Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 351/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 351/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 10012/311/2013
Dosar nr._ - apel contencios -
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 351/2014
Ședința publică de la 02 Octombrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. S. O.
Judecător G. I.
Grefier C. F. P.
Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul petent M. V. domiciliat în Slatina, ., ., . împotriva sentinței nr. 2509/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O. cu sediul în Slatina, . O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat S. A. pentru apelantul petent, lipsă intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, avocat S. A. pentru apelantul petent depune la dosar împuternicire avocațială.
Instanța constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și acte de administrat acordă cuvântul asupra apelului.
Avocat S. A. pentru apelantul petent, având cuvântul, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal de contravenție.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2509/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._, s-a respins plângerea formulată de petentul M. V. în contradictoriu cu intimatul I. Județean de Poliție O. - Poliția Municipiului Slatina, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentința, instanța de fond a reținut în ceea ce privește susținerea potrivit căreia petentului nu i s-ar fi acordat dreptul de a face mențiuni, aceasta este contrazisă chiar de semnătura aplicată de petent în dreptul sintagmei „nu are” de la rubrica „mențiuni”, sintagmă care, chiar dacă a fost scrisă de organul constatator – a fost însușită de petent o dată cu semnătura aplicată.
Mai mult decât atât, eventuala îngrădire a dreptului de a face obiecțiuni nu este prevăzută printre nulitățile exprese indicate de O.G. nr. 2/2001, astfel că vătămarea care i s-a adus petentului trebuie dovedită de acesta, iar din probele administrate nu se poate reține existența unei asemenea vătămări, cu atât mai mult cu cât eventualele motive de nelegalitate sau netemeinicie pe care le-ar fi arătat petentul în procesul verbal pot fi susținute în fața instanței de judecată, în contencios contravențional (așa cum s-a și întâmplat).
De asemenea, în ceea ce privește lipsa unui martor semnatar al procesului verbal, Judecătoria reține faptul că din economia art. 19 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 rezultă că numai în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, astfel că în cauză, atâta vreme cât petentul a fost la fața locului și a semnat procesul verbal, nu se mai impunea ca acesta să fie semnat și de un martor asistent.
În ceea ce privește fondul susținerilor petentului, Judecătoria urmează să analizeze temeinicia procesului verbal de contravenție prin prisma situației de fapt expuse de petent în plângere, fiind ținută de limitele învestirii, expresie a principiului disponibilității părților în procesul civil.
Sub acest aspect, în primul rând Judecătoria constată că faptul că la momentul semnării procesului verbal de contravenție, petentul nu a contestat mențiunile din procesul verbal, aspect apreciat de instanță ca fiind o recunoaștere inițială a faptei săvârșite.
Mergând mai departe, Judecătoria constată că desfășurarea evenimentelor făcută în plângerea contravențională este contrazisă total chiar de martorul audiat la propunerea petentului, care a afirmat că se afla în mașina condusă de petent, iar acesta nu a oprit absolut de loc pe partea stângă „pentru a-și cumpăra covrigi”.
În fine, trecând chiar și peste acest aspect, Judecătoria constată că situația de fapt descrisă în plângere justifică luarea măsurii contravenționale, deoarece oprirea autovehiculelor nu se face pe partea stângă a direcției de mers (așa cum a susținut petentul că a procedat), decât în situația în care sensul este unic (art. 141 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002).
În situațiile în care pe sectorul de drum respectiv se circulă pe ambele sensuri, o asemenea manevră de oprire implicând în mod evident o deplasare pe sensul opus, motiv pentru care Judecătoria constată că existența faptei reținute în sarcina petentului este dovedită, iar această faptă întrunește elementele constitutive ale contravenției stabilite de organul constatator prin procesul verbal contestat, motiv pentru care plângerea contravențională urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul M. V., considerând-o netemeinică și nelegală, solicitând admiterea apelului casarea sentinței atacate, iar pe fondul cauzei admiterea plângerii contravenționale si anularea procesului verbal de contravenție cu exonerarea petentului de orice răspundere.
Petentul a formulat plângere contravenționala împotriva procesului verbal de contravenție . ni_ solicitând anularea acestuia si exonerarea de orice răspundere întrucât fapta reținuta în procesul verbal nu corespunde realității, astfel se deplasa cu autoturismul dinspre . Arinului, a semnalizat, a oprit autoturismul si a cumpărat niște covrigi. A pornit autoturismul si a plecat mai departe cu martorul Cojocarul D., din fata Scolii generale nr. 2 din Slatina.
A semnalizat si s-a încadrat pe banda de mers, pornind spre serviciu, In acel moment a fost oprit de agentul de politie care a reținut în sarcina sa ca a condus pe sens opus.
Prin martorul audiat a făcut dovada ca de la punerea în mișcare după . oprit si nici nu a circulat pe sensul opus de mers ci a efectuat manevra de depășire a unui autoturism care era staționat având avariile pornite.
Din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese faptul ca prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției, nu operează de plano ci în funcție de situația concreta existenta în fiecare cauza. Astfel in cauzele Salabiaku împotriva Franței, Janosevic contra Suediei si Blum contra Austriei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca art. 8 par 2 Convenție nu interzice existenta unor prezumții de fapt sau de drept, însă, in reglementarea acestora, trebuie respectata cerința proporționalității intre mijloacele folosite si scopul legitim urmărit.
In cauza i-a fost suspendat petentului permisul de conducere pe o perioada de 2 luni, ceea ce duce chiar si la concedierea acestuia de la locul de munca, unde acesta este angajat ca șofer,
În prezenta cauza nu a existat nicio dovada din care sa reiasă dincolo de orice îndoiala rezonabila faptul ca apelantul-petent ar fi săvârșit fapta contravenționala reținuta în sarcina sa,
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, acesta fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, trebuie sa i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt în măsura în care situația de fapt astfel cum a fost constatata poate fi susținuta prin probele administrate în cauza.
In cazul dedus judecații nu operează prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției,ci prezumția de nevinovăție conform deciziei pronunțate în cauza A. contra României de către CEDO pentru următoarele considerente;
Este adevărat ca decizia menționata se aplica numai in condițiile in care fapta contravenționala stabilita in sarcina petentului poate fi calificata drept „fapta penala" în înțelesul autonom al art. 6 Convenție. Asa cum precizează si decizia indicata la pct. 59, 60 si 67, Convenția lasă în principiu posibilitatea statelor sa urmărească fara respectarea exigentelor art. 6 din Convenție un comportament care nu constituie exercitarea normala a drepturilor pe care le protejează,
In ce privește natura si gravitatea sancțiunii prevăzute de lege, analizata in concret, fata de persoana contravenientului, sancțiunea aplicata este una foarte severă.
Mai mult având în vedere importanta cauzei pentru petent, a solicitat intimatei documentația ce a stat la baza întocmirii actului contestat, aceasta din urma înaintând doar procesul verbal de contravenție contestat, fara a indica dovezile care au condus la sancționarea contravenționala a petentului.
F. de cele expuse reiese ca nu exista nicio dovada din care sa reiasă dincolo de orice îndoiala rezonabila faptul ca petentul ar fi săvârșit fapta contravenționala reținuta în sarcina sa, motiv pentru care solicită admiterea apelului, casarea sentinței atacata, iar pe fondul cauzei admiterea plângerii contravenționale, întrucât nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținuta in sarcina sa.
Instanța de fond nu a ținut cont de toate aceste aspecte, înlăturând în mod netemeinic probele administrate.
Inspectoratul de Poliție Județean O., a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
Instanța de fond, în mod corect, a respins plângerea contravențională formulată de apelantul-petent ca neîntemeiată, având în vedere faptul că apelantul-petent, nu a răsturnat prezumția de temeinicie și adevăr de care se bucură actul de constatare contestat.
Având în vedere dispozițiile art 269 alin.(l).C.pr.civ. conform cărora „înscrisul autentic este înscrisul întocmit sau, după caz, primit și autentificat de o autoritate publică, de notarul public sau de către o altă persoană învestită de stat cu autoritate publică, în forma și condițiile stabilite de lege. Autenticitatea înscrisului se referă la stabilirea identității părților, exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut, semnătura acestora și data înscrisului,, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției constituie un înscris autentic.
In conformitate cu prevederile art.270 alin.(l)C.pr.civ. „ înscrisul autentic face deplină dovadă, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii,,.
Prin urmare, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un înscris autentic ce se bucura de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la declararea sa ca fals sau până la proba contrară ce revine celui care contestă înscrisul respectiv.
In conformitate cu dispozițiile art.249 C.pr.civ. „ Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.,,.
Prin urmare, apelantul-petent avea obligația să dovedească cele sesizate în plângerea contravențională adresata instanței de judecată, lucru pe care însă nu 1-a făcut.
In lumina aspectelor expuse mai-sus și pe baza argumentelor reținute de instanța de fond în hotărârea atacată, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței civile, ca fiind temeinică și legală.
Analizând sentința prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul urmează să constate că apelul este nefondat.
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 10.10.2013 de intimatul I. Județean de Poliție O. - Poliția Municipiului Slatina, a fost sancționat cu sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 640 lei și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prev. de art.101 al.3 lit. d din OUG 195/2002, cu motivarea că petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție s-a reținut in sarcina sa ca a condus autoturismul marca Dacia cu numărul de înmatriculare_ pe . opus.
Petentul a susținut că se deplasa cu autoturismul marca Dacia dinspre . Arinului, iar in fata Scolii nr. 2 a semnalizat stânga, s-a încadrat pe partea stânga si a parcat autoturismul preț de câteva minute pentru a cumpăra niște covrigi de la patiseria din zona.
Motivele de apel invocate de apelantul petent M. V. în sensul că nu există nici-o dovadă din care să reiasă că apelantul ar fi săvârșit fapta contravențională și că gravitatea sancțiunii prevăzute de lege analizată în concret față de persoana contravenientului, nu justifică sancțiunea aplicată care este una foarte severă, urmează a fi înlăturate pentru următoarele considerente:
Din întregul material probatoriu administrat în cauză rezultă că la data încheierii procesului verbal de contravenție, apelantul petent nu a avut nici-o obiecție la reținerea faptelor, de altfel acesta precizând că nu are obiecțiuni, semnând procesul verbal.
În raport de această împrejurare nu se mai justifica consemnarea unui martor asistent la data întocmiri procesului verbal de contravenție.
Din audierea martorului propus de petent, există contradicții între declarația acestuia în sensul că acesta a declarat că se afla în mașina condusă de petent, petentul nu a oprit absolut deloc pe partea stângă pentru a-și cumpăra covrigi și motivele plângerii formulată de către petent.
Constatând astfel că, instanța de fond a dat o interpretare corespunzătoare probatoriilor administrate raportat la conținutul cererilor cu care a fost sesizată, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul petent M. V., CNP_, domiciliat în Slatina, ., ., ., Județul O. împotriva sentinței nr. 2509/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O., cod fiscal_, cu sediul în Slatina, .. 19, Județul O..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 02 octombrie 2014 la Tribunalul O..
Președinte, I. S. O. | Judecător, G. I. | |
Grefier, C. F. P. |
Red. ISO
Tehnored.BA
J.f. D.L.
Ex. 4
10.10.2014
| ← Anulare act administrativ. Sentința nr. 366/2014. Tribunalul OLT | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 347/2014.... → |
|---|
