Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 849/2014. Tribunalul IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 849/2014 pronunțată de Tribunalul IAŞI la data de 19-11-2014 în dosarul nr. 39075/245/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI
SECȚIA II CIVILĂ-C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Ședința publică din 19 Noiembrie 2014
Președinte - F. A. A.
Judecător C. B.
Grefier R. I. B.
DECIZIE Nr. 849/2014
Pe rol fiind judecarea apelului privind pe apelant V. B. A. și pe intimat M.. A. SI INTERNELOR - P..MUN. IASI- SERVICIUL RUTIER, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic Z. M. pentru intimat, lipsă fiind apelantul.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic Z. M. depune delegație de reprezentare pentru intimat și precizează că nu are cereri de formulat.
Constatând terminată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul la dezbateri:
Reprezentantul convențional al intimatului solicită respingerea apelului, menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca legală și temeinică.
Instanța rămâne în pronunțare și reține apelul spre deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra apelului in contencios administrativ de fata constata următoarele:
Prin cererea înregistrata la Tribunalul Iași sub nr._ V. B. A. a formulat recurs impotriva sentinței civile nr. 5161/07.04.2014 a Judecătoriei Iași, criticând-o ca nelegala si netemeinica.
Se solicita admiterea apelului si modificarea sentinței, iar pe fond admiterea plângerii si anularea procesului verbal de constatare a contraventiei, iar in subsidiar, inlocuirea amenzii cu avertisment.
In susținerea poziției procesuale se arata ca nelegalitatea si netemeinicia sentinței pronunțate este data de faptul ca instanta nu s-a pronunțat de unul din motivele invocate in sprijinul cererii sale, respectiv in ceea ce privește amplasamentul semaforului; ca, raportat la situatia de fapt si la momentul deplasării pe . blocului C. se afla pe culoarea verde a semaforului si galben intermitent in momentul traversării trecerii de pietoni, semaforul aferent trecerii de pietoni fiind amplasat la o distanta de circa 10 m de trecere.
Prin urmare, in momentul in care semaforul arata deja culoarea roșie, depășise in mod regulamentar trecerea de pietoni, așa cum reiese si din inregistrarea video atașata.
In drept se invoca art 466 si urm din C.pr.civ si OG 195/2002.
Intimatul, legal citat, nu depune la dosar întâmpinare in aceasta faza procesuala.
Prin sentința civila contestata in speța s-a respins plângerea formulata, reținându-se ca procesul verbal este legal întocmit, ca, in ceea ce privește temeinicia, proba video atașata si planșele foto fac dovada savarsirii contraventiei.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate si din oficiu raportat la art 477 N. C.pr.civ Tribunalul retine următoarele:
Petentul-apelant in cauza V. B. A. a fost sancționat întrucât la data de 14.11.2013 a condus autoturismul marca Toyota cu nr. de inmatriculare_, pe . Iași dinspre Piața M. E. spre intersecția Bucegi, iar la semaforul electric aflat in funcțiune, amplasat in dreptul blocului C., nu a respectat culoarea roșie a semaforului. De asemenea, nu avea asupra sa documentele prevazute de lege.
In drept, faptele sunt prevazute de art 100 alin 3 lit. d si art 101 alin 1 pct. 18 din OUG 195/2002.
Raportat la contravenția prevăzuta de art 101 alin 1 pct. 18, in ceea ce privește sarcina probei subliniem ca, atunci cand faptele sunt constatate de agentul ce aplica sanctiunea in mod direct, prin propriile sale simțuri, cele consemnate in actul sanctionator fac dovada pana la proba contrara, proba care potrivit C. Civ revine contestatorului. Fiind vorba de constatări personale ale agentului, procesul verbal de contravenție se bucura de prezumția de legalitate, prezumție care trebuia răsturnata prin probele admise si administrate de instanta.
Ori, in speța de fata petentul nu numai ca nu contesta ca nu avea asupra sa documentele legale, dar nici nu motivează si nu face referire in plângere sau in cererea de apel, la contestarea acestei contravenții, fapt pentru care Tribunalul va aprecia ca cererea de apel si plângerea formulata vizează doar cea de-a doua contravenție, la care vom face referire in continuare.
In primul rând subliniem ca apelantul din speța nu contesta ca el se afla la volanul autoturismului marca Toyota, cu nr. de identificare_ iar la o analiza atenta a înregistrării se poate identifica si nr. mașinii, așa cum corect a reținut agentul de politie, fara sa existe nici o alta proba care sa contureze o alta situație de fapt.
In al doilea rând, in cuprinsul procesului verbal si in actiunea introductiva de instanta petentul indica o alta situație de fapt decât cea reținuta de agentul constatator, si anume traversarea trecerii de pietoni pe galben intermitent, si doar a semaforului amplasat la circa 10 m de trecere, pe culoarea roșie.
Aspectul invocat vizează, deci, amplasarea eronata a semaforului, dupa trecerea de pietoni, fapt care a generat in mare parte savarsirea faptei.
Instanta de fata, in acord cu judecătorul de fond retine savarsirea contraventiei si, deci, incalcarea culorii roșii a semaforului, dar analizând aspectele invocate de apelant apreciază existenta in acea intersecție a unor deficiente, care, desi nu pot fi rezolvate in acest cadru, pot fi avute in vedere in aprecierea gravitații faptei savarsite.
Astfel, nu se poate contesta realitatea celor invocate relativ atat la amplasamentul semaforului, la aproximativ 10 m de trecerea de pietoni, dupa cum nu se poate contesta nici faptul ca din planșele foto si din înregistrarea video rezulta ca in momentul in care semaforul a trecut la culoarea roșie, apelantul deja trecuse de trecerea de pietoni, lipsind astfel importanta staționarii, dar si a sensului existent al acestuia.
Tribunalul în condițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, apreciază ca soluția instantei de fond este incorecta sub aspectul proporției care trebuie sa existe intre fapta savarsita si sanctiunea aplicata, reindividualizarea sancțiunii fiind astfel necesara, în raport de conduita contravenientului, precum și în funcție de împrejurările în care s-a comis fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
Analizând aceleași elemente Tribunalul apreciază ca suma de 800 lei aplicata petentului-apelant, încalcă principiul proporționalității, reglementat de legiuitor în ceea ce privește gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmările produse și scopul sancționator al amenzii aplicate, în sensul că acest scop vizează în primul rând reeducarea și prevenirea săvârșirii de noi fapte, astfel că aplicarea sancțiunii contravenționale cu avertisment respectă principiul amintit anterior și realizează în totalitate scopul regimului sancționator.
Legiuitorul a prevăzut în art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 ca instanța poate aprecia în raport de împrejurările concrete de săvârșire a faptei contravenționale, aplicarea sancțiunii contravenționale care poate fi avertisment sau amendă contravențională.
Instanța de fata considera ca raportat la atitudinea apelantului, precum și la împrejurările expuse, se impune activarea dispozițiilor art.7 din OG nr.2/2001, care menționează că avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale, că acesta se aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă și că se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Articolul 34 alin.1 prevede clar posibilitatea instanței de a hotărî asupra sancțiunii contravenționale aplicate, iar această prerogativă nu se poate referi numai la alegerea între categoriile de sancțiuni aplicabile, ci și la tot ceea ce presupune legalitate sancțiunii aplicate, inclusiv cuantumul acesteia, care trebuie corelat întotdeauna cu gradul de pericol social al faptei.
În urma probatoriului administrat, instanța de fata apreciază necesara reindividualizarea amenzii în condițiile art.7 alin.3 din OG nr.2/2001, având în vedere totodată si prevederile art.21 alin.3 din OG nr. 2/2001, în sensul aplicării sancțiunii contravenționale cu avertisment, reținându-se principiul proporționalității raportat la gradul redus de pericol social al faptei săvârșite și ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
F. de cele retinute, in temeiul art 480 NCPC admite apelul si admițând in parte plângerea dispune inlocuirea amenzii cu avertisment, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de V. B. împotriva Sentinței civile nr.5161/2014 a Judecătoriei Iași pe care o modifică în parte:
Admite în parte plângerea formulată de apelant împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._/14.11.2013 încheiat de IJP-Iași.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicate pentru cele 2 fapte cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare a contravenției care nu contravin prezentei decizii.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.11.2014.
Președinte, F. A. A. | Judecător, C. B. | |
Grefier, R. I. B. |
Red./tehred. B.C.
4ex./08.01.2015
Jud. fond 07.04.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 848/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 850/2014.... → |
|---|
