Pretentii. Sentința nr. 404/2014. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 404/2014 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 03-02-2014 în dosarul nr. 2823/93/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.404
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 03.02.2014
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
P.: L. G. A.
GREFIER: S. C. E.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamantul C. C. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU având ca obiect „pretenții – restituire taxa poluare”.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Tribunalul ia act de faptul că reclamantul solicită judecarea cauzei în lipsă.
Tribunalul respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, invocată prin întâmpinare, apreciind că aceasta este parte a raportului juridic de drept material dedus judecății întrucât a emis decizia de calcul a taxei de poluare și a încasat contravaloarea acestei taxe.
În temeiul art.167 C., încuviințează pentru reclamant proba cu înscrisuri apreciind-o utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, constată proba administrată și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov la data de 30.07.2013 reclamantul a solicitat anularea Deciziei de calcul nr.199/09.04.2013, restituirea sumei înscrise în actul administrativ potrivit chitanței . nr._ plus dobânda fiscală de la momentul perceperii taxei și până la momentul efectiv al restituirii ei.
În motivarea cererii reclamantul arată că a achiziționat autoturismul marca Wolkawagen, categ. Auto M1, norme poluare E4, . WVGZZZ1TZ7W053863, an fabricație 2007, . auto J787511. Pentru înmatricularea acestuia a achitat taxa în valoare de 8230.00 ron în baza OUG 9/2013. Se arată că data primei înmatriculări a autovehiculului în Germania a fost la 01.03.2007 iar în România în 13.04.2013.
Solicită să se aibă in vedere faptul ca sesizarea instanței de judecata justifica interes, in sensul ca la data introducerii cererii de chemare in judecata interesul reclamantei este legitim corespunzător cerințelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim atunci când se urmărește afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiva unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.
Potrivit art. 555 Dreptul de proprietate privata este definit ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege." Insa prin stabilirea acestei taxe autoturismul este scos din circuitul civil, in mod indirect, având in vedere ca proprietarul nu va mai fi capabil sa o vândă, stabilindu-se o suma foarte mare reprezentând taxa pe emisiile poluante. Limitele stabilite dreptului de proprietate nu înseamnă ca pot sa scoată un bun din circuitul civil fara a exista un motiv bine întemeiat, iar poluarea nu poate duce la scoaterea unui autovehicul din circuitul civil, ducându-se pe aceasta cale la statica economica, astfel nerealizându-se interesele de ordin economic atât la nivel particular, dar si la nivel național. Prin stabilirea unei taxe atât de mari pentru mașinile vechi se realizează o discriminare intre proprietari de mașini și societățile comerciale care se ocupa de comercializarea mașinilor noi.
Articolul 36 TFUE enumera elementele care pot fi utilizate de statele membre pentru a justifica măsurile naționale care obstrucționează comerțul transfrontalier. Dispozițiile articolelor 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale."
În drept, art.1 alin.1-2 și art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, art.148 alin.2 din Constituția României, art.11 Directiva nr.92/12/CEE, art.110 TFUE, art.90 TCE și art.117 alin.1 lit.d Cp fiscal.
La data de 08.10.2013 pârâta a depus întâmpinare și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia având in vedere că in conformitate cu dispozițiile art.1 din Legea nr.9/2012, privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se stabilește temeiul legal al încasării acestei taxe pentru emisiile poluante achitată de catre contribuabil cu ocazia înmatriculării autoturismului.
De asemenea prin actul normativ menționat mai sus, in cadrul articolul 1 alin.2 se arată cărui buget se face venit taxa de poluare încasata, astfel că instituția căreia ii revine obligația administrării si gestionarii acestui bugetului in calitate de titular este, Administrația F. pentru Mediu.
Învederează faptul că actul normativ in baza căruia a fost achitata taxa de poluare de către petent (respectiv Legea nr.9/2012, prin normele sale de aplicare H.G. nr.9/2012) arata si expune pe larg in cadrul art.3 alin.S-8 modalitatea in care se transfera suma încasata cu titlu de taxa de poluare de către Trezoreria Statului către destinatarul acestei taxe de poluare - Administrația F. Pentru Mediu.
Pârâta apreciază că nu exista nici un raport juridic fiscal, privind încasarea acestei taxe pentru emisiile poluante, motiv pentru care solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind formulata împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție se arată că Fondul pentru Mediu, administrat de Administrația F. pentru Mediu, este beneficiarul real al taxei pentru emisiile poluante achitata de reclamantă, Administrația Finanțelor Publice Sector 4, având numai atribuția legala de stabilire a cuantumului taxei de poluare.
Întrucât prin plata taxei pentru emisiile poluante achitata de către petent in temeiul dispozițiilor Legii nr.9/2012 către Fondul Pentru Mediu, s-a născut un raport juridic intre cele doua parți, in eventualitatea in care s-ar constata de către instanța nelegalitatea plații acestei taxe pentru emisiile poluante, reclamantul putând solicita restituirea acestei taxe numai de la destinatarul dreptului legal de încasare a acestei sume - Administrația F. Pentru Mediu.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Administrației Județene a Finanțelor Publice Ilfov si in subsidiar admiterea cererii de chemare garanție cu consecința obligării chematei in garanție, Administrația F. pentru Mediu la restituirea taxei pentru emisiile poluante.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâta arată că reclamanul nu contesta modalitatea de calcul al taxei pentru emisiile poluante prevăzut in Legea nr.9/2012, ci faptul ca legislația naționala contravine prevederilor legislației Uniunii Europene. Regimul taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a intrat in vigoare de la data de 13.01.2012, potrivit prevederilor Legii nr.9/2012 si care stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei, cu destinația de venit la bugetul F. pentru mediu fiind gestionata de Administrația F. pentru Mediu, in vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului, reprezentând opțiunea legiuitorului național. Prin urmare, câta vreme legislația fiscala prevede in mod expres plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule cu ocazia înmatriculării autovehiculului pentru prima data in România, rezulta ca aceasta taxa este legal datorata.
In ceea ce privește prevederile comunitare invocate in susținerea acțiunii, pârâta arată ca prin Legea nr.9/2012 ce a intrat in vigoare începând cu data de 13.01.2012 s-a reglementat eliminarea oricărei forme de discriminare a plătii taxei pentru autovehicule in conformitate cu dispozițiile art.4. Mai arată ca prin Legea nr.9/2012 a fost creat cadrul legal si respectiv obligația plații taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule ce se înmatriculează pentru prima data in România, cat si pentru cele pentru care se realizează prima transcriere a dreptului de proprietate pentru autovehiculele pentru care nu a fost achitata taxa de poluare potrivit O.U.G. nr.50/2008, respectiv taxa speciala potrivit art.214 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
In ceea ce privește obligarea la plata dobânzii legale, pârâta învederează că potrivit O.G. nr.13/2011, ordonanța ce a abrogat O.G. nr.9/2000, dobânda legala se aplica in raporturile civile si comerciale, nu si in materie fiscala, unde, potrivit art.124 Cod Procedura Fiscala, pentru sumele de restituit de la bugetul de stat se acorda dobânda fiscala.
In acest sens, potrivit art.124 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu completările si modificările ulterioare, "Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobânda din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.2 sau la art.70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor".
In concluzie, pentru motivele arătate pârâta solicită respingerea acțiunii formulate ca neîntemeiata.
In drept, dispozițiile art. 60 si 61, 115 - 118 din Codul de procedura civila, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificările si completările ulterioare, Legea nr.9/2012.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține în fapt și în drept următoarele:
Reclamantul este proprietarul unui vehicul marca VOLKSWAGEN tip 1J/BMMAF/TOURAN, înmatriculat prima data in anul 2007 si achiziționat din Germania, pentru care a plătit suma de 8230 lei cu titlu de timbru de mediu, astfel cum rezulta din decizia de calcul emisa de AFP B. in 09.04.2013 si chitanța din 12.04.2013 (f. 8-9).
Potrivit art.4 din OUG nr.9/2013, act normativ in vigoare începând cu data de 15.03.2013 si aplicabil spetei, „Obligația de plată a timbrului intervine o singură dată, astfel:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situația autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanțe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”.
In preambulul actului normativ susmenționat se precizează ca acesta asigura conformitatea cu recomandările Comisiei Europene cuprinse in comunicarea din 14.12.2012 potrivit căreia taxarea autoturismelor sa nu se bazeze pe criterii specifice tehnologice ci pe date de performante obiective, disponibile in mod obișnuit si relevante din punctul de vedere al politicilor, cum ar fi emisiile de CO2.
Tribunalul retine ca legea timbrului de mediu nu mai contravine dispozițiilor comunitare, respectiv art. 110 (fost art.90) TFUE, care se opunea ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări in acest stat membru, dacă regimul acestei masuri este astfel stabilit incât descurajează punerea in circulație a unor vehicule de ocazie cumpărate in alte state membre, fără a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură de pe piața naționala. In aceasta a constat caracterul indirect discriminatoriu al legislației interne anterioare fata de cea comunitara.
Se are in vedere faptul că noua reglementare, OUG nr.9/2013 a înlăturat discriminarea conținuta de legislația anterioara deoarece in prezent taxa de mediu se calculează in funcție de emisia de CO2 înscrisa in cartea de identitate a vehiculului, indiferent de proveniența acestuia.
In consecință, constând că dispozițiile OUG nr. 9/2012, in forma actuală nu sunt contrare dreptului comunitar, tribunalul pentru considerentele anterior arătate va respinge ca neîntemeiată acțiunea.
F. de solutia pronuntata in cauza instanta va respinge ca neintemeiata cererea de acordare a cheltuielilor de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge acțiunea privind pe reclamantul C. C. domiciliat în B., S. L., nr. 2, . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE ILFOV cu sediul în sector 2, București, prof. Dr. D. Gerota, nr. 13 și chemata în garanție ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței, nr. 294, . neîntemeiata.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecata ca neîntemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțata in ședința publica azi, 03.02.2014.
Președinte Grefier
L. G. A. S. C. E.
Concept red. gref. C.S
Red. Jud: LGA./5exemplare
Comunicat 3 exemplare
| ← Pretentii. Sentința nr. 403/2014. Tribunalul ILFOV | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 652/2014.... → |
|---|
