Pretentii. Sentința nr. 1641/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1641/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 12-05-2014 în dosarul nr. 3118/101/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 1641/2014
Ședința publică de la 12 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. D. F.
Grefier I. M. G.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul P. A. Ș. și pe pârâtele A. Dr. Tr. S. și Administrația Fondului pentru Mediu, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. E. în substituire avocat S. F. pentru reclamantul P. A. Ș., lipsă fiind pârâtele A. Dr. Tr. S. și Administrația Fondului pentru Mediu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei pe care a timbrat-o cu taxă de timbru în cuantum de 20 lei și a anexat copie carte de identitate autoturism și certificat de înmatriculare.
Avocat P. E. depune la dosar delegație de substituire și chitanță onorariu avocat.
Instanța pune în discuție cererea de repunere pe rol.
Avocat P. E. solicită admiterea cererii de repunere pe rol.
Instanța, constatând că cererea este legal timbrată și reclamantul și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în sarcina sa, admite cererea de repunere pe rol.
Nemaifiind cereri, probe sau lămuriri de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat P. E. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtelor la plata sumei de 7906 lei reprezentând taxă pentru emisii poluante, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 14.02.2013 și înregistrată sub nr._ reclamantul P. A. Ș. în contradictoriu cu pârâtele A. Dr. Tr. S. și Administrația Fondului Pentru Mediu a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligate pârâtele să achite taxa de poluare în cuantum de 7906 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante achitată cu chitanța . nr._/30.01.2013, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că a achiziționat autoturismul marca Skoda achitând taxa de emisii poluante în valoare de 7906 lei întrucât funcționarii din cadrul Serviciului înmatriculări au refuzat înmatricularea mașinii.
A arătat că taxa de emisii poluante este reglementată de Legea nr. 9/2012 care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a fost abrogată de OUG nr. 50/2008.
Potrivit art. 1 din OUG nr. 1/2012 . data de 30.01.2012 s-a prevăzut că începând cu data intrării în vigoare a prezentului OUG aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i ale art. 4 alin. 2 și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate.
Reclamantul a depus la dosar în dovedire următoarele înscrisuri:cerere restituire, răspuns restituire, copie carte de identitate, copie certificat de înmatriculare, adeverință A., decizie de calcul, documente de proveniență autoturism, chitanța . nr._.
Acțiunea a fost legal timbrată.
Deși legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a cumpărat un autoturism dintr-un stat membru al Uniunii Europene și a achitat la data de 30.01.2013 pentru a-l putea înmatricula o taxă pentru emisii poluante în cuantum de 7906 lei.
A solicitat restituirea acestei sume, însă cererea i-a fost respinsă.
Reclamantul susține însă că taxa pentru emisii poluante instituită prin Legea nr.9/2012 încalcă dispozițiile art.90 din TCE și prin urmare este nelegală, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României.
Taxa pentru emisii poluante este reglementată de Legea nr.9/2012 care a intrat în vigoare la data de 13.01.2012 și a abrogat OUG nr.50/2008.
În forma inițială Legea nr. 9/2012 (art.4 alin.2) a prevăzut obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin art.1 OUG nr.1/2012, intrată în vigoare la data de 30.01.2012, s-a prevăzut că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare, în perioada 30.01._12, obligația de plata a taxei pentru emisii poluante a fost menținută numai în ceea ce privește autoturismele second-hand înmatriculate anterior într-un alt stat, nu și pentru cele înmatriculate anterior în România.
Așadar, Legea nr.9/2012 în forma aplicabilă în perioada sus-menționată a stabilit indirect, pentru autoturismele second-hand provenind din alte state membre ale Uniunii Europene, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă a fost percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, în timp ce pentru autoturismele deja înmatriculate în România - în cazul unei vânzări -, taxa nu mai era percepută, fiind suspendată aplicarea dispozițiilor din Legea nr.9/2012 care prevedeau plata acestei taxe și pentru autoturismele înmatriculate în România și reînmatriculate în România.
Începând însă cu data de 01.01.2013 a încetat suspendarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012.
Așa cum s-a arătat anterior, art.4 alin.2 din Legea nr. 9/2012, forma în vigoare după 01.01.2013, prevede obligația de plată a taxei și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.
Prin urmare, obligația de plată a taxei pentru emisii poluante este prevăzută de Legea nr.9/2012 pentru toate autoturismele second-hand, indiferent de statul în care erau înmatriculate anterior (România sau alt stat din UE).
Conform art.110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (fostul art.90 TCE), nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Așadar, art.110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natură internă, ci numai aplicarea lui discriminatorie și numai în măsura în care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
Curtea de Justiție a Comunităților Europene, în jurisprudența sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispozițiilor privind eliminarea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 și Krawczyński C‑426/07).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art.110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne față de concurența dintre produsele care se află deja pe piața internă și produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/G., C‑74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale și, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).
Instanța apreciază însă că în forma actuală Legea nr.9/2012 nu stabilește indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, dat fiind că respectiva taxă pentru emisii poluante este percepută atât pentru autoturismele înmatriculate în Uniunea Europeană și reînmatriculate în România, cât și pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Reglementată în acest mod, taxa pentru emisii poluante nu este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii nefiind orientați din punct de vedere fiscal să achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 T. și prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 N. a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Or, forma Legii 9/2012 în vigoare începând cu 01.01.2013, nu este contrară art.110 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât nu este destinată să descurajeze introducerea în România a autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE și să favorizeze vânzarea autovehiculelor second-hand deja înmatriculate în România.
Așa fiind, se constată că statul român nu a creat premizele discriminării între produsele provenite din alte state membre ale comunității europene și produsele de pe piața internă.
Fiind vorba de o taxă stabilită în limitele suveranității fiscale a României ce se percepe fără discriminare tuturor autoturismelor second-hand, indiferent dacă au fost înmatriculate anterior în România sau alt stat membru al Uniunii Europene, taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012 nu contravine în situația concretă din speța de față dispozițiilor art. 110 TFUE, nefiind încălcat principiul neutralității impozitării interne, în cazul competiției dintre produsele aflate pe piața internă și produsele importate din statele membre ale Uniunii Europene.
Având în vedere cele anterior expuse, acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. A. Ș. cu domiciliul în Dr. Tr. S., ..15 B și domiciliul procesual ales în Dr. Tr. S., ., jud. M. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice Dr. Tr. S. cu sediul în Dr. Tr. S., ., nr. 1, jud. M. și Administrația Fondului Pentru Mediu București, cu sediul în București, .. 294, corp A, sector 6, ca neîntemeiată .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Mai 2013, la sediul Tribunalului M..
Președinte, C. D. F. | ||
Grefier, I. M. G. |
.
Red. F.C.D./Teh. G.I.M.
5 ex./20.05.2014
cod operator 2626
| ← Pretentii. Sentința nr. 2316/2014. Tribunalul MEHEDINŢI | Anulare act administrativ. Sentința nr. 3197/2014. Tribunalul... → |
|---|
