Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 170/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 170/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 1684/306/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL S.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 170/2015
Ședința publică de la 13 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B.
Judecător A. V. S.
Grefier M. M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind pe apelant A. I. și pe intimat S.C. P. S. S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul petent personal și intimata S.C. P. S. S.A. prin cj. H..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul intimatei depune la dosar delegație.
Instanța pune în discuția părților competența în cauză.
Ambele părți apreciază că instanța este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, procedând în baza art. 482 raportat la art. 131 N.C.proc.civ. la verificarea din oficiu a competenței, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina având în vedere obiectul cauzei și dispozițiile art. 34 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța, în baza art. 482 raportat la art. 238 N.C.proc.civ. pune în discuția părților estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Ambele părți estimează că procesul se va soluționa la acest termen de judecată.
Instanța, în baza art. 482 raportat art. 238 N.C.proc.civ., având în vedere susținerile părților și actele de la dosarul cauzei, apreciază că prezenta cauză se va soluționa la acest termen de judecată.
Atât apelantul cât și intimata prin reprezentant arată că nu mai au cereri de formulat solicitând acordarea cuvântului în susținerea cauzei.
Instanța, față de poziția părților precum și față de actele dosarului, găsește cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apelantul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și restituirea sumei de 500 lei.
În susținerea cererii sale arată că sentința instanței de fond este netemeinică.
Arată că a parcat autoturismul pe locurile rezervate pentru ITM într-o zi de sâmbătă, locurile de parcare fiind rezervate, așa cum a dovedit, pentru instituția mai sus menționată de luni până vineri, în intervalul orar 730-1700.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. În motivarea poziției sale arată că agenții constatatori s-au deplasat la cererea reprezentanților ITM., parcarea pe acele locuri era interzisă și nu se prevedea un program.
Instanța reține cauza în vederea pronunțării.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului de față,constată:
Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei sub numarul_ /2013, petentul A. I. a contestat in contradictoriu cu intimatul . procesul-verbal . PS nr._/28.12.2013 solicitand anularea acestuia si a dispozitiei de ridicare precum si recuperarea prejudiciului material.
In motivare, s-a aratat in esenta ca petentului i s-a ridicat autoturismul cu nr. SB XNO in data de 28.12.2013 de catre intimat pe motiv ca ar fi parcat neregulamentar respectiv pentru ca ar fi incalcat dispozitiile art. 7 lit. g ind.1 din HCL 210/2001 cu modif. ult.
Petentul a aratat ca a beneficiat de permisul de parcare in exercitiul functiunii seria_ emis de Consiliul Local al mun. S. SPDPP valabil pentru anul 2013 care a fost afisat pe parbrizul autoturismului, iar la data de 28.12.2013 se afla in exercitiul functiunii, efectuand serviciul de permanenta de la domiciliu. A mai aratat petentul a autoturismul i-a fost ridicat . astfel ca nu putea perturba activitatea institutiilor publice care au locuri de parcare rezervate.
Intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii contraventionale aratand in esenta ca prin procesul-verbal atacat i s-a aplicat petentului sanctiunea avertismentului, constatandu-se ca autoturismul marca Daewoo cu nr. de inmatriculare_ era stationat neregulamentar pe loc de parcare cu folosinta exclusiva ITM, aflat pe Calea Dumbravii nr. 17 din Mun. S. fara a poseda autorizatie de parcare prin aceasta incalcandu-se prevederile art. 7 lit.g ind.1 din HCL 210-2001 cu modif. ult.
Prin sentința civilă nr . 3292/2014 a Judecătoriei S., s-a respins plângerea contravențională formulată de către petentul A. I., în contradictoriu cu intimata ., împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . PS nr._/28.12.2013, ca neîntemeiată. F. cheltuieli de judecată.
Prima instanța a reținut în esență:
Prin procesul-verbal . PS nr._/28.12.2013, petentul a fost sanctionat cu avertisment pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 7 lit g ind.1 din HCL 210/2001 act, retinandu-se in sarcina sa ca in data de 28.12.2013, ora 10.14, a stationat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ marca Daewoo pe loc de parcare rezervat ITM.
In temeiul art. 2 din Anexa 3 la HCL103/2011 s-a dispus sanctiunea complementara de ridicare, transport si depozitare a autovehiculului.
Sub aspectul legalitatii procesului-verbal, acesta intruneste cerintele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 17 si 16 alin7 din OG2/2001.
In ceea ce priveste sustinerea petentului ca nu s-a indicat punctul si litera din Anexa la HCL care prevad posibilitatatea ridicarii autoturismului, se constata ca art.16 din OG 2/2001 prevede doar necesitatea indicarii actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia, act normativ care a fost indicat in cauza.
Totodata, a fost mentionat si motivul lipsei martorului.
Cat priveste temeinicia procesului-verbal se constata ca din vizionarea DVD-ului depus la dosar de intimata, cat si din fotografia de la fila 23 rezulta cu certitudine ca autoturismul in cauza a fost parcat pe un loc de parcare cu folosinta exclusiva ITM.
Petentul a aratat ca avea permis de parcare insa din copia permisului aflata la fila 7 din dosar rezulta ca acesta nu era un permis de parcare care sa vizeze locurile ITM, chiar petentul aratand de altfel ca lucreaza in cadrul Serviciului pentru Imigrari S., serviciu care nu are nicio legatura cu ITM S., singura legatura fiind aceea ca petentul locuieste in zona respectiva, insa aceasta imprejurare nu il indrituia sa parcheze pe locurile rezervate ITM.
Nici faptul ca petentul efectua serviciul de permanenta de la domiciliu nu este un motiv care sa justifice parcarea pe locurile rezervate unei alte institutii.
Potrivit art.7 g ind.1 din HCL 210/2001 cu modif. ult. constituie contraventie „Parcarea în locurile inscripționate cu “Loc de parcare cu folosință exclusivă” fără a poseda și afișa la loc vizibil autorizația de parcare”.
In cauza, se constata ca petentul nu avea un permis de parcare care sa vizeze locurile rezervate ITM, astfel ca art 7 lit g ind.1 din HCL 210/2001 a fost in mod corect aplicat.
In consecinta, in mod intemeiat petentul a fost sanctionat contraventional.
Referitor la sanctiunea complementara, se constata ca si aceasta a fost aplicata in mod legal si temeinic avand in vedere ca potrivit art. 1pct.2lit. a din Anexa 3 la HCL103/2011 modif prin HCL75/2012 sanctiunea complementara de ridicare, transport si depozitare a autovehiculului se aplica autovehiculelor si vehiculelor de orice fel oprite sau stationate pe locuri de parcare exclusive.
In cauza, se impunea ridicarea autoturismului parcat pe un loc de parcare cu folosinta exclusiva, cata vreme institutia in cauza nu a mai putut folosi locul respectiv, acesta fiind ocupat de autoturismul petentului, astfel ca masura ridicarii nu a fost disproportionata. Chiar daca era vorba de o zi nelucratoare, nu este exclus ca si . sa existe urgente care sa determine necesitatea folosirii locurilor de parcare de catre institutia in cauza.
Împotriva acestei hotărâri petentul a declarat apel solicitând admiterea lui și schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii plângerii și anulării procesului verbal.
Se arată că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală ,deoarece nu s-a reținut că deși nu era afișat pentru cunoștința publicului ,exclusivitatea parcării se referea la un interval strict,doar la zile lucrătoare când acestea erau folosite de mașinile ITM. Ridicarea mașinii lui s-a realizat într-o zi de sâmbătă. El nu este vinovat de cele reținute și nu trebuia sancționat și aplicată măsura de ridicare.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, conform dispozițiilor art. 476, 477 din Noul Cod procedură civilă, Tribunalul a constatat că prezentul apel este fondat pentru următoarele motive:
Apelantul petent s-a apărat în apelul formulat invocând faptul că era o zi de sâmbătă când a parcat pe acel loc și fiind o zi nelucrătoare acel loc de parcare aparținând ITM nu avea destinație de folosință exclusivă. A depus în susținerea acestui aspect adresa ITM cu nr.2280/27.06.2013 înregistrată la . la aceiași dată cu solicitarea pentru 5 mașini ale instituției cu precizarea intervalului de timp 7:30 - 17:00 în zilele lucrătoare, luni-vineri pentru utilizarea acestora.
Data de 28.12.2013 când s-a încheiat actul de sancționare era într-o zi de sâmbătă,deci zi nelucrătoare și prin urmare acel loc de parcare nu avea destinație de folosință exclusivă conform celor solicitate de ITM și abuziv și nelegal s-a sancționat petentul de intimată ,dispunându-se și ridicarea mașinii acestuia fără a exista vreo stare de pericol care să impună acest lucru.Nu s-a făcut nici dovada că ar fi fost ITM-ul în imposibilitatea de parcare a vreunei mașini din cele indicate. Deci procesul verbal a fost neîntemeiat întocmit,petentul nefiind vinovat și nesubzistând fapta contravențională reținută.
Prin urmare în baza art. 480 alin. 1 din Noul Cod procedură civilă se va admite calea de atac formulată în cauză și se va schimba sentința civilă atacată,rejudecând se va admite plângerea și se va anula procesul verbal de contravenție încheiat de către intimată,cu obligația de restituire a sumei de 500 lei ,această măsură complementară neputând subzista după anularea actului prin care s-a dispus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelantul A. I. împotriva sentinței civile nr.3292/2014 pronunțată de Judecătoria S. pe care o schimbă in sensul că:
Admite plângerea formulată de petentul A. I. si in consecință:
Dispune anularea procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat de intimată
Definitivă.
Pronunțată in ședință publica azi, 13 Februarie 2015
Președinte Judecător
G. B. A. V. S.
Grefier
M. M. M.
Red. S. 08.04.2015
Tehnored. MM 08.04.2015
5 ex.
Jud. fond C. C. Mitruța
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 177/2015.... → |
|---|
