condiției de legalitate a actului administrativ care decurge din dispozițiile art. 97 alin.1, 98 și 45 alin.2 lit.a Lg. 215/2001 și ale art. 52 OG nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului Cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, care se aplică, potrivit normei de trimitere.
Având în vedere că motivul de nulitate analizat a fost găsit întemeiat, nu prezintă relevanță împrejurarea că cel de-al doilea motiv reținut – încadrarea hotărârii în cele prevăzute de dispozițiile art. 45 alin.2 lit.e Lg. 215/2001 nu este întemeiat pentru că, într-adevăr, față de normele înscrise în art. 2 și 40 O.G. nr. 43/1997, și potrivit Normativului privind întreținerea și repararea drumurilor publice ind AND 554/2002, anexa 2, indicativ C, pct. 107.1, lucrările la care face referire acordul cadrul nu privesc organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că acțiunea este întemeiată, hotărârea nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași fiind nelegală, instanța, în baza disp. 3 si 18 din Lg. nr. 554/2004, urmează a o admite, dispunând anularea sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. jud. Iași, cu sediul în Iași, .. 60, în contradictoriu cu pârâtul C. Județean Iași, CF_, cu sediul în Iași, . și Sfânt nr.69, județul Iași.
Dispune anularea hotărârii nr. 46/30.01.2014 adoptată de C. Județean Iași.
Cu drept la recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată azi, 16.12.2014, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, în condițiile art. 396 alin.2 N.C.P.C .
Președinte, O. M. Z. L. | ||
Grefier, L. Momiță |
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 1017/2014.... | Anulare act administrativ. Sentința nr. 2519/2014. Tribunalul... → |
|---|
