Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 346/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 346/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 8626/311/2013
Dosar nr._
C. administrativ și fiscal
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 346/2014
Ședința publică de la 25 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. Z.
Judecător T. S.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei -C. administrativ și fiscal, privind pe apelant Sășeanu V.-G., cu domiciliul în Cristești, ., județul M., împotriva sentinței nr. 1875/24.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN O., cu sediul în Slatina, .. 19, județul O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, nemaifiind cererii de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și reține pentru soluționare.
INSTANȚA
Prin sentința nr. 1875/24.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._ s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul Saseanu V. G., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/20.08.2013 întocmit de intimatul I. De Poliție Al Județului O., cu sediul in Slatina, .. 19, județul O. ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._/20.08.2013 încheiat de un agent constatator din cadrul intimatului Inspectoratul de Poliție al Județului O., petentul Saseanu V. G. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin. 1 din RA.OUGnr. 195/2002, cu amendă în cuantum de 320 lei, reținându-se în sarcina sa că la data de 20.08.2013, ora 17.01, în J., DN 65, a condus Audi cu nr._ și a executat manevra de depășire a auto Dacia cu nr._ în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Fapta reținută în sarcina petentului este complet descrisă, cuprinzând elementele necesare pentru verificarea întrunirii cerințelor necesare încadrării acesteia în categoria contravențiilor, respectiv menționarea locului și a datei săvârșirii faptei, individualizarea autoturismului depășit prin marcă și număr de înmatriculare și nerespectarea semnificației indicatorului „Depășirea interzisă”.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei reținute în sarcina petentului i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.120 alin. 1 lit. h din RA OUG nr. 195/2002 R, care prevede „(1) Se interzice depășirea vehiculelor: h) în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă;” și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e care prevede “ 3) Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: e) nerespectarea regulilor privind depășirea”, cu reținerea permisului de conducere, conform art. 111 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002 „(1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri: c) la săvârșirea uneia dintre contravențiile prevăzute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) și în situația prevăzută la art. 115 alin. (1)”.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost semnat de către petent, fără obiecțiuni, cu mențiunea „Se afla singur în autovehicul”.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal.
Sub aspectul temeiniciei instanța retine ca petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa prin nerespectarea dispozițiilor legale sus-menționate.
Instanța retine pe de o parte că procesul verbal se bucură de o prezumție relativă de adevăr, fiind întocmit de către un agent al statului însărcinat cu exercițiul autorității de stat pentru a constata și aplica sancțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, iar pe de altă parte petentul nu a reușit să facă dovada contrară celor reținute în procesul verbal cu privire la acest aspect, în conformitate cu dispozițiile art. 249 NCPC.
Situația de fapt reținută de agentul constatator în procesul verbal de contravenție este confirmată de semnarea procesului verbal de contravenție fără obiecțiuni din partea petentului, iar în cauză petentului îi revenea sarcina probei cu privire la o situație de fapt contrară celei reținute de agentul constatator în procesul verbal de constatare a contravenției.
În examinarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.15-19, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de R. A. B. în Dosarul nr.13._ al Tribunalului A. - Secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 398/24.03.2011, Curtea Constituțională a reținut că „textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași prevederi din Constituție, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și din Declarația Universală a Drepturilor Omului, și cu motivare similară. Astfel, prin Decizia nr.520 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.403 din 29 mai 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.15-19 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, statuând că textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări, deoarece atât conținutul procesului-verbal de contravenție, cât și condițiile de întocmire a acestuia sunt reglementate fără nicio discriminare pentru toate persoanele care au săvârșit contravenții. În legătură cu invocarea în susținerea excepției a dispozițiilor art.21 și art.24 din Constituție, Curtea a reținut că și această critică este nefondată, întrucât, potrivit art.34 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, îl ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art.33 din ordonanță, și organul care a aplicat sancțiunea, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile alin.(2) al art.34 din ordonanță prevăd că hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs, fără ca motivarea acestuia să fie obligatorie. De asemenea, pe tot parcursul soluționării plângerii îndreptate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, atât la instanța de fond, cât și în recurs, contravenientul poate să își exercite fără nicio restricție dreptul la apărare.
Totodată, utilizarea de către legiuitor a noțiunii de "contravenient" nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art.23 alin.(11) din Constituție.
De asemenea, din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare.
Prin Decizia nr.69 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.135 din 4 martie 2009, Curtea a statuat că dispozițiile art.15, 21, 24 și 30 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 nu încalcă prezumția de nevinovăție, deoarece instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”.
În concluzie, pentru motivele de fapt și de drept sus – menționate, instanța a respins plângerea contravențională, ca neîntemeiata.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelant Sășeanu V.-G., considerând-o nelegală și netemeinică, solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat.
În motivare, apelantul arată că procesul verbal este nelegal și netemeinic, lovit de nulitate, pentru că a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale prevăzute de OUG nr. 195/2002 R privind circulația pe drumurile publice și O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, petentul a apreciat că agentul constatator nu a indicat toate împrejurările de fapt și nu a precizat toate aspectele necesare în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale.
O altă neregularitate în ceea ce privește întocmirea procesului verbal constă în incorecta individualizare, respectiv incorecta aplicare a sancțiunii contravenționale a amenzii ,organul constatator neindicând în actul de constatare limitele de pedeapsă prevăzute de lege referitoare la minimul și maximul amenzii, respectiv a claselor de sancțiuni în urma cărora se stabilesc punctele-amendă, astfel cum sunt prevăzute de textele de lege reținute de către organele de control.
În ceea ce privește netemeinicia procesului verbal de constatare a contravenției, petentul arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptei contravenționale reținute în sarcina sa, atât în ceea ce privește latura obiectivă a contravenției, cât și latura subiectivă.
Privitor la latura obiectivă lipsește elementul material și rezultatul socialmente periculos, petentul nu a săvârșit acțiunea sau inacțiunea prin care să creeze o stare de pericol de natură pentru valorile protejate prin OUG nr. 195/2002, efectuând o manevră de depășire cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Referitor la latura subiectivă petentul arată că nu a avut în nici un moment intenția de a întreprinde acțiuni sau inacțiuni de natură a aduce atingere unei valori ocrotite de legea contravențională sau de legea penală.
A mai arătat petentul că la determinarea gradului de pericol social trebuia să se țină cont și de persoana contravenientului, de comportarea anterioară în sensul lipsei de antecedente contravenționale.
Solicită apelantul admiterea apelului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței, in principal anularea procesului verbal de contravenție ca fiind nelegal și netemeinic, pe cale de consecință exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 320 lei, înlăturarea măsurii tehnico administrative a reținerii permisului de conducere, iar in subsidiar aplicarea sancțiunii avertismentului.
În drept, plângerea s-a întemeiat pe dispozițiile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 R, HG nr. 1391/2006 de aprobare a RA.OUG nr.195/2002.
Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean O. a depus întâmpinare la data de 28 iulie 2014, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiată, motivat de faptul că actul de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act face dovada deplină a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.
Procesul verbal de contravenție respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de O.G. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.
În susținerea întâmpinării ,se solicită admiterea ca probă a procesului verbal de contravenție precum și orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.
In conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului institutiei.
În susținerea întâmpinării a arătat că înțelege să se folosească de proba cu procesul verbal de constatare a contravenției, precum și de orice altă probă a cărei necesitate ar rezulta din dezbateri.
Petentul a depus răspuns la întâmpinare la data de 08 august 2014, prin care a solicitat respingerea susținerilor intimatei ca nefondate .
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Apelantul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 320 lei prin procesul verbal de contravenție . nr._/20.08. pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin. 1 din RA.OUGnr. 195/2002,, reținându-se în sarcina sa că la data de 20.08.2013, ora 17.01, în J., DN 65, a condus Audi cu nr._ și a executat manevra de depășire a auto Dacia cu nr._ în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă”.
Tribunalul reține că procesul verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, apelantului petent revenindu-i sarcina de a face proba contrară celor reținute în cuprinsul procesului verbal, ori, în speță acest fapt nu s-a materializat.
Susținerile apelantului în sensul că agentul constatator nu a indicat toate împrejurările de fapt și nu a precizat toate aspectele necesare în vederea aprecierii corespunzătoare a faptei contravenționale și nu a aplicat corect sancțiunea amenzii contravenționale sunt nefondate atâta timp cât, pe de o parte în cuprinsul procesului verbal contestat, fapta contravențională este suficient descrisă pentru o corectă încadrare, iar pe de altă parte cuantumul amenzii contravenționale a fost aplicat prin raportare la punctele de amendă prevăzute de art. 100 alin.3 lit. e ,iar reținerea permisului de conducere conform art. 111 alin. 1 lit. c din OUG nr. 195/2002, texte de lege menționate în cuprinsul actului sancționator.
De asemenea, nici critica apelantului conform căreia, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptei contravenționale, nu poate fi reținută de instanță din moment ce petentul nu a administrat în fața instanței de fond nici o probă care să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de acre se bucura procesul verbal de contravenție.
Față de aceste considerente, având în vedere că instanța de fond a făcut o corectă analiză a probelor administrate în cauză și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, în temeiul art.480 alin.1 C., apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul Sășeanu V.-G., cu domiciliul în Cristești, ., județul M., împotriva sentinței nr. 1875/24.02.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN O., cu sediul în Slatina, .. 19, județul O..
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2014
Președinte, M. G. Z. | Judecător, T. S. | |
Grefier, I. I. |
Red MGZ
Tehnored MS/4/15.10.2014
Jud. fond. B. M.M.
| ← Obligaţia de a face. Sentința nr. 345/2014. Tribunalul OLT | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 344/2014.... → |
|---|
