Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 489/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 489/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 21-01-2014 în dosarul nr. 13980/1748/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.200R
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 21.01.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: M. E.
JUDECĂTOR: A. D.
JUDECĂTOR: C. C. M.
GREFIER: L. I.
Pe rol se află soluționarea recursului civil, formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.489/17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurenta prin consilier N. A. M. care depune delegație la dosar lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că la data de 01.10.2013, intimata a depus întâmpinare și faptul că la data de 15.01.2014, intimata a depus la dosar o cerere prin care solicită comunicarea motivelor de recurs, după care,
Tribunalul deliberând, respinge cererea intimatei de comunicare a motivelor de recurs, la fila 14 din dosar existând dovada comunicării acestora iar intimata a formulat întâmpinare.
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat Tribunalul declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.
Recurenta reclamantă prin consilier juridic solicită admiterea recursului și modificarea sentinței civile recurate. Arată că la data emiterii procesului verbal de contravenție autoturismul nu se mai afla în posesia sa întrucât fusese vândut. Arată că a luat cunoștință de existența procesului verbal de contravenție din adresa emisă de AFP Sector 2.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
La data de 16.11.2012 pe rolul Judecătoriei Cornetus-a înregistrat, sub numărul de mai sus, ca urmare a disjungerii din data de 15.11.2012 din dosarul nr._/1748/2012, plângerea formulată de petentul ., prin administrator, împotriva procesului verbal . 11 nr._/06.07.2011, încheiat de CNADNR SA, prin care petentul a solicitat, în principal, anularea actului emis de intimată și exonerarea de la măsurile dispuse, și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivarea plângerii petentul a arătat că procesul verbal contestat nu i-a fost comunicat de către intimată, ci a luat la cunoștință de existența acestuia prin adresa nr._/08.06.2012 de la Administrația Finanțelor Publice Sector 2.
Petenta a mai arătat că autoturismul în cauză a fost înstrăinat la data de 26.01.2011 către ..
Petentul a mai arătat că procesul verbal nu conține semnătura olografă a agentului constatator.
În drept petentul a invocat OG nr.2/2011, OG nr.15/2002 și Legea nr.424/2002.
În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru în temeiul art. 15, lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și al art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, legal citată, nu a formulat întâmpinare, însă a depus, prin Serviciul Registratură, mai multe înscrisuri și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 C.proc.civ.(10-13, 28-32)
La termenul din data de 17.01.2013 instanța de fond a invocat, din oficiu, excepția tardivității formulării plângerii contravenționale și a rămas în pronunțare cu privire la aceasta.
Prin sentința civilă nr.489/17.01.2013, Judecătoria Cornetu a admis excepția tardivității plângerii contravenționale, invocată de instanță din oficiu și a respins plângerea ca tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond analizând materialul probator administrat în cauză, prin prisma acestei excepții, a reținut:
În fapt, prin procesul verbal . nr._, încheiat de intimată la 06.07.2011, în temeiul art. 8 alin 1 și 2 din OG 15/2002, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei, iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002, obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 28 euro, reținându-se, în esență, că la data de 26.01.2011 autoturismul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, conform art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Potrivit art. 27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”
Potrivit art. 103, alin. 1 din C.proc.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Din interpretarea coroborată a acestor texte, rezultă că termenul de 15 zile este un termen legal, imperativ și peremptoriu, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a mai recurge la calea de atac oferită de lege, respectiv plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Termenul se calculează conform dispozițiilor art. 101, alin. 1 din C.proc.civ., pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit.
În cauză, procesul verbal contestat a fost comunicat petentului la data de 25.07.2011, la sediu acestuia, confirmarea de primire fiind semnată și ștampilată de către petent(f.29).
Prin urmare, având în vedere faptul că petentul a înaintat plângerea la data de 14.08.2012, așa cum rezultă din impresiunea ștampilei aplicată pe plicul cu care a fost trimisă plângerea(f.9), instanța a constatat că a trecut mai mult de 15 zile de la data la care petentul a luat cunoștință de actul de contravenție. Pentru aceste considerente instanța apreciază că termenul de 15 zile prevăzut de art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor s-a împlinit anterior înregistrării prezentei cereri.
De asemenea instanța a reținut că în procesul verbal trimis petentului se indică atât calea de atac, cât și termenul legal pentru exercitarea acesteia.
Împotriva sentinței civile nr. 489/17.01.2013, a formulat recurs reclamanta, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și după rejudecarea cauzei pe fond admitere acțiunii așa cum a fost formulată cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare s-a arătat de către recurentă că nu mai deține autoturismul menționat în procesul verbal de contravenție încă din data de 20.05.2011, drept urmare potrivit art. 7 din OG 2/2001 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și deținere rovinietei valabile revin în exclusivitate, în cazul utilizatorilor români, deținătorilor menționați în certificatul de înmatriculare, în cartea de identitate, în documentele vamale sau în alte documente oficiale, iar în cazul utilizatorilor străini, acestea revin în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Recurenta a mai arătat că instanța de fond nu a lua în calcul nici faptul că potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, printre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul verbal de contravenție se numără și semnătura agentului constatator, iar potrivit art. 7 din OG nr. 2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul verbal atrage nulitatea acestuia.
Recurenta a mai susținut faptul că instanța de fond nu a motivat sentința recurată, în sensul, precizând doar faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile legale
În drept au fost invocate disp. art. 3041 C. proc. Civ. disp. OG 15/2002, O.G. 2/2001, și legea nr. 424/2002.
Prin întâmpinare depusă la dosar la data de 01.10.2013, intimata a solicitat respingerea recursului.
În motivare intimata a arătat că în mod corect instanța de fond a reținut că plângerea privind contravenția aferentă procesului verbal a fost tardiv formulată întrucât procesul verbal a fost primit de către recurentă prin secretariat, așa cum rezultă din dovada de comunicare depusă la dosar.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea disp. art. 9, alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului S.I.E.G.M.C.R. contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de MAI – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal de constatarea a contravenției este generat și tipărit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale S.I.E.G.M.C.R. și conform prevederilor art. 7 al Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, are asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare de semnături electronice.
Intimata a mai arătat că OG 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplică pe procesele verbale de constatare a contravenției, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării semnăturii electronice. Din interpretarea art. 5 din legea nr. 455/2001, rezultă că înscrisul care poartă semnătura electronică este asimilat unui înscris sub semnătură privată numai în privința efectelor și condițiilor, nu și sub aspectul naturii juridice a actului astfel semnat. Prin urmare, aceste dispoziții nu restrâng domeniul de aplicare al legii nr. 455/2001 doar la înscrisurile sub semnătură privată, acestea găsindu-și incidența deopotrivă în cazul tuturor înscrisurilor în formă electronică astfel cum prevăd și dispozițiile art. 1.
În opinia intimatei, obiectul judecării unei plângeri contravenționale nu se referă doar la verificarea legalității procesului verbal contravențional, ci în primul rând, la cercetarea faptului existenței sau inexistenței unei contravenții, procesul verbal fiind doar actul procedural prin care se constată de către persoanele abilitate presupusa săvârșire a unei contravenții. Anularea proceselor verbale sau înlocuirea acestora cu avertisment, în condițiile în care petentul nu a avut valabilă rovinieta la data sancționării, nu face decât să încurajeze cetățenii să nu mai respecte obligațiile legale de plată.
În drept au fost invocate disp. art. 308 alin. 2, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001.
Analizând recursul civil de față, Tribunalul constata următoarele
Tribunalul apreciază ca in mod corect prima instanța a procedat la admiterea excepției tardivității
Astfel, în mod corect, instanța de fond a reținut că în fapt, prin procesul verbal . nr._, încheiat de intimată la 06.07.2011, în temeiul art. 8 alin 1 și 2 din OG 15/2002, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei, iar în temeiul art. 8 alin 3 din OG 15/2002, obligat să plătească contravaloarea tarifului de despăgubire, în cuantum de 28 euro, reținându-se, în esență, că la data de 26.01.2011 autoturismul cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat pe Autostrada A2 km 12+450 m, Glina, jud. Ilfov, fără a deține rovinietă valabilă.
În drept, conform art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.
Potrivit art. 27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.”
Potrivit art. 103, alin. 1 din C.proc.civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Din interpretarea coroborată a acestor texte, rezultă că termenul de 15 zile este un termen legal, imperativ și peremptoriu, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a mai recurge la calea de atac oferită de lege, respectiv plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.
Termenul se calculează conform dispozițiilor art. 101, alin. 1 din C.proc.civ., pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârșit.
Tribunalul reține că în mod corect, instanța de fond a reținut că în cauză, procesul verbal contestat a fost comunicat petentului la data de 25.07.2011, la sediu acestuia, confirmarea de primire fiind semnată și ștampilată de către petent(f.29).
Prin urmare, având în vedere faptul că petentul a înaintat plângerea la data de 14.08.2012, așa cum rezultă din impresiunea ștampilei aplicată pe plicul cu care a fost trimisă plângerea(f.9), Tribunalul reține că în mod corect, instanța de fond a reținut că a trecut mai mult de 15 zile de la data la care petentul a luat cunoștință de actul de contravenție. Pentru aceste considerente Tribunalul reține că în mod corect, instanța de fond a reținut că termenul de 15 zile prevăzut de art. 31, alin. 1 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor s-a împlinit anterior înregistrării cererii.
De asemenea instanța a reținut că în procesul verbal trimis petentului se indică atât calea de atac, cât și termenul legal pentru exercitarea acesteia.
Pe cale de consecință, Tribunalul reține că sunt neîntemeiate apărările formulate de recurentă legate de împrejurarea că nu ar mai deține autoturismul menționat în procesul verbal de contravenție sau că instanța de fond nu a lua în calcul nici faptul că potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, printre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină procesul verbal de contravenție se numără și semnătura agentului constatator, iar potrivit art. 7 din OG nr. 2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator de pe procesul verbal atrage nulitatea acestuia.
Referitor la semnătura agentului constatator, întrucât înscrisul a fost generat și semnat electronic de către un agent constatator deținător al unui certificat calificat emis de către un furnizor de servicii certificate acreditat conform dispozițiilor legale, în baza prevederilor Legii nr. 455/2001, privind semnătura electronică, prezenta instanță reține următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 455/2001, semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare, iar semnătură electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) este legată în mod unic de semnatar;
b) asigură identificarea semnatarului;
c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.
Totodată, prin dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice se înțelege acel dispozitiv de creare a semnăturii electronice care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să poată apărea numai o singură dată și confidențialitatea acestora să poată fi asigurată;
b) datele de creare a semnăturii, utilizate pentru generarea acesteia, să nu poată fi deduse;
c) semnătura să fie protejată împotriva falsificării prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generării acesteia;
d) datele de creare a semnăturii să poată fi protejate în mod efectiv de către semnatar împotriva utilizării acestora de către persoane neautorizate;
e) să nu modifice datele în formă electronică, care trebuie să fie semnate, și nici să nu împiedice ca acestea să fie prezentate semnatarului înainte de finalizarea procesului de semnare;
În plus, prin certificat calificat se înțelege un certificat care satisface condițiile prevăzute la art. 18 și care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare ce satisface condițiile prevăzute la art. 20;
Potrivit art 5, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată.
Potrivit art 6, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Din actele depuse de către intimată, a rezultat că CESTSIGN SA este un furnizor de servicii de certificare acreditate conform Legii nr. 455/2001 și H.G. nr. 1259/2001 privind aprobarea Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, iar procesul-verbal de constatare atacat este semnat, în baza art. 9 alin. 1 lit. a din O.G. nr. 15/2002 de către un agent cu drept de constatare a contravențiilor din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., semnătură generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Cu toate acestea, se naște totuși întrebarea care este regimul juridic al înscrisului în formă electronică- respectiv al procesului verbal contestat, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată sau unui înscris autentic?
Răspunsul îl poate oferi art 6, care stabilește că „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic”.
Față de natura juridică a procesului verbal de contravenție, prezenta instanță, în raport cu dispozițiile anterior evocate apreciază că ar fi previzibil și accesibil ca din moment ce s-a formulat plângere contravențională, deci nu a fost recunoscut de destinatar (petent), „per a contrario”, să nu opereze disp. art 6 privind autenticitatea, în ceea ce privește efectele acestui înscris.
Pe cale de consecință, persoana juridică emitentă are obligația de a demonstra autenticitatea constatărilor reținute prin procesul verbal contestat, deci sarcina probei privind legalitatea și temeinicia procesului verbal contestat îi incumbă, putând fi interpretată această obligație, ca o veritabilă excepție de la prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal contestat.
Acest lucru rezultă și din mențiunea inserată în procesul verbal din care rezultă că dovada săvârșirii contravenției se găsește la sediul CESTRIN.
Destinatarul (petent) poate însă, cu respectarea și a celorlalte condiții impuse de lege, să aducă contraprobe pentru a demonstra contrariul celor rezultate din procesul verbal contestat coroborat cu mijloacele de probă puse la dispoziție de CNADNR.
F. de cele sus aratate, in temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., reținând legala și temeinica soluție pronunțată prin sentința civilă recurată, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge recursul formulat de recurenta . împotriva sentinței civile nr.489/17.01.2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA ca neîntemeiat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2014
Președinte Judecător Judecător
M. E. A. D. C. C. M.
Grefier
L. I.
Concept red. gref. L.I-.
Red. Jud: CCM/2 exemplare
Jud.fond: S. I. - Jud. /Cornetu
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 526/2014.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 6/2014.... → |
|---|
