Pretentii. Sentința nr. 90/2014. Tribunalul MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 90/2014 pronunțată de Tribunalul MUREŞ la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 4766/102/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL M.
SECȚIA C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
Sentința Nr. 90/2014
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2014
Completul constituit din:
Președinte M. R.
Grefier A. B.
Pe rol judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârât C. M., având ca obiect pretentii.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, d-nul avocat S. T. și reprezentantul pârâtei, d-nul consilier juridic B. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța pune în discuție excepția de necompetență materială a Tribunalului M. – secția de contencios administrativ și fiscal, excepție invocată de pârâtă.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției, a se dispune declinarea competenței de soluționare a cauze la Judecătoria Sighișoara, având în vedere sediul reclamantei. Menționează că din eroare a indicat în întâmpinare Judecătoria Tg. M.. Precizează că obiectul cauzei reprezintă recuperarea unei sume de bani, în baza unui contract civil, nefiind vorba de un act administrativ.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției, pentru motivele indicate în răspunsul la întâmpinare. Nu se poate vorbi de o excludere definitivă a competenței instanțelor statale, pentru că altfel ar fi încălcat principiul constituțional al liberului acces la justiție. În eventualitatea în care părțile stabilesc ca litigiile dintre ele să fie soluționate prin arbitraj sau de o anumită instanță de judecată, asemenea prevederi au semnificația unei abilitări acordate reclamantului de a alege între cele două jurisdicții. Apreciază că în prezenta cauză este competent Tribunalul M., în conformitate cu dispozițiile art. 95 pct. 1 Cod procedură civilă. Menționează că deși contractul din speța dedusă judecății este un contract civil, fondurile sunt de la C.A.S., o autoritate publică.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13 septembrie 2013 sub nr._, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M., ca instanța să dispună:
- obligarea pârâtei la plata sumei de_,85 lei reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate pe prescripții medicale în anul 2010 în baza contractului încheiat cu pârâta și neachitate, la care se adaugă dobânda legală de la data scadenței până la plata efectivă a acestora;
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta nu și-a executat obligațiile asumate prin contractul încheiat între părți, de a plăti contravaloarea prescripțiilor medicale eliberate și că în motivarea refuzului de plată își invocă propria culpă, susținând că nu sunt fonduri prevăzute în buget pentru acordarea acestor sume, care nu se pot achita din lipsa creditelor de angajament.
Reclamanta a mai susținut că a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004 și că creanța este certă, este lichidă și este exigibilă, producând dobânzi de drept, din ziua în care obligația devine exigibilă.
Reclamanta a depus, în probațiune, contractul încheiat cu pârâta, facturile emise, plângerea prealabilă și răspunsul primit.
Pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului M. – secția de contencios administrativ și fiscal, susținând că prezenta cauză are obiectul unei acțiuni în pretenții, în condițiile reglementate de Codul civil iar instanța competentă material este Judecătoria Sighișoara. Ulterior, printr-un înscris depus la dosar anterior primului termen de judecată, pârâta a indicat Judecătoria Sighișoara ca fiind instanța competentă din punct de vedere teritorial.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii ca, neîntemeiată.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în temeiul art. 72 și următoarele, având în vedere prevederile art. 280 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, potrivit cu care, Președintele CNAS este ordonator principal de credite.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de necompetență materială invocată de pârâtă, invocând că contractul din speță este act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004, competența de soluționare a litigiului aparținând tribunalului-secția de contencios administrativ și fiscal, în conformitate cu art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă.
La primul termen de judecată instanța a pus în discuția părților excepția de necompetență materială a tribunalului invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Examinând cu prioritate această excepție, instanța reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 246 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, „relațiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și casele de asigurări sunt de natură civilă, se stabilesc și se desfășoară pe bază de contract care se încheie anual”.
Se constată că prin lege specială, raportul juridic dintre părți este calificat ca fiind civil, astfel că regimul juridic al contractului de furnizare de medicamente încheiat între părți este același, are aceeași natură, și nu se poate reține că acesta are caracterul unui contract administrativ în sensul art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, așa cum susține reclamanta.
Ca atare, instanța constată că prezenta cauza este un litigiu civil, având ca obiect pretenții izvorâte din neexecutarea unui contract și nu a unui litigiu de contencios administrativ.
În consecință, în temeiul art. 132 din Codul de procedură civilă, instanța va admite excepția invocată și va dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sighișoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială a Tribunalului M. – secția de contencios administrativ și fiscal.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta . cu sediul în Sighișoara, .. 12, jud. M., în contradictoriu cu pârâta C. M. Casa de Asigurări de Sănătate M. cu sediul în Tg. M., .. 19, jud. M., având C._ și cont RO21TREZ__, în favoarea Judecătoriei Sighișoara.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Ianuarie 2014.
Președinte, M. R. | ||
Grefier, A. B. |
Redactat: M.R
Thred: 10.04.2014/H.L
4 ex.
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 141/2014. Tribunalul... | Despăgubire. Sentința nr. 1531/2014. Tribunalul MUREŞ → |
|---|
