Obligaţia de a face. Sentința nr. 635/2015. Tribunalul MEHEDINŢI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 635/2015 pronunțată de Tribunalul MEHEDINŢI la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 290/101/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 635/2015
Ședința publică de la 18 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. S. D.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamant P. R. M. Drobeta Turnu Severin și pe pârâții C. L. al C. Butoiești, P. C. Butoiești, M. M., având ca obiect obligația de a face .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile pe fond au avut loc în ședința publică din 04.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea data, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și cauza fiind în stare de judecată s-a trecut la soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 20.01.2015, Partidului R. M. a chemat în judecată pârâții C. local al comunei Butoiești,P. comunei Butoiești și M. M., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea Consiliului L. al comunei Butoiești să adopte o hotărâre prin care să se constate încetarea de drept a calității de consilier a domnului M. M. în termen de 20 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii ce se v-a pronunța; obligarea pârâtului consiliului local Butoiești la plata unei penalități către P. R. M. în cazul nerespectării termenului în temeiul art. 18 alin. 5 din Legea nr. 554/2004. obligarea consiliului local al comunei Butoiești la plata unei amenzi in cuantum de 100 lei/zi întârziere în cazul în care termenul nu este respectat,in temeiul art. 24 alin. 2 din Legea nr 554/2004, precum și obligarea paratului Consiliului L. AL C. Butoiești la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare arată că M. M. a fost exclus din P. R. M., decizia de excludere fiind luată în cadrul ședinței biroului executiv al PRM . Susțin că prin mai multe adrese a fost înștiințată primăria comunei Butoiești si C. local privind încetarea calității de consilier a domnului M. M. fiind pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărei lista a fost ales. Potrivit art. 9 alin. 3 din Legea nr. 393/2004 calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, in următoarele cazuri:...1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei lista a fost ales.
In speța de fata paratul consiliului local Butoiești avea obligația in prima ședința ordinara de a lua in dezbatere si a se pronunța asupra încetării de drept a mandatului de consilier local a domnului M. M. in condițiile art. 9 alin.(2) litera h1 din Legea nr. 393/2004.
Potrivit art. 9 alin.(3) din Legea nr. 393/2004 „încetarea de drept a mandatului de consilier se constatat de către consiliul local,respectiv consiliul județean prin hotărâre, la propunerea primarului,ori,după caz a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier". Jurisprudența - Decizii Ale Curții Constituționale 1) Curtea retine ca aceste dispoziții au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul,asigurarea unei stabilități in cadrul administrației publice locale,care sa exprime configurația politică așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. Decizia CCR nr. 915/2007. 2) Electoratul acorda votul sau unei persoane pentru a îndeplini o funcție publica la nivelul administrației local în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și p e care aceasta persoana urmează să îl promoveze pe perioada mandatului sau de consilier local sau județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate si legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegatorii au optat. Prin urmare,nu se mai justifica menținerea acestuia in funcția politica. Altfel spus,pierderea calității de membru al unui partid politic pe a cărui lista a candidat si a fost ales de corpul electoral are drept consecința si pierderea calității de consilier local sau consilier județean. Din aceasta perspective nu are așadar importanta daca pierderea calității de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii,.Decizia CCR NR.1.167/2007.
3) Păstrarea calității de consilier local sau județean in ipoteza in care acesta nu mai aparține partidului pe lista căruia a fost inițial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandate . independent sau aparținând eventual,altui partid politic in care consilierul s-a înscris ulterior. Or,in condițiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul de lista pentru alegerea consilierilor locali si județeni;aceasta ipoteza nu poate fi acceptată,deoarece mandatul in exercițiu,astfel continuat;nu mai corespunde voinței inițiale a electoratului ,care a acordat votul sau unui candidat in considerarea partidului pe care, la acel moment,îl reprezenta Decizia CCR NR. 393/2001.
La data de 17.02.2015, C. L. Butoiești, a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii, ca nefondata. In motivare arată că, la data de 30.09.2014, P. R. M. a depus la sediul Consiliului L. Butoiești adresa cu nr. 247/03.07.2014 prin care i se comunica faptul ca PRM retrăsese sprijinul politic pentru dl. M. M. și solicitau validarea mandatului de consilier local al dlui. B. C., adresa însoțită de decizia nr. 246/03.07.2014, conform căreia, dl. B. C. fusese ales in funcția de președinte al Organizației Comunale Butoiești a PRM. Ulterior, la data de 03.10.2014, dl. A. V., având calitatea de consilier local in cadrul Consiliului L. Butoiești a inițiat doua proiecte de hotărâre: proiect de hotărâre privind constatarea încetării de drept a mandatului de consilier local al dlui. M. M., înainte de expirarea duratei normale a acestuia și proiect de hotărâre privind validarea mandatului de consilier local al dlui. B. C.. Cele doua proiecte inițiate de dl. A. V. nu au fost introduse însă pe ordinea de zi, deoarece, la data de 05.09.2014, in temeiul OUG nr. 55/2014, dl. M. M. depune, la Primăria Butoiești, opțiunea de a face parte din PSD, înregistrata sub nr. 3327/05.09.2014 la instituția noastră, însoțită de acceptul PSD in acest sens, înregistrat si acesta la nr. 3328/05.09.2014. După cum se poate observa, depunerea adresei PRM la sediul Consiliului L. Butoiești este ulterioara exprimării opțiunii dlui. M. M. de a face parte din PSD, aceasta(adresa PRM, fiind înregistrată la instituția noastră la data de 30.09.2014, sub nr. 3712, cu toate ca P. R. M. o emisese la data de 03.07.2014(nr. înregistrare 247), data la care a fost înregistrata si decizia de numire a dlui. B. C. ca președinte al Organizației Comunale Butoiești a PRM.
Se întreabă de ce P. R. M. nu a trimis imediat aceasta solicitare Consiliului L. Butoiești si o înregistrează la sediul nostru după aproximativ trei luni de la emitere? Aceasta întrebare a fost adresata de către secretarul comunei Butoiești dlui. A. V.(inițiatorul celor doua proiecte) însă acesta, așa cum reiese si din procesul-verbal al ședinței ordinare a Consiliului L. Butoiești din data de 22.10.2014. pe care îl anexează in copie, a apreciat ca dl. B. poate răspunde la aceasta întrebare. Acesta a luat cuvântul si a precizat ca, in acea perioada de aproximativ 3 luni, a fost plecat in Italia, după care a avut probleme de sănătate (fiind chiar spitalizat), atât el cat si dl. M., președintele Organizației PRM M.. De asemenea, dl. B. a mai susținut ca ședința de excludere din PRM a dlui. M. M. s-a ținut după ce dl. M. a fost externat. Din cele menționate de dl. B. si consemnate in procesul-verbal al ședinței CL Butoiești din data de 22.10.2014 (proces-verbal care a fost aprobat de CL Butoiești in ședința din noiembrie 2014), nu putem trage decât o singura concluzie: daca PRM nu a depus adresele de retragere a sprijinului politic pentru dl. M. M. imediat după emitere, ci trei luni mai târziu, datorita plecării dl. B. in străinătate si datorita stării de sănătate a dlui. M. si, după susținerile dlui. B., excluderea dlui. M. s-a întâmplat după ieșirea din spital a dlui. M. - atunci, rezulta ca, totuși, ședința de excludere a dlui. M. M. nu s-a ținut la data de 03.07.2014, ci mult mai târziu, dar a fost înregistrata la acea data, probabil pentru ca PRM sa-si ia masuri de precauție, având in vedere ca intrase in vigoare OUG nr. 55/2014, care prevedea o derogare de la art. 9, alin. 2, lit. h l si de la art. 15, alin. 2, lit. g l din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, astfel încât, in acea perioada nu mai puteau fi invocate aceste articole pentru încetarea calității de consilier local a dlui. M. M.. Acestea au fost si motivele pentru care, cele doua proiecte de hotărâre inițiate de dl. A. V., nu au fost introduse pe ordinea de zi a ședinței Consiliului L. Butoiești din data de 22.10.2014; in acest sens, dl. A. a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu cele doua proiecte de hotărâre, însa C. L. a respins aceasta solicitare, deoarece, in conformitate cu prevederile OUG nr. 55/2014. dl. M. M. nu mai era consilier PRM Ia acea data, ci consilier PSD. De asemenea, trebuie luat in considerare si faptul ca dlui. M. M. nu i-a fost adusa la cunoștința de către PRM decizia de excludere a sa din rândul membrilor acestui partid, PRM neținând astfel seama de Decizia cu nr. 530/12.12.2013, prin care Curtea Constituționala a declarat neconstituționale prevederile art. 16, alin. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003: "Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."", apreciind ca "...măsura excluderii din partid produce un efect juridic extrem de grav - încetarea mandatului. Curtea retine ca imposibilitatea de a contesta in fata instanțelor judecătorești o asemenea măsura, dispusa fără a verifica respectarea statutului si a procedurilor statutare este contrara dreptului de acces la o instanța judecătoreasca si face ca drepturile enunțate sa fie lipsite de conținutul juridic garantat de statul de drept si democratic."
Arată că B. C. nu urmează dlui. M. M. pe lista de supleanți de la alegerile locale din iunie 2012 a Partidului R. M., între cei doi fiind alte patru persoane (Sirbulescu lulica, Stirbet P., Bulata G., Rosoga P.) pentru care PRM nu a depus, pana in prezent, acte justificative ca si-ar fi pierdut in vreun fel calitatea de membru PRM.
Afirmă că deși in prezent OUG nr. 55/2014 a fost declarata neconstituționala, la nivelul autorității legislative din tara noastră nu a fost luata încă o hotărâre cu privire la soarta mandatelor aleșilor locali care au optat pentru a fi membrii altui partid si care sa soluționeze aceasta problema in mod unitar, la nivelul întregii țări. In drept, își întemeiază cererea pe prevederile art. 205 si urm. din Noul Cod Pr. Civ. Dovada celor susținute o fac cu înscrisuri, pe care le anexam in copie conform cu originalul. Depunem întâmpinarea in dublu exemplar pentru a fi comunicata si Partidului R. M..
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține următoarele:
Pârâtul M. M. a fost exclus din P. R. M., decizia de excludere fiind luată în cadrul ședinței biroului executiv al PRM, sub nr.239 din 01.07.2014.
Prin adresa nr 247/03 iulie 2014, fila 8, a fost înștiințată primăria comunei Butoiești si C. local privind încetarea calității de consilier a domnului M. M. fiind pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărei lista a fost ales.
Pârâtul nu a contestat decizia de retragere a sprijinului politic.
Potrivit art. 9 alin. 3 din Legea nr. 393/2004 calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, in următoarele cazuri:...1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei lista a fost ales.
La data de 05.09.2014 pârâtul M. M. a optat pentru a face parte din PSD, FILA 27, opțiune care a fost admisă în temeiul articolului unic al.1 și 3 din OUG nr.55/2014 și înregistrată la Primăria Butoiești sub nr.3328/2014, fila 28.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 646 din 2 septembrie 2014, cuprinzând un articol unic, cu următoarea redactare: "(1) Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h^1) și art. 15 alin. (2) lit. g^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură dată opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor.
(2) Opțiunea prevăzută la alin. (1) se depune de către primari, respectiv de către președinții consiliilor județene la autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pentru care a candidat, prin intermediul secretarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective. Opțiunea cu privire la partidul politic sau organizația minorității naționale va fi însoțită de acceptarea acestuia de către partidul politic sau organizația minorității naționale pentru care a optat.
(3) Opțiunea prevăzută la alin. (1) se depune de către consilierii locali, consilierii județeni și de candidații care au fost înscriși pe liste și care au fost declarați supleanți la autoritatea deliberativă pentru care a candidat, prin intermediul secretarului unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective. Opțiunea cu privire la partidul politic sau organizația minorității naționale va fi însoțită de acceptarea acestuia de către partidul politic sau organizația minorității naționale pentru care a optat.
Prin decizia 761 din 17 decembrie 2014 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală publicată în M.Of. 46 din 20 ianuarie 2015 s-a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și s-a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituționale.
Parlamentul, în baza art. 115 alin. (8) și art. 147 alin. (2) din Constituție, nu a reglementat prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curții. Potrivit art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004: "Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...] h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales";
Curtea a constatat că întreaga expunere de motive a ordonanței de urgență analizate se axează asupra existenței unor "rupturi politice" apărute pe parcursul mandatului autorităților locale și necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora. Curtea Constituțională a constatat că un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situație extraordinară care să necesite adoptarea unei ordonanțe de urgență. Constituirea sau ruperea alianțelor politice intră în exercițiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct și brutal, schimbă configurația politică a autorităților administrației publice locale și alterează voința corpului electoral. Faptul că majoritățile inițial constituite prin alianțe politice sunt supuse schimbării nu reprezintă o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție. De asemenea, necesitatea creării unui avantaj politic pentru a se adopta anumite decizii la nivelul autorităților administrației publice locale, indiferent de partidul politic care beneficiază de acesta, nu reprezintă o situație extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție.
Sancțiunea pierderii mandatului, indiferent de modalitatea în care se pierde calitatea de membru de partid (demisie sau excludere), vizează numai consilierii locali și județeni, aceștia fiind aleși în cadrul unui scrutin de listă. Așadar, votul exprimat de către corpul electoral a privit partidul politic, mai exact lista prezentată de acesta, nu și candidații individuali, ceea ce a și determinat configurația politică a consiliului local/județean reflectată prin numărul de mandate obținute de partidele politice. Astfel, soluția legislativă cuprinsă în art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 este o exigență ce rezultă direct din prevederile art. 8 alin. (2) din Constituție, o soluție legislativă contrară - care să nu condiționeze încetarea mandatului de consilier local sau județean de pierderea calității de membru de partid sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă acesta a fost ales - putând fi acceptată doar în condițiile modificării tipului de scrutin în cadrul căruia sunt aleși consilierii locali sau județeni.
Cu privire la efectele deciziei Curții Constituțional reține că viciul de neconstituționalitate extrinsecă nu poate fi acoperit prin adoptarea unei legi de aprobare. De aceea, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 este neconstituțională în ansamblul său.
Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, constatarea neconstituționalității unei legi de aprobare a unei ordonanțe a Guvernului include și ordonanța la care se referă, aceasta încetând să mai producă efecte juridice, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, sau Decizia nr. 1.039 din 7 iulie 2009, Decizia nr. 1.640 din 10 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2009, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014).
În ceea ce privește efectele Deciziei nr. 761/2014 a Curții Constituționale în raport cu cauza de față s-a avut în vedere că sunt aplicabile dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție (prevăzute și de art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992), potrivit cărora „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției”.
De asemenea, sunt aplicabile speței și dispozițiile art. 47 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
Declararea ca neconstituțională a unei legi ori a unei prevederi dintr-o lege, nu are aceleași efecte juridice ca și abrogarea unui act normativ ori a unor dispoziții dintr-un act normativ. Chiar dacă ambele produc efecte numai pentru viitor, abrogarea nu aduce atingere efectelor juridice produse de principiul tempus regit actum, în timp ce declararea ca neconstituțională a unei dispoziții legale produce efecte depline inclusiv în privința litigiilor în curs de judecată. Diferența dintre cele două noțiuni este esențială. Abrogarea unui act normativ este rodul manifestării voinței supreme a legiuitorului care, însă, nu poate retroactiva. Declararea ca neconstituțională a unei legi ori a unei norme juridice dintr-o lege are drept consecință încetarea producerii oricăror efecte juridice ale acelei norme, după o perioadă de suspendare de 45 de zile, pe considerentul că norma juridică incriminată s-a născut nevalabilă, datorită lipsei conformității sale cu principiile constituționale. Cu alte cuvinte, regimul juridic al neconstituționalității unei legi ori a unui text de lege, este similar principiului nulității unui act juridic civil, conform căruia quod nullum este, nullum producit efectum. Altfel spus, sub aspectul efectelor și al regimului juridic, abrogarea unui act normativ este similară revocării mutuale a unui act juridic în timp ce neconstituționalitatea unei legi este similară nulității actului juridic. Atât abrogarea actului normativ cât și revocarea actului juridic presupun acte (normative/ juridice) inițial valabile, în schimb neconstituționalitatea unei legi ori nulitatea actului juridic civil exprimă deficiențe ce împiedică nașterea valabilă a actului respectiv. Practic, efectul declarării neconstituționalității unui text de lege care consfințește un drept subiectiv civil îl constituie stabilirea nașterii nevalabile a acelui drept și, pe cale de consecință, imposibilitatea recunoașterii lui de către instanță ori de către o altă autoritate.
Astfel, având în vedere că Decizia nr. 761 a fost publicată la 20 ianuarie 2015, iar în intervalul de 45 de zile de la publicare, Parlamentul nu a pus de acord prevederile declarate neconstituționale cu dispozițiile Constituției, rezultă că aceste prevederi și-au încetat efectele juridice, ceea ce înseamnă că nu mai pot fi aplicate și că nu mai sunt obligatorii, la fel ca normele abrogate.
Astfel faptul că în intervalul 01.07.2014, data retragerii sprijinului politic și 5.09.2014 pârâtul a optat pentru a fi membru PSD, OUG nr.55/2014 fiind publicată în M.Of nr. 646 din 2 septembrie 2014, urmare a pronunțării deciziei nr.761/2014 înscrierea pe lista PSD a Consiliului L. face să rămână fără efecte din punct de vedere al validității mandatul său de consilier local.
Neretroactivitatea deciziilor Curții Constituționale, vizează pricinile soluționate deja definitiv, în care părțile au dobândit un „bun” în accepțiunea art. 1 din Primul Protocol adițional la C.E.D.O., și nu situația promovării unei acțiuni, ce nu conferă nici măcar o „speranță legitimă” reclamantei.
Cu privire la efectele deciziei Curții Constituționale asupra proceselor în curs de judecată s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011 a Înaltei Curți, publicată în Monitorul Oficial nr. 789 din 07 noiembrie 2011, stabilindu-se că, urmare a unei decizii a Curții Constituționale, un act normativ care și-a încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul Oficial.
Prin intervenția instanței de contencios constituțional, urmare a sesizării acesteia cu o excepție de neconstituționalitate, s-a dat eficiență unui mecanism normal într-un stat democratic, realizându-se controlul a posteriori de constituționalitate.
De aceea, nu se poate susține că prin constatarea neconstituționalității textului de lege și lipsirea lui de efecte erga omnes și ex nune ar fi afectat procesul echitabil, pentru că acesta nu se poate desfășura făcând abstracție de cadrul normativ legal constituțional, ale cărui limite au fost determinate în respectul preeminenței dreptului, al coerenței și al stabilității juridice.
Împrejurarea ca deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor da expresie unui alt principiu constituțional, acela al neretroactivității, ceea ce înseamnă ca nu se poate aduce atingere unor drepturi definitiv câștigate sau situațiilor juridice deja constituite.
Aceasta presupune, referitor la problema analizata, in care este vorba de situații juridice in curs de constituire (facta pendentia) ca acestea, acestea sunt sub incidenta efectelor deciziilor Curții Constituționale, care sunt de imediata si generala aplicare.
In mod asemănător, in legătura cu obligativitatea efectelor deciziilor Curții Constituționale pentru instanțele de judecata s-a pronunțat de altfel instanța suprema, printr-o decizie in interesul legii, Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 201), prin care s-a statuat ca „ deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, ceea ce înseamnă ca trebuie aplicate întocmai, nu numai in ceea ce privește dispozitivul deciziei, dar si considerentele care îl explicitează”; ca „daca aplicarea unui act normativ in perioada dintre . si declararea neconstitutionalitatii isi gaseste ratiunea in prezumtia de constitutionalitate, aceasta ratiune nu mai exista dupa ce actul normativ a fost declarat neconstitutional, iar prezumtia de constitutionalitate a fost rasturnata” si prin urmare *instantele erau obligate sa se conformeze deciziilor Curtii Constitutionale si sa nu dea eficienta actelor normative declarate neconstitutionale”.
De aceea, din punctul de vedere al dreptului intern, se concluzioneaza ca judecata nu se poate intemeia pe o dispozitie legala inexistenta din punct de vedere juridic, ca urmare a declararii ei ca fiind neconstitutionala
In acest context trebuie analizat daca lipsirea de fundament legal a dreptului prin interventia Curtii Constitutionale s-a facut in cadrul unui mecanism care aduce atingere procedurii echitabile sau daca, dimpotriva, este vorba despre un mecanism normal ., menit sa asigure, in cele din urma, preeminenta dreptului prin punerea de acord a reglementarii cu legea fundamentala.
Sub acest aspect, avand a se pronunta asupra unei situatii similare (Decizia in Cauza Slavov si altii impotriva Bulgariei), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca: „Nu se poate spune ca un text de lege a carui constitutionalitate a fost contestata la scurt timp dupa . si care ulterior a fost declarat neconstitutional ar putea constitui o baza legala solida in intelesul jurisprudentei Curtii” (paragraful 87).
In continutul aceleiasi decizii se retine ca fiind deosebit de important aspectul potrivit caruia modificarea legii s-a datorat controlului de constitutionalitate: „Ar putea parea incoerent sa starnesti sperante prin adoptarea unei legi de compensatie numai pentru ca, putin mai tarziu, sa invalidezi legea si sa elimini acea speranta. Totusi, Curtea subliniaza ca deosebit de important aspectul ca legea nu a fost modificata printr-un recurs extraordinar, creat ad-hoc, ci ca rezultat al unei proceduri ordinare de control constitutional al textelor de lege”.
De asemenea, Curtea de la Strasbourg a subliniat diferentele existente intre situatia in care legislativul intervine in administrarea justitiei si situatiile in care se pune problema unui reviriment de jurisprudenta ori se declara ca neconstitutionala o dispozitie din legea interna aplicabila in procesele pendente (Cauza Unedic contra Frantei).
Rezulta ca interventia Curtii Constitutionale nu este asimilata unei interventii intempestive a legiuitorului, de natura sa rupa echilibrul procesual, pentru ca nu emitentul actului este cel care revine asupra acestuia, lipsindu-l de efecte, ci lipsirea de efecte se datoreaza activitatii unui organ jurisdictional a carui menire este tocmai aceea de a asigura suprematia legii si de a da coerenta ordinii juridice.
Dreptul de acces la tribunal si protectia oferita de art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana a drepturilor omului nu inseamna recunoasterea unui drept care nu mai are niciun fel de legitimitate in ordinea juridica interna.
Atunci cand intervine controlul de constitutionalitate declansat la cererea uneia din partile procesului nu se poate sustine ca este afectata acea componenta a procedurii echitabile legate de predictibilitatea normei (cealalta parte ar fi surprinsa pentru ca nu putea anticipa disparitia temeiului juridic al pretentiilor sale), pentru ca asupra normei nu a actionat in mod discretionar emitentul actului.
O interpretare in sens contrar ar insemna, in fapt, suprimarea controlului de constitutionalitate si, ceea ce este gandit ca un mecanism democratic, de reglare a viciilor unor acte normative, sa fie astfel inlaturat.
Continuand sa aplice o norma de drept inexistenta din punct de vedere juridic (ale carei efecte au incetat), judecatorul nu mai este cantonat in exercitiul functiei sale jurisdictionale, ci si-o depaseste, arogandu-si puteri pe care nici dreptul intern si nici normele conventionale europene nu i le legitimeaza.
În ceea ce privește cererea privind obligarea Consiliului L. al comunei Butoiești să adopte, în prima ședință ordinară, o hotărâre cu privire la încetarea mandatului de consilier local al pârâtului M. M., potrivit art. 9 alin. 2 lit.h ind.1 din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în caz depierdere a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales.
Conform art.9 alin.(3) și art.12 alin.2 din Legea nr.393/2004, încetarea de drept a mandatului de consilier și declararea vacant a locului consilierului în cauză se constată și respectiv se dispune de către consiliul local la propunerea primarului și în bazareferatului constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului.
În cauză, proiectul de hotărâre din 03.10.2014 privind încetarea mandatului de consilier local al pârâtului M. M., fila 34 a avut la bază expunerea de motive, fila 33.
Astfel, pârâtul C. L. avea obligația de a lua în dezbatere și a se pronunța asupra încetării de drept a mandatului de consilier local în condițiile art.9 alin.(2) litera h1 din Legea nr.393/2004.
Or, pârâtul, consiliul local, contrar prevederilor art.12 din Legea nr.393/2004 nu a pus pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 22 octombrie 2010, filele 25-26, proiectul de hotărâre inițiat .
Față de dispozițiile art. 12 din Legea nr.393/2004 (1) în toate situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză” urmează a se admite și capătul de cerere precizat privind vacantarea postului de consilier ocupat de pârâtul M. M..
Se va dispune obligarea pârâtului C. L. al C. Butoiești, la plata unei penalități către P. R. M., în cuantum de 100 lei/zi întârziere în cazul nerespectării termenului de 20 de zile fixat, în temeiul art. 18 al. 5 din Lg. 554/2004, având în vedere condițiile art. 18 al 5 prin raportarea la al.1 respectiv obligarea să adopte hotărâre.
Aceste penalități potrivit doctrinei constituie un mijloc de constrângere la adresa autorității și o garanție a persoanei că își va vedea restabilit dreptul sau interesul legitim vătămat, mecanism distinct de cel de la art. 24 din Legea nr.554/2004.
La cererea reclamanților în temeiul art. 18 al 6 din Legea nr.554/2004 fixează termen de 20 de zile de executare, de la data rămânerii definitive.
Cum norma de trimitere pentru cuantificare este art. 905 al 2 din Codul de procedură civilă, se va dispune obligarea pârâtului C. L. al C. Butoiești, la plata unei penalități către P. R. M., în cuantum de 100 lei/zi întârziere în cazul nerespectării termenului de 20 de zile fixat, având în vedere condițiile art. 18 al 5 prin raportarea la al.1 respectiv obligarea să adopte hotărâre, sub sancțiunea amenzii prevăzute de art. 24 al.2 în cazul încălcării acestui termen.
În ceea ce privește cererea privind aplicarea amenzii prevăzute de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 și de obligare la plata sumei de 100 lei cu titlu de despăgubiri de întârziere, se reține că potrivit art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în cazul în care termenul pentru executarea hotărârii nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Instanța reține astfel că amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere se aplică, în cazul în care termenul pentru executarea unei hotărâri definitive și irevocabile nu este respectat, conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate. Pe de altă parte, despăgubirile se datorează numai în cazul în care hotărârea nu s-a executat în termenul prevăzut de lege.
Cum în cauză nu există o hotărâre judecătorească definitivă pronunțată într-o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii Contenciosului Administrativ nr.554/2004 pe care pârâtul să fi refuzat s-o pună în executare, instanța apreciază aceste capete de cerere ca neîntemeiate.
În temeiul art.274 alin.1 C.proc.civ., deși reclamantul a solicitat obligarea la plata cheltuielilor de judecată se constată că nu s-a stabilit taxă de timbru și nu există înscrisuri din care să rezulte costuri legate de purtarea procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul P. R. M. cu sediul în Drobeta Turnu Severin, ., județul M. în contradictoriu cu pârâții C. L. al C. Butoiești, P. C. Butoiești, M. M., cu domiciliul în ..
Obligă pârâtul C. L. al C. Butoiești să adopte hotărârea prin care să se constate încetarea de drept a calității de consilier a domnului M. M., în termen de 20 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate și să vacanteze acest post de consilier.
Dispune obligarea pârâtului C. L. al C. Butoiești, la plata unei penalități către P. R. M., în cuantum de 100 lei/zi întârziere în cazul nerespectării termenului de 20 de zile, în temeiul art. 18 al. 5 din Lg. 554/2004, sub sancțiunea amenzii prevăzute de art. 24 al.2 în cazul încălcării acestui termen.
Respinge capătul de cerere privind obligarea Consiliului L. al C. Butoiești, la plata unei amenzi în cuantum de 100 lei/zi întârziere, în temeiul art. 24 din Lg. 554/2004 și cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Mai 2015, la sediul Tribunalului M.
Președinte, N. S. D. | ||
Grefier, M. T. |
Red. NSD/tehnored.MT
Ex. 5,08.07.2015,Cod operator 2626
| ← Litigiu cu funcţionari publici. Legea Nr.188/1999. Sentința... | Anulare proces verbal de contravenţie. Sentința nr. 295/2015.... → |
|---|
