Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 345/2014. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Decizia nr. 345/2014 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 25-09-2014 în dosarul nr. 8359/311/2013
Dosar nr._
C. administrativ și fiscal
ROMÂNIA
TRIBUNALUL O.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 345/2014
Ședința publică de la 25 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. G. Z.
Judecător T. S.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta P. Municipiului Slatina - Directia Politia Locala, cu sediul în Slatina, .. 5, județul O., împotriva sentinței nr. 2581/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . Amenajari Interioare SRL, prin reprezentant M. C., cu sediul în Slatina, .. S9, ., județul O., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat G. E., pentru intimata, lipsă fiind apelanta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind cererii de formulat sau probe de administrat, instanța constată cererea în stare de soluționare și acordă cuvântul pe apel.
Avocat G. E., pentru intimata, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de prima instanță ca fiind temeinică și legală. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Prin sentința nr. 2581/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta . Amenajări Interioare SRL, J_, CUI RO_, în contradictoriu cu intimat PRIMĂRIA M.. SLATINA – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 24 din data de 31.07.2013, fiind menținut sub aspectul constatării săvârșirii contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991.
S-a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate, în cuantum de 1.000 lei, cu sancțiunea avertisment.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24 din data de 31.07.2013, întocmit de intimat (f.3-4), petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum total de 1.000 lei,, pentru contravenția prev. de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991.
In ceea ce privește legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit de intimat, instanța constată că acesta conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. De asemenea, instanța constată că plângerea a fost introdusă în termenul legal, prevăzut de art. 31 alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Contrar susținerilor petentei, cu privire la nulitatea procesului verbal, decurgând din încălcarea obligației intimatului de a-i aduce la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni, precum și din nemenționarea unui martor asistent, instanța reține că motivele de nulitate sunt expres și limitativ prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, cazul invocat neregăsindu-se în textul de lege incident.
Astfel, potrivit art. 17, doar lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Mai mult, petenta nu a dovedit existența unei vătămări care s-a produs și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, în condițiile în care s-a adresat instanței cu prezenta plângere contravențională
În plus, cu privire la menționarea unui martor asistent, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OG 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, sau în lipsa acestuia, cu arătarea motivelor pentru care procesul verbal a fost încheiat în această modalitate,în speță menționându-se explicit faptul că persoanele prezente la fața locului refuză să colaboreze.
În ceea ce privește încălcarea obligației intimatului de a-i aduce la cunoștință petentei dreptul de a formula obiecțiuni, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa contravenientei, situație în care evident că nu subzistă în sarcina agentului constatator obligația respectivă.
Cu privire la temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, instanța reține că acesta este un act administrativ de autoritate, cu caracter jurisdicțional, ce face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară, conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
În virtutea dispozițiilor art. 249 c.p.civ. sarcina acestei probe incumbă petentului, care numai prin administrarea unor probe certe si concludente poate răsturna prezumția de veridicitate a procesului verbal.
În cauză însă, această prezumție de veridicitate de care se bucură procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnată, în condițiile în care petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție, potrivit art. 249 c.p.civ.
Ori, din coroborarea certificatului de urbanism 281/11.06.2013, cu memoriul de prezentare și contractul de închiriere nr. 251/30.04.2013 instanța reține că în data de 31.07.2013 s-a constatat că petenta a executat lucrări de amplasare a unui chioșc stradal pentru comercializare înghețată in municipiul Slatina . nr. 20, lângă centrul comercial Winmarkt, fără a deține autorizație de construcție.
Această situație de fapt nu a fost de altfel contestată de petentă, care s-a apărat susținând că nu avea obligația obținerii unei autorizații de construire, fiind vorba de lucrări de amplasare a unei construcții provizorii, apărare pe care instanța o găsește ca neîntemeiată, având în vedere dispozițiile art. 26 alin (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 R potrivit cu care constituie contravenție fapta constând în executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant".
Ori, potrivit art. 3 lit. h, construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine și pergole situate pe căile și spațiile publice, anexe gospodărești, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan.
În consecință, ținându-se cont și de împrejurarea că în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului – verbal, instanța a constatat așadar că forța probantă a procesului – verbal nu a fost înlăturată, acesta bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie.
Instanța a reținut că, deși petenta nu a făcut dovada contrară celor reținute în procesul verbal de contravenție, totuși sancțiunea contravențională trebuie dozată în așa fel încât să se îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ. Astfel, în temeiul art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. În temeiul art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Prin urmare, observând dispozițiile art.7 alin. 3, art. 21 alin.3 raportat la art. 34 și art. 38 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă, amenda aplicată fiind disproporționată în raport de fapta săvârșită și circumstanțele concrete ale cauzei, fapta săvârșită, prin modalitatea de comitere aducând o atingere redusă valorilor sociale aocrotite, avertismentul fiind suficient pentru a atrage atenția petentei asupra reglementărilor legale în vigoare și asupra obligațiilor pe care trebuie să le respecte, cunoscând în acest mod și sancțiunea ce i se poate aplica în caz de neconformare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta P. Municipiului Slatina - Directia Politia Locala, susținând că fost sancționată contravențional pentru că a executat lucrări de amplasare a unor construcții cu caracter provizoriu, (chioșc stradal pentru comercializare înghețată), pe teren situat in municipiul Slatina . nr. 20, lângă centrul comercial Winmarkt, fără a deține autorizație de construcție.
Susține apelanta că instanța de fond prin sentința civilă pronunțată a admis în parte plângerea formulată de petenta . Amenajări Interioare SRL, în contradictoriu cu intimat primăria mun. Slatina – direcția poliția locală dispunând înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate, în cuantum de 1.000 lei, cu sancțiunea avertisment.
Se mai arată că instanța de fond a apreciat că sancțiunea avertismentului este suficientă ,amenda aplicată fiind disproporționată in raport cu fapta săvârșită și circumstanțele concrete ale cauzei, fapta prin modalitatea de comitere aducând o atingere redusă valorilor sociale ocrotite,dând astfel eficiență juridică dispozițiilor art 21 alin 3 din OG 2/2001.
Mai arată apelanta că instanța de fond a procedat la modificarea sancțiunii contravenționale aplicate, înlocuind amenda aplicată cu avertismentul fără a ține cont insă de faptul că in speță își găsesc aplicabilitatea dispoz. art 26 alin 6 din Legea 50/1991.
Pentru motivele arătate, solicită apelanta admiterea apelului, anularea sentinței apelate și pe fond respingerea plângerii petentei ca neîntemeiată cu consecința menținerii procesului verbal nr. 24/3l.07.2013 ca fiind legal și temeinic.
În drept și-a întemeiat apelul pe dispoz. art 466 și urm ncpc, art 26 alin 6 din legea 50/l99l, art 34 alin 2 din OG 2/2001 actualizată.
Solicită și aplicarea dispoz. art 411 alin l pct. 2 teza 2 din ncpc.
Examinând sentința apelată în raport cu actele dosarului și dispoz. art 476 și urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 24 din data de 31.07.2013, întocmit de apelantă petenta . Amenajari Interioare SRL a fost sancționată cu amendă în cuantum total de 1.000 lei, pentru săvârșirea contravențeiei prev. de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991.
Tribunalul constată că în mod eronat instanța de fond a admis în parte plângerea contravențională și a dispus înlocuirea cu avertisment în condițiile în care dispozițiile art. 26 alin.6 din Legea nr. 50/1991 prevăd în mod expres că „în condițiile prezentei legi nu se poate aplica sancțiunea avertismentului”, iar prin probele administrate în cauză nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție.
Norma juridică prevăzută de dispozițiile art.7 alin.3 din OG nr.2/1001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform căreia „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”, are caracter permisiv numai în ipoteza în care prin actul normativ special nu se dispune în mod explicit în legătură cu sancțiunea „avertisment”.
Astfel, posibilitatea aplicării acestei sancțiuni ar fi intrat sub incidența disp.art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 numai dacă Legea nr. 50/1991 nu ar fi conținut o normă juridică care să excludă această posibilitate.
Față de aceste considerente, în temeiul art.480 alin.2 C., va admite apelul formulat, va schimba sentința în sensul că va respinge plângerea contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta P. Municipiului Slatina - Directia Politia Locala, cu sediul în Slatina, .. 5, județul O., împotriva sentinței nr. 2581/13.03.2014, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata . Amenajari Interioare SRL, prin reprezentant M. C., cu sediul în Slatina, .. S9, ., județul O., schimbă sentința în sensul că respinge plângerea ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Septembrie 2014.
Președinte, M. G. Z. | Judecător, T. S. | |
Grefier, I. I. |
Red. MGZ
Dact.MS/4ex/29.10.2014
| ← Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 344/2014.... | Pretentii. Sentința nr. 721/2014. Tribunalul OLT → |
|---|
