Pretentii. Sentința nr. 2576/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2576/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 01-09-2014 în dosarul nr. 870/93/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILA NR. 2576
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 01 SEPTEMBRIE 2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE - A. D.
GREFIER - M. R.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. P. și pe pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV-SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC B., chemat în garanție A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect pretentii restituire taxa poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, prin avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca dosarul se află la primul termen de judecată, stadiu procesual fond, precum și faptul ca pârâta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța constată că Tribunalul Ilfov este competent material și teritorial sa soluționeze prezenta cauza, raportat la dispozițiile art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004 și la domiciliul reclamantului.
Tribunalul pune in discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocata de aceasta prin întâmpinare.
Reclamantul, prin avocat solicita respingerea excepției.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, invocata de aceasta prin întâmpinare, având in vedere ca aceasta este instituția emitenta a actului administrativ contestat, precum și instituția care a încasat suma reprezentând taxa pentru emisii poluante, urmează a o respinge, apreciind-o neîntemeiata.
Tribunalul pune in discuție admisibilitatea cererii de chemare in garanție a Administrației F. Pentru Mediu, formulata de pârâta.
Reclamantul, prin avocat solicită încuviințarea în principiu a cererii de chemare in garanție.
În baza dispozițiilor art.74 coroborat cu art.64 C.proc.civ, încuviințeaza în principiu cererea de chemare in garanție a Administrației F. Pentru Mediu, formulată de pârâta, destinația finala a taxei neavând relevanță.
Nemaifiind alte cereri prealabile, tribunalul acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamantul, prin avocat solicită proba cu înscrisuri.
În baza dispozițiilor art.258 din Noul Cod de Procedura Civilă, încuviințeaza pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulata. Cu cheltuieli de judecata ( taxa judiciara de timbru și onorariu de avocat). Depune la dosarul cauzei chitanța nr.2/01.09.2014 reprezentând contravaloare onorariu avocat.
Tribunalul reține cauza în vederea soluționării.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, la data de 06.03.2014, reclamantul D. P. a chemat in judecata pârâta Administrația Județeană A Finanțelor Publice Ilfov-Serviciul Fiscal Orășenesc B., solicitând admiterea acțiunii, obligarea paratei la plata sumei de 4638 lei reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată pentru inmatricularea autoturismului marca Opel Tip J96/BB 111VECTRA Categoria MI, norme de poluare E2, . AAPL1H1RllC81, avand numar de identificare AAPL1H1R11C81, an fabrica4lie 1996, . auto J298022, suma actualizata cu dobanda legala de la data de 20.01.2012, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat ca în cursul anului 2011 a dobandit autoturismul marca Opel Tip J96/BB 11NECTRA Categoria MI, norme de poluare E2, . AAPL1H1R11C81, avand numar de identificare AAPL1H1R11C81, an fabricație 1996, . auto J298022 din Germania, conform Contractului de vanzare cumparare pentru un vehicul rulat.
Ulterior, respectiv la data de 20.01.2012 s-a prezentat la Agentia N. de Administrare Fiscala B. in vederea obtinerii documentelor necesare pentru inmatriculare. Astfel, i-a fost emisa Decizia de calcul pentru emisii poluante pentru autovehicule cu nr._/20. 01.2012, decizie prin care a fost stabilita in sarcina subscemnatului o taxa in Cuantum de 4638 lei, suma pe care a achitat-o la aceeasi data, potrivit Chitantei . nr._/20.01.2012, data fiind imposibilitatea inmatricularii in Romania a unui autovehicul fara plata acestei taxe pentru emisii poluante prevazuta de dispozitiile Legii nr. 9/2012.
Apreciază ca aceasta taxa instituita de dispozitiile OUG 50/2008, precum si prin dispozițiile Legii nr. 9/2012 are caracter discriminatoriu fata de dispozitiile art. 110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, fiind prelevata cu incalcarea nonnelor de drept comunitar, dand nastere unei discriminari vadite si incompatibile cu aquis-ul comunitar, aspecte stabilite pana in momentul de fata de practica judiciara in materie.
Potrivit dispozitiilor art. 3 din OUG 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, aceasta taxa se datoreaza pentru autovehiculele din categoriile M(I )-M(3) si N(I )- N(3), asa cum acestea sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii ed identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate Ia acestea. Astfel, va rugam sa observati ca obligatia de achitare a acestei taxe apare cu ocazia primei imnatriculari a unui autovehicul in Romania potrivit art.d lit, a, fara ca acest text de lege sa distinga intre autoturismele produse in Romania si cele din straintate, dar nici intre autoturismele noi si cele second-hand.
Rezulta ca taxa de poluare se datoreaza numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, dar nu si pentru acelea aflate deja in circulatie inmatriculate in tara, cum este cazul subscrisei.
Prin aceasta, este neindoielnic faptul ca se produce o diferenta de tratament fiscal intre autovehiculele inmatriculate in Romania inainte si dupa data intrarii in vigoare a OUG 50/2008, respectiv data de 1 iulie 2008.
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene statueaza ca "nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare", iar in conformitate cu dispozitiile constitutionale si cu jurisprudenta Curtii Europene de Justitie, normele comunitare sunt prioritare in raport de cele nationale. De asemenea, dispozitiile Legii nr. 157/2005 sunt foarte clare in sensul ca Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are caracter obligatoriu pentru statul roman.
A mai arătat ca instanta sa aiba in vedere cauza T. contra Romaniei cu privire la care Curtea Europeana de Justiție a stabilit ca taxa de poluare reglementata de dispozițiile OUG 50/2008 contravine dispozițiilor comunitare, având in vedere ca art. 110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene arata ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa de poluare pentru autovehicule cu ocazia primei lor înmatriculări in acel stat membru, daca regimul acestei masuri este in asa fel stabilit incat duce la descurajarea punerii in circulație a unor astfel de autovehicule.
Apreciază ca normele interne care reglementează obligația de plata a taxei de poluare pentru autoturismele second-hand contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene.
Învederează totodată faptul ca s-a adresat cu o cerere de restituire a taxei pentru emisii poluante achitate către Agenția Naționala de Administrare Fiscala B., răspunsul primit fiind in sensul ca legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei de poluare cu ocazia primei înmatriculări, astfel ca aceasta taxa este legal datorata si nu poate fi restituita, așa cu reiese din Adresa nr._/27.02.2012.
In drept, cererea a fost întemeiata pe dispozițiile Legea nr. 554/2004, Codul de procedura fiscala, OUG 50/2008.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisuri.
La data de 17.04.2014, pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare și cerere de chemare în garanție solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, pe fondul cauzei respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată și in subsidiar admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării pârâtei Administrația F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat lipsa calității sale procesuale pasive. Pârâta a arătat că actele normative in vigoare arată faptul că instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii bugetului acestei taxe, in calitate de titular, este Administrația F. pentru Mediu, organului fiscal revenindu-i obligația calculării taxei de poluare si încasării acestei taxe prin Trezoreria Statului. In cuprinsul dispozițiilor art. 3 alin. 4 din Legea nr.9/2012 arătându-se încă odată destinatarul acestor sume de bani provenite din încasarea taxei de poluare: "Taxa se plătește de către contribuabil . deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru Mediu".
A mai învederat si faptul ca actul normativ in baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petenta (respectiv Legea nr.9/2012, prin normele sale de aplicare H.G. nr. 9/2012) arata si expune pe larg in cadrul art.3 alin. 5-8 modalitatea in care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare Administrația F. Pentru Mediu.
Având in vedere faptul ca taxa de poluare achitata de către petent, nu se face venit la bugetul de stat aflat in administrarea organului fiscal conform dispozițiilor art.16 din O.G. nr. 92/2003, prin achitarea taxei de poluare de către petent, intre instituția noastră si reclamant nu exista niciun raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe de poluare, motiv pentru care înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a organului fiscal.
Pârâta a formulat cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru Mediu, solicitând admiterea cererii de chemare in garanție cu consecința obligării Administrației F. pentru Mediu la restituirea taxei de poluare.
Totodată arată faptul ca Administrația F. pentru Mediu este beneficiarul real al taxei de poluare achitata de reclamant, pârâta are numai atribuția legata de stabilirea cuantumului taxei de poluare.
Pe fondul cererii, pârâta a arătat faptul ca urmare a solicitării reclamantului, in baza Legii nr.9/2012, a procedat la calcularea si emiterea deciziei privind stabilirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxa ce a fost calculata in raport de documentele depuse de reclamant. Mai mult, reclamantul nu contesta modalitatea de calcul al taxei pentru emisiile poluante ci faptul ca legislația nationala contravine celei Uniunii Europene.
Pârâta a mai arătat si ca atât vreme cat legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia înmatriculării autovehiculului pentru prima data in România, rezultă ca aceasta este legal datorată.
În ceea ce privește prevederile comunitare invocate in susținerea acțiunii, prin art.4 din Legea nr.9/2012 ce a intrat in vigoare începând cu data de 13.01.2012 s-a reglementat eliminarea oricărei forme de discriminare a plații taxei de poluare.
Astfel ca ceea ce se restituie este numai diferența dintre taxa de poluare pentru autoturisme si autovehicule plătita in temeiul OUG nr.50/2008 și taxa pentru emisiile poluante, in conformitate cu prevederile art.12 alin.1 din Legea nr.9/2012.
În ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale si a cheltuielilor de judecata, solicitând respingerea acestora.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.72-74 și 205 -208 din C.proc.civ, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala, Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Chemata in garanție nu a formulat întâmpinare si nu si-a precizat poziția procesuală.
La termenul de judecata din 01.09.2014 instanța a respins ca neîntemeiata excepția lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parata administrația fiscala; a încuviințat in principiu cererea de chemare in garanție; a încuviințat si administrat proba cu înscrisurile depuse de reclamant.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
In fapt, reclamantul a achiziționat un vehicul marca OPEL, având . AAPL1HR11C81 înmatriculat prima data in 1996 si achiziționat din Germania, stat membru al Uniunii Europene (f.8-17).
Pentru înmatricularea in România a acestui autoturism, reclamanta a plătit taxa pentru emisiile poluante prevăzută de Legea nr.9/2012, in suma de 4638 lei, astfel cum rezulta din decizia de stabilire a taxei pentru emisiile poluante nr._/20.01.2012 emisă de Administrația Finanțelor Publice a Orașului B. (fila 15) si a chitanței . nr._/30.01.2012, depusa in fotocopie la dosar (f.16).
Potrivit art.8 alin.1 teza a II-a din Legea nr.554/2004, se poate adresa instanței de contencios administrativ cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri. Într-o asemenea situație, procedura prealabilă nu este obligatorie, conform art. 7 alin.5 din raportat la art.2 alin.2 din Legea nr.554/2004.
Prin Decizia de recurs în interesul legii nr.24/14.11.2011 pronunțată în dosarul nr.9/2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat în același sens, reținându-se că procedura de contestare prevăzută de art.7 din O.U.G. nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin. 1 lit. d din același cod.
Taxa de poluare a fost introdusă prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modificări prin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008, OUG nr. 117/2009 si OUG nr. 118/2010.
OUG nr.50/2008 a fost abrogată in mod expres prin Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, act normativ in vigoare, la data la care reclamantul s-a adresat pârâtei cu cererea de calculare a taxei.
Potrivit art.4 din Legea nr.9/2012, "Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
c) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.".
Aliniatul 2 a fost suspendat prin OUG nr.1/2012, începând cu data de 31.01.2012 până la 01.01.2013.
Rezultă așadar că la momentul sesizării organului fiscal, urmare a suspendării dispozițiilor aliniatului 2 al articolului 4 din Legea nr.9/2012, taxa era datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare in România, nu si pentru cele care au fost deja înmatriculate si care sunt deja in circulație. Cu alte cuvinte, pentru un autoturism produs in România sau in alt stat membru al UE nu se percep taxe pentru emisiile poluante la o nouă înmatriculare, dacă anterior autoturismul a fost înmatriculat in România, dar aceeași taxă se percepe dacă autoturismul produs in țară sau in alt stat membru este înmatriculat prima dată in România.
In consecință, tribunalul constată că dispozițiile Legii nr.9/2012 (forma in vigoare la data emiterii deciziei de impunere-17.12.2012) sunt contrare art.110 din TFUE, fiind destinate să diminueze introducerea in țară a unor autoturisme deja înmatriculate . membru, cum este cazul de față.
Or, după aderarea României la UE, această soluție nu este admisibilă, întrucât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze consumul produselor importate, influențând astfel decizia consumatorilor.
Pentru realizarea obiectivelor Comunității, care constituie o singura zona economică, o piață comună in cadrul căreia comerțul se poate dezvolta liber, Tratatul CE a consacrat principiul liberei circulații a mărfurilor, ceea ce presupune că mărfurile pot fi transportate fără impedimente in interiorul comunității și toate obstacolele care stau in calea acestui demers trebuie eliminate. In acest sens, art.110 din TFUE interzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioare celor care se aplică produselor naționale similare precum si a unor taxele interne de natură să protejeze indirect alte produse. Articolul vizează să asigure libera circulație a mărfurilor intre statele membre, in condiții concurențiale normale, prin eliminarea tuturor formelor de protecție.
Chiar daca taxă instituită prin Legea nr.9/2012 nu reprezintă o taxă vamală directă, față de caracterul său special si aplicabilitatea discriminatorie intre autoturismele second-hand deja înmatriculate in România si cele cu proveniență din alte state UE, este evident caracterul său echivalent al unei taxe vamale.
In consecința, Tribunalul apreciază că taxa pentru emisiile poluante reprezintă un obstacol in calea liberei circulații a mărfurilor in cadrul Comunității, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificată prin satisfacerea unor cerințe obligatorii ale interesului public.
In acest sens s-a pronunțat si Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârile T. (C -402/09) și N. (C-263/2010) stabilind că art. 110 se opune ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei înmatriculări ., dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează importul de vehicule de ocazie, fără insă a descuraja cumpărarea de vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură pe piața națională.
Potrivit art.148 alin. 2 din Constituția României, revizuită, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Aliniatul 4 din același articol prevede că autoritatea judecătorească, între alte instituții, garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alin.2, astfel că, din chiar cuprinsul reglementării interne fundamentale, rezultă nu numai competența, dar și obligația instanțelor judecătorești de a asigura prioritatea dreptului comunitar în cazul incompatibilității normei interne cu reglementarea comunitara.
Deci solicitarea reclamantului de restituire a sumei achitata cu titlu de taxa pe emisiile poluante este întemeiata urmând a fi admisă.
In privința obligării paratei si la plata dobânzii fiscale începând cu data achitării taxei (07.02.2012) si pana la momentul plății efective, tribunalul o va admite având in vedere pe de parte dispoz. art.124 al.1 si 2 CPF iar pe de alta parte, Hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene in cauza C-565/11, I..
Pentru aceste considerente, urmează a fi admisă acțiunea, in sensul reținut.
Reținând culpa procesuala a paratei in baza art.453 NCPC va fi obligata catre reclamant la plata sumei de 950 lei reprezentând cheltuieli de judecata (taxa judiciara si onorariu de avocat).
In privința cererii de chemare in garanție a Administrația F. pentru Mediu formulata de parata tribunalul o apreciază ca fiind întemeiată si o va admite având in vedere următoarele aspecte.
In cauza suma de 4638 lei a fost calculata de parata si după achitarea acesteia de către reclamant a fost transferata pe numele Administrației F. de Mediu la Trezoreria sector 6 București in contul „disponibil din taxe de poluare pentru autovehicule”, aspect precizat in întâmpinare si necontestat de către chemata in garanție.
F. de aspectele învederate anterior tribunalul constata ca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 74 NCPC pentru admiterea cererii formulata de parata.
In consecința, va fi obligata chemata in garanție Administrația F. pentru Mediu să restituie paratei sumele din acțiunea principala.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea privind pe reclamantul D. P. cu domiciliul in B., ., J. Ilfov și pe pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC B. cu sediul in Bucuresti, sector 2, . Gerota, nr.13.
Obliga parata sa restituie reclamantei suma de 4638 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante, la care se adăuga dobânda fiscala calculata începând cu data când a fost achitată taxa (23.01.2012, pana la data plății efective.
Obliga parata către reclamant la plata sumei de 950 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare in garanție formulata de pârâta ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV - SERVICIUL FISCAL ORĂȘENESC B. cu sediul in Bucuresti, sector 2, . Gerota, nr.13 în contradictoriu cu chemata in garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul in București, sector 6, Splaiul Independenței, nr.294, .>
Obliga chemata in garanție către parata la plata sumelor ce fac obiectul acțiunii principale.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publică, azi 01.09.2014.
Președinte, A. D. | ||
Grefier, M. R. |
Redact. D.A/11.09.2014
Tehnored M.R/5ex/.>
| ← Anulare act administrativ. Hotărâre din 24-02-2014, Tribunalul... | Anulare proces verbal de contravenţie. Hotărâre din... → |
|---|
