Pretentii. Sentința nr. 2993/2014. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2993/2014 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 3450/101/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentință Nr. 2993/2014
Ședința publică de la 05 Noiembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. Z.
Grefier D. D. V.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. G. cu domiciliul procesual ales la cab. av. V. și pe pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. - Serviciul Fiscal Orășenesc Vânju-M., Administrația F. pentru Mediu București și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. V. A. pentru reclamantul D. G., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la ternul anterior s-a dispus conceptarea și citarea în calitate de pârâta a D.G.R.F.P C. cu mențiunea de a depune întâmpinare, după care nemaifiind cereri de formulat, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în asupra cauzei.
Av. V. A. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată, respectiv obligarea pârâtelor restituirea taxei de poluare, cu acordarea dobânzii legale de la data achitării taxei de poluare și până la restituirea efectivă, actualizată cu indicele inflației. Cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și onorariu avocat.
INSTANȚA
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 14.05.2014 și înregistrată sub nr._ reclamantul D. G. a chemat în judecată pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. - Serviciul Fiscal Orășenesc Vânju-M., Administrația F. pentru Mediu București și Direcția G. Regională a Finanțelor Publice C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule și fie obligate pârâtele la plata sumei de 2348 lei reprezentând taxa de poluare achitată cu chitanța . nr._ din data de 22.06.2009 cu dobânda legală aferentă calculată conform art. 124 rap. la art. 120 din OUG 92/2003, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că a cumpărat un autoturism marca Volkswagen, iar pentru a putea fi înmatriculat acest autoturism pe teritoriul României i s-a perceput o taxă de mediu în sumă de 2348 lei.
A încercat soluționarea amiabilă a acestui litigiu, solicitând Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. - Serviciul Fiscal Orășenesc Vânju-M. restituirea sumei plătite, aceasta respingându-i solicitarea.
A precizat că această taxă este discriminatorie în raport de dispozițiile art. 90 din Tratatul privind Instituirea Comunității Europene care prevăd că ,,nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare” coroborat cu prevederile Legii nr. 157/2005 și ale art. 148 alin. 2 din Constituție.
Taxa de poluare nu este perceputa pentru autoturismele deja înmatriculate in România, fiind percepută exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import.
Ca urmare a numeroaselor acțiuni judiciare și a unei practici judecătorești constante, autorității române au recunoscut nelegalitatea taxei de prima înmatriculare stabilită inițial prin codul fiscal - art. 214 (1-3), au abrogat respectivele articole prin OUG 50/2008, însă această taxă rămâne în fapt aceeași, singura diferență fiind denumirea, modificată din taxa specială de prima înmatriculare în taxa de mediu.
Prin Legea nr.157/2005 România a ratificat Tratatul prin aderarea Republicii Bulgaria și României la Uniunea Europeana, efectele acestei ratificări fiind reglementată de art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, astfel cum aceasta a fost republicată, în conformitate cu care prevederile Tratatelor Constitutive ale U.E și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
În conformitate cu prevederile art. 90 (110) din Tratatul Comunității Europene „nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Prin aceste prevederi se limitează libertatea statelor membre în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii, respectiv discriminarea intre produsele importate și cele autohtone de natură similară.
Potrivit normelor comunitare:
- art. 25 CE. „între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică, de asemenea, taxelor vamale cu caracter fiscal.
- art. 28 CE. „între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent.
Conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție, noțiunea de taxă cu echivalent constă în orice taxă pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului că trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia, iar un sistem de taxare care să fie considerat compatibil cu art. 90 din Tratatul Comunității Europene, trebuie să excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare, naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Textul art.90 din Tratatul CE se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, ori Statul Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în România(second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare.
Practic, prin instituirea taxei de poluare .indiferent de modalitatea de determinare a ei conform art.6 din Legea 9/2012 și clasificarea din punct de vedere al poluării, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la înmatriculare unui autoturism in România, reprezentând în fapt, o taxă similară taxei de primă înmatriculare stabilite din art.214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferență fiind denumire, modificată din taxă speciala de primă înmatriculare în taxa de mediu.
De asemenea prin avizul motivat din data de 28.11.2007, Comisia Europeană a solicitat reașezarea modalității de calcul a taxei auto ( de primă înmatriculare), în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană.
Afirmația autorităților cum că s-a recunoscut de către Comunitatea Europeană că taxa de poluare instituită prin OUG nr.50/2008 corespunde normelor comunitare, este neîntemeiată, deoarece Comisia Europeană (CE) a solicitat în iunie 2009, României, informații în legătură cu legislația privind aplicarea taxei de poluare pentru autoturisme, suspectând că actuala legislație românească (OUG nr.50/2008) are efect protecționist asupra industriei auto naționale. Această solicitare a fost transmisă sub forma unei „scrisori de somare", prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar prevăzut de art.226 din Tratatul CE.
În concluzie, taxa de poluare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceputa exclusiv, pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor in țară. Pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, taxa nu se mai percepe cu ocazia vânzării ulterioare, ceea ce demonstrează că această taxă de poluare se aplică doar ca urmare a achizițiilor intracomunitare si este o taxă „echivalent" taxelor vamale la import, astfel fiind discriminatorie si ilegala.
În ceea ce privește capătul de cerere privind acordarea dobânzii, a solicitat ca aceasta să fie calculată de la data de la data plății, respectiv de la data 22.06.2009 și până la data restituirii efective, având în vedere Decizia CEJ în cauza C-565/11-M. I..
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii 9/2012, Legii nr. 554/2004, Constituția României, Tratatului Comunității Europene, Cod procedură fiscală.
În dovedire a depus, în copie, la dosar: copie CI, împuternicire avocațială, chitanță onorariu avocat, adresa nr._/21.03.2014, chitanța pentru încasarea de impozite taxe si contribuții nr._/22.06.2009, cartea si certificatul autoturismului Volkswagen; decizia si referatul de calcul al taxei de poluare;
La data de 22.05.2014, reclamantul a depus o cererea prin care a precizat că valoarea dobânzii solicitate este în cuantum total de 2552,27 lei, iar perioada pentru care a solicitat plata dobânzii est 22.06.2009-data achitării taxei de poluare și până la 28.05.2014.
În dovedirea precizării la acțiune a anexat modalitatea de calcul a dobânzii.
La data de 26.06.2014, pârâtul Serviciul Fiscal Orășenesc Vânju-M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele motive:
Conform art. 8 alin.1 și art. 11 OUG 50/2008, modificată prin OUG 218/ și OUG 7/2009, taxa depoluare se restituie în următoarele cazuri:
- art. 8 alin. (1) „atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei.”
- art. 11 „taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite.”
Conform art. 12 Legea9/2012 privind taxa pentru emisii poluante provenite de la autovehicule –„în cazul în care taxa de poluare pentru autovehicule achitată de contribuabili începând cu 1.07.2008 conform OUG 50/2008, este mai mare decât taxa rezultată din aplicarea prevederilor Legii 9/2012, se pot restitui sumele reprezentând diferență de taxă plătită. ”
Conform art.124 Cod procedură fiscală acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabilului. Art. 70 Cod procedură fiscală prevede că cererile depuse contribuabili se soluționează de organul fiscal în termen de 45 de zile de la data înregistrării, ca atare instanța ar trebui să acorde dobândă prevăzută de art.124 CPF republicat din ziua expirării termenului de45 de zile prevăzut de organul fiscal să soluționeze contestația și nu de la data plății.
La data de 15.07.2014 prin serviciul registratură, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care arătat următoarele:
Taxa de poluare a fost declarata contrara legislației comunitare de către C.J.U.E in cauzele T. contra României si N. contra României.
Având in vedere prevalenta legislației comunitare fata de legislativa României, fiind o taxa ilegala, aceasta trebuie restituita. Aceasta taxa este discriminatorie întrucât este perceputa numai pentru autoturismele înmatriculate in statele UE si reînmatriculate în România în timp ce pentru mașinile înmatriculate deja in tara pana la data de 01.07.2008, la noua înmatriculare, taxa nu mai este perceputa. Consider ca acest fapt încalcă principiul egalității in drepturi si nediscriminării produselor importate fata de cele interne deși Tratatul privind constituirea UE interzice categoric astfel de discriminări.
Taxa pe poluare a fost instituita prin OUG nr. 50/2008, act normativ care a intrat in vigoare la data de 01.07.2008 iar taxa pe poluare a fost achitata de către subsemnatul in perioada in care erau in vigoare dispozițiile OUG nr. 50/2008, așa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 218/2008; O.U.G. nr. 7/2009 si O.U.G. nr. 117/2009.Ca urmare a numeroaselor acțiuni și a unei practici judecătorești constante, autoritățile romane au recunoscut nelegalitatea taxei de prima înmatriculare stabilita inițial prin Codul Fiscal - art. 214 alin. 1-3, au abrogat articolele prin OUG nr. 50/2008 si prin Legea nr. 9/2012.
Conform art. 110 paragraful 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ( fostul art. 90 TCE), nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Art. 110 din TFUE nu interzice introducerea unui impozit de natura interna, ci numai aplicarea lui discriminatorie si numai in măsura in care discriminarea afectează produsele altor state membre ale Uniunii Europene.
In materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, art. 90 CE ( actualul art. 110) vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se aplica deja pe piața interna si produsele din import ( Hotărârea din 20.09.2007, Comisia/G., C-74/06. In plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE decât daca este organizat astfel încât sa excludă orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naționale si, prin urmare, sa nu producă in nici un caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzezinski).
Taxa pe poluare are ca efect favorizarea vânzării vehiculelor puse in vânzare pe piața naționala a vehiculelor de ocazie si descurajarea importului de vehicule de ocazie similare. Se creează astfel o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleagă produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de munca.
Disp. OUG nr. 50/2008 au o consecința negativa directa asupra dreptului meu, contrara dreptului comunitar, motiv pentru care, consider ca este indispensabil ca aceasta sa fie înlăturată de la aplicare astfel încât celui vătămat sa i se asigure protecția juridica eficienta conferita de principiul fundamental al liberei circulații a bunurilor in cadrul Uniunii Europene si de principiul priorității dreptului comunitar.
În drept, și-a întemeiat răspunsul la întimpinare pe disp.art.201 pct. 2 din NCPC.
Prin încheierea de ședință din data de 08.10.2014, instanța a dispus conceptarea în cauză în calitate de pârâtă a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice C. și citarea cu duplicatul acțiunii și cu mențiunea de a depune întâmpinare.
Analizând acțiunea formulată de reclamant, raportat la obiectul cererii, temeiul legal operant, înscrisurile depuse în susținerea cererilor, tribunalul reține următoarele:
Potrivit O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează această taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în Reglementările privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinței nr. 211/2003 (art. 3). Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin 2 si art. 9 alin.1). Obligația de plata a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O.U.G. nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă ca taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin 1).
Pentru a interpreta corect acest act normativ și a identifica intenția legiuitorului, se va utiliza interpretarea teleologică (după scop). Astfel, in expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 50/2008 depus la Parlament sub nr. PL-x 536/10.09.2008, este menționat în mod expres că dacă nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecință ar fi fost facilitarea intrării în România a unui număr foarte mare de autovehicule second - hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achiziționate datorita prețului foarte mic. Așadar, s-a dorit ca taxa pe poluare, al cărui scop este, în principiu, corect – „poluatorul plătește” -, să aibă ca efect imediat diminuarea introducerii în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru.
Potrivit O.U.G. nr. 208/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule, autovehiculele a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3 și care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene începând cu data de 15 decembrie 2008 se exceptează de la obligația de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule, stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 (art. II). Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv (art. III).
O.U.G. nr. 208/2008 a fost abrogată prin O.U.G. nr. 218/2008 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. Conform art. III al acesteia, (1) autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plata a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cm3, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 3, înmatriculate pentru prima dată în afară Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2. Așadar, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după . O.U.G. nr. 50/2008.
Rezultă că pentru autovehiculul second-hand în cauză, care face parte din categoria M1 si nu are norma de poluare Euro 4, reclamantul ar datora taxa de poluare, indiferent când are loc - după data de 1 iulie 2008 - prima înmatriculare în România.
Art. 90 paragraful l din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede: ,,Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect produselor naționale similare”.
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a O.U.G. nr. 50/2008 iar reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementarii comunitare.
Instanța constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Acesta rezultă din două argumente. Astfel,de la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene iar potrivit art.148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Cel de-al doilea argument este jurisprudența Curții de Justiție Europene.
Prin Decizia în cauza C./Enel (1964), Curtea de Justiție Europeana a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca bază legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusă în legislația internă de abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), aceeași instanța a stabilit ca judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Analizând dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările ulterioare, rezultă că pentru un autoturism produs in România sau în alte state membre UE nu se percepe la o nouă înmatriculare taxa de poluare, dacă a fost anterior înmatriculat tot în România. Dar se percepe această taxă de poluare la autoturismul produs în țară sau în alt stat membru UE, dacă este înmatriculat pentru prima dată în România.
Reglementată în acest mod, taxa pe poluare diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru, cumpărătorii sunt orientați din punct de vedere fiscal sa achiziționeze autovehicule second-hand deja înmatriculate în România.
Ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 218/2008, intenția legiuitorului de a influența alegerea consumatorilor a devenit mai evidentă: a fost înlăturată taxa de poluare pentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindrică mai mică de 2.000 cm3 (or, este de notorietate că în România sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) care se înmatriculează pentru prima dată în România în perioada 15.12._09, astfel încât consumatorii sunt direcționați fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism second-hand deja înmatriculat in România. In acest fel,s-a protejat producția interna, aspect ce reiese explicit din preambulul O.U.G. nr. 208/2008 si 218/2008, potrivita căruia: `Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia româneasca, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare.
O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinata să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. Or, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor (CJE, hotărârea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Cooperativa Co-Frutta Srl).
Tribunalul mai remarcă un alt tip de discriminare: între persoanele care au solicitat înmatricularea autoturismelor anterior datei de 1 iulie 2008 și cele care înmatriculează autoturisme ulterior; doar aceste din urmă persoane plătesc taxa de poluare, deși este evident că poluează și autoturismele primei categorii de persoane cele înmatriculate ulterior. Discriminarea este realizată de legiuitor care a legat plata taxei pe poluare de faptul înmatriculării, deși din preambulul O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că s-a urmărit asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce implică instituirea unei taxe de poluare pentru toate autoturismele aflate în trafic, potrivit principiului „poluatorul plătește”.
De altfel, chiar în cauza T. pronunțată la 7.04.2011 de Curtea de Justiție Europeană s-a stabilit că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Această concluzie este întărită și de hotărârea C‑263/10 N. din 7 iulie 2011„ Impozite interne – Articolul 110 TFUE – Taxă pe poluare aplicată cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor” care reține că o reglementare precum OUG nr. 50/2008 are ca efect faptul că autovehiculele de ocazie importate și caracterizate printr‑o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri mari a cuantumului taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea națională menționată are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
Aceleași considerații se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. Astfel, din dosarul cauzei rezultă că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr‑o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
În ceea ce privește dobânda solicitată de reclamant se reține că potrivit art.124 Cod procedură fiscală pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. (2) sau la art. 70, după caz. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor, iar nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin. (7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori.
Art. 70(1) din același act normativ prevede că cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
Însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fiind sesizată cu o întrebare preliminară de către Tribunalul Sibiu (cauza M. I., C-565/11), prin Hotărârea din 18 aprilie 2013, a declarat că Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național, precum cel în discuție în litigiul principal, care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Astfel, întrucât dispozițiile art.124 Cod procedură fiscală privitoare la momentul de la care curge dobânda legală sunt contrare dreptului comunitar, acestea vor fi înlăturate de la aplicare astfel încât celui vătămat să i se asigure protecția juridică eficientă conferită de principiul priorității dreptului comunitar.
Prin urmare, se apreciază că reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale aferente taxei pe poluare achitată, dreptul la plata acestei dobânzi începând cu data plății și până la data restituirii efective.
Referitor la cererea reclamantului privind anularea deciziei de calcul de calcul a taxei de poluare instanța reține că este inadmisibilă pentru motivele următoare:
Prin Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule emisă de Administrația Finanțelor Publice Drobeta Turnu Severin ca urmare a cererii reclamantului înregistrată la organul fiscal s-a stabilit că reclamantul datorează taxă pe poluare conform OUG nr.50/2008 în sumă de 2348 lei.
Prin cererea adresată Serviciului Fiscal Orășenesc Vânju-M. și înregistrată sub nr._/12.03.2014 reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare și a dobânzii fiscale. (fila 21)
Conform art. 205 alin. 1 din OG nr. 92/2003 împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii.
Potrivit art. 209 alin.1 lit. a din același act normativ contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a deciziilor pentru regularizarea situației, emise în conformitate cu legislația în materie vamală, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal atunci când contestațiile au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei.
Art. 218 alin. 2 din OG nr. 92/2003 prevede că deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
În raport de dispozițiile legale anterior menționate se reține că plângerea la instanța de contencios administrativ se face împotriva deciziei pronunțate în soluționarea contestațiilor, ori, în cauză, reclamantul nu a atacat o asemenea decizie, astfel încât cererea acestuia de anulare a deciziei de calcul al taxei pe poluare, act anterior deciziei, apare ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtele să dispună restituirea către reclamant a sumei achitată cu titlu de taxă pe poluare. Va respinge capătul de cerere privind anularea adresei nr._/29.03.2013 și a deciziei de calcul al taxei pe poluare.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâtele să dispună restituirea către reclamant a taxei de poluare în cuantum de 2348 lei și dobânda legală aferentă acestei sumei de calculată conform Codului de procedură fiscală, de la data de 22.06.2009 și până la restituirea efectivă a taxei de poluare. Va respinge capătul de cerere privind anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, cererea este întemeiată în parte, conform art.451(2) N. C.pr.civ., urmând a fi obligate pârâtele la cheltuieli de judecată către reclamant în cuantum de 788 lei, din care 235 lei taxă de timbru, 253 taxă timbru și 300 lei onorariu avocat.
În speță, ținând seama de criteriile la care se referă art. 451 alin.2 N.C. pr. civilă, respectiv valoarea pricinii și de munca depusă de avocat în fața instanței se reține că obiectul pricinii l-a constituit plata dobânzii aferente taxei pe poluare, iar în ce privește al doilea criteriu prevăzut de același text, respectiv proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, se constată că elemente precum dificultatea sau noutatea litigiului nu sunt incidente în speță, având în vedere existența unei practici judiciare unitare în materie precum și pronunțarea unor cauze CJUE obligatorii în dreptul intern, apărătorul având doar sarcina de a prezenta instanței aceste principii de drept.
Față de aceste două criterii instanța va proceda la reducerea onorariului avocatului reclamantului la 300 lei. Și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind învestită cu soluționarea pretențiilor la rambursarea cheltuielilor de judecată, în care sunt cuprinse și onorariile avocațiale, a statuat că acestea urmează a fi recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute în limita unui cuantum rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul D. G. CNP_ cu domiciliul în . Gîrla M., județul M., cu domiciliul procedural ales la cab. av. V. A. M. a chemat în judecată pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. - Serviciul Fiscal Orășenesc Vânju-M. cu sediul în Vânju-M., . județul M.., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C., cu sediul în municipiul C., .. 2, județul D. și Administrația F. pentru Mediu, cu sediul în București, ..294, corp A, sectorul 6.
Respinge capătul de cerere privind anularea decizie de calcul a taxei de poluare.
Obligă pârâții să restituie reclamantului suma de 2348 lei, achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare prin chitanța . nr._/22.06.2009.
Obligă pârâții la plata dobânzii legale calculată conform Codului de procedură fiscală, către reclamant, aferentă sumei de 2348 lei achitată de reclamant cu titlu de taxă de poluare prin chitanța . nr._/22.06.2009, pentru perioada 22.06.2009 și până la restituirea efectivă a taxei de poluare.
Obligă pârâții la plata sumei de 788 lei către reclamant cu titlul cheltuieli de judecată, din care 235 lei taxă de timbru, 253 taxă timbru și 300 lei onorariu avocat, cu aplicarea art. 451(2) NCPC.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 05.11.2014, la sediul Tribunalului M..
Președinte, D. Z. | ||
Grefier, D. D. V. |
Red. D.Z./Tehnodact. D.D.V.
6 ex. / 9 pagini
27.11.2014
Cod operator 2626
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Pretentii. Sentința nr. 812/2014. Tribunalul MEHEDINŢI → |
|---|
