Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 595/2015. Tribunalul SIBIU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 595/2015 pronunțată de Tribunalul SIBIU la data de 28-05-2015 în dosarul nr. 41835/299/2014
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SIBIU
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 595
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. V.
JUDECĂTOR: D. D.
Grefier: M. M.
Pe rol judecarea cauzei C. administrativ și fiscal privind apelul formulat de
apelantul M. G. D. D. A. LA S.C.A. I. ȘI S. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU - BDNC, împotriva sentinței civile nr. 18 /20.01.2015 a Judecătoriei Avrig, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ..P. NR._
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimat c.j. G. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Instanța,verificând cererea de apel prin prisma prevederilor art.468,482 NCPC raportat la dispozițiile art. 131 și 185 NCPC, reține că este competentă general, material și teritorial să judece cauza și constată că apelul a fost declarat în termen.
Verificând apelul prin prisma prevederilor art.470 al.l lit.b și e și alin.2 NCPC constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.470/3 teza I NCPC, sub sancțiunea nulității.
Tribunalul reține că limitele apelului sunt determinate de aceea ce s-a supus judecării în primă instanță și de motivele de apel. Constată că motivarea apelului nu cuprinde mijloace de apărare sau dovezi noi .
Reprezentantul intimatului arată că apelul se poate soluționa la acest termen și arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat .
Reprezentantul intimatului solicită respingerea apelului,menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a probelor administrate .
Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care în temeiul art.482 în aplicarea art.394 NCPC reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Constată următoarele :
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti, sub nr._ plângerea contravențională formulată de către petentul M. G. D., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU, plângere prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/2014, emis de intimat.
În motivarea plângerii petentul a arătat că nu a depasit viteza legala, iar acuzatia agentului constatator este nefondata . A mai aratat petentul ca procesul verbal a fost incheiat cu incalcarea disp. art. 16 al. 1 din OG 2/2001 in sensul ca nu a arata imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei si nici nu au fost consemnate ocupatia si locul de munca ale petentului, fapta retinuta in sarcina sa nu a fost suficient descrisa intrucat nu au fost aratate numarul autospecialei pe care a fost montata aparatul radar, nu s-a consemnat daca autospeciala politiei se afla in miscare . Petentul a mai aratat ca sub aspectul temeiniciei intimatul trebuia sa dovedeasca faptul comiterii contraventiei, masura aplicata este vadit nelegala intrucat erorile aparatului radar nu au fost luate in considerare si scazute din viteza absoluta de 103 km/h, nu s-a consemnat locul unde se afla autospeciala politiei in momentul constatarii contraventiei, nu reiese daca operatiunea de autotestare a fost facuta, cine este agentul care a facut inregistrarea video si daca acesta era autorizat, nu a fost completata formularul prevazut in anexa 1 D.
Petentul a invocat disp. OG 2/2001, OUG 195/2002.
Intimatul legal citat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata .
Prin sc_/2014 Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Avrig
La Judecatoria Avrig cauza a fost inregistrata la data de 11.12.2014 .
În cauză, instanța a administrat, la solicitarea părților ,proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a fost depus la dosarul cauzei, în fotocopie, procesul-verbal de constatare a contravenției ( f. 15 ), buletinul de verificare metrologica pentru aparatul radar amplasat pe autoturismul cu numar de inmatriculare MAI_, si Cd cu inregistrarea contraventiei retinute in sarcina petentului .
Prin sentința civilă nr. 18/2015 Judecătoria Avrig a respins plângerea formulată de petentul M. G. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI SIBIU.
A menținut procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/2014 ,încheiat de intimat .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de 06.02.2014 a fost întocmit de către intimat, procesul verbal . nr._/2014, emis de intimat prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de art. 121 si art. 147/1 din HG 1391/2006, constând în aceea că în data 06.09.2014 petentul a condus autoturismul cu numar de inmatriculare_ , iar pe . a circulat cu viteza de 103 km /h in zona in care limita de viteza era de 50 km/h ,fiind filmat cu aparatul radar montat pe autoturismul MAI_ si nu a avut asupra sa permisul de conducere .
Făcând aplicarea dispozițiilor legale în materie (art.34 O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor), instanța de fond constată că plângerea contravențională formulată de petent a fost depusă în termenul prevăzut de lege, respectiv în termen de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanta de fond retine ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor art. 17 din O.G. 2/2001 .
În ceea ce privește nelegalitatea procesului verbal, criticile formulate de petent nu se confirmă. Prin Dec. nr. 22/2007, pronunțată în recurs în interesul legii s-a decis că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Potrivit art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Cu alte cuvinte, doar nulitățile reglementate de art. 17 din OG nr. 2/2001 fac parte din categoria nulităților absolute, în timp ce nulitățile din art. 16 al aceluiași act normativ fac parte din categoria nulităților relative, a căror invocare trebuie să fie argumentată prin dovedirea unui prejudiciu suferit de petent urmare a încălcării disp. invocate. Ori, în cauza de față nu s-a făcut dovada unui astfel de prejudiciu.
Petentului nu i-au fost produse vatamari ca urmare a neincheierii unui proces-verbal conform modelului prevazut in Anexa D din OUG 195/2002, a neconsemnarii ocupatiei si locului de munca ale petentului si a nementionarii in procesul-verbal a seriei aparatului radar folosit atat timp cat pe buletinul de verificare metrologica s-a consemnat pe care autoturism se va amplasa aparatul radar si cat timp petentul nu a dovedit vatamarea care i-a fost produsa. Instanta a constatat ca au fost consemnate toate imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei .
Referitor la criticile pe care petentul le-a formulat cu privire la formularul folosit pentru încheierea procesului-verbal de contraventie, instanta de fond învedereaza ca nefolosirea formularului 1D, la care face referire art. 181 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, ar putea atrage anularea procesului-verbal de contraventie doar în masura în care prin completarea rubricatiei acestui formular s-ar stabili informatii care nu au fost cuprinse în fapt în formularul completat, iar petentul ar face dovada unei vatamari rezultând din aceasta omisiune care sa nu poata fi înlaturata altfel decât prin anularea procesului-verbal, fiind aplicabil regimul nulitatii relative. Or, instanta constata, în urma analizarii formularului 1D, ca rubrica ce priveste mijlocul tehnic cu care a fost constatata contraventia nu cuprinde precizari cu privire la identificarea respectivului aparat, cum ar fi . numarul acestuia, ci doar mentiunea generica „viteza înregistrata cu...”. În aceste conditii, o mentiune de tipul celei folosite de agentul constatator în procesul-verbal atacat- „aparat radar montat pe auto cu nr...”- este de natura sa satisfaca exigenta individualizarii aparatului radar folosit, având în vedere ca aparatele radar se monteaza pe un anumit autovehicul din dotarea politiei si sunt folosite doar pe acel autovehicul pe durata valabilitatii buletinului de verificare metrologica. De altfel, chiar în buletinul de verificare metrologica a aparatului radar (f.28 ) se face referire la autoturismul pe care acest aparat este montat . În aceste conditii, mentionarea în procesul-verbal de contraventie a seriei si numarului aparatului radar nu ar prezenta garantii suplimentare pentru contravenient fata de situatia în care se indica doar autoturismul politiei pe care acesta era montat, din buletinul de verificare metrologica rezultând si . respectiv.
Din analiza comparativa a datelor pe care ar trebui sa le contina formularul 1D si continutul concret al procesului-verbal de contraventie atacat se poate constata ca toate mentiunile care trebuie sa figureze în procesul-verbal ca urmare a completarii formularului 1D se regasesc în procesul-verbal de contraventie atacat . În consecinta, drepturile contravenientului nu au fost în nici un fel vatamate prin neutilizarea formei prevazute în anexa 1D, astfel ca nu se justifica anularea procesului-verbal de contraventie pentru acest motiv; neutilizarea formularului indicat de lege pentru constatarea contraventiei este sanctionata cu nulitatea relativa a procesului-verbal, anularea acestuia putând avea loc doar în cazul în care petentul dovedeste producerea unei vatamari care sa nu poata fi înlaturata în alt mod, dovada pe care instanta apreciaza ca petentul nu a reusit sa o faca.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanta retine ca, potrivit art. 121 al. 1 din HG 1391/2006, constituie contraventie nerespectarea vitezei maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare .
Instanta de fond mai retine ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, acesta fiind un act intocmit de un agent al statului, investit cu autoritate de constatare a faptelor care constituie contraventii, rezulta ca procesul-verbal contraventional se bucura de prezumtia relativa de temeinicie.
Pe de alta parte, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, petentul se bucura de prezumtia de nevinovatie, sarcina probei revine agentului constatator, iar dubiul profita persoanei acuzate. Dar, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Prin urmare, instanta de fond apreciaza ca, procesului-verbal de contraventie trebuie sa i se recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii starii de fapt, daca aceasta reprezinta constatarea personala a agentului constatator investit cu autoritate de stat ori cele constatate de agentul constatator sunt sustinute cu alte mijloace de proba.
In acest caz, petentului trebuie sa i se garanteze dreptul la aparare si trebuie sa aiba posibilitatea de a combate in mod real procesul – verbal de constatare a contraventiei prin mijloace de proba pe care sa le poata administra si si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor.
In motivarea plangerii petentul a aratata ca i-a solicitat agentului constatator sa consemneze obiectiunile formulate de el dar acesta din urma nu a facut-o. Petentul nu a facut nicio proba din care sa rezulte refuzul agentului constatator de a-si consemna obiectiunile.
Avand in vedere aceste principii, in speta, se constata ca la momentul intocmirii, petentul a semnat procesul verbal de contraventii, la rubrica ,,alte mentiuni", mentionandu-se ca ,,Nu sunt „ . Astfel, se apreciaza ca petentul a recunoscut implicit situatia de fapt descrisa in procesul verbal de contraventii si a renuntat la prezumtia de nevinovatie de care se bucura .
Pe de alta parte instanta de fond constata ca procesul verbal are la baza probe, respectiv si un CD aflat la fila 27 din care rezulta fapta savarsita de catre petent si vinovatia acestuia .
Potrivit prevederilor art.109 alin.2 din O.G. nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, constatarea contraventiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contraventiei, iar potrivit prevederilor art. 121 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, nerespectarea regimului de viteza, stabilit conform legii se constata de catre politistii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.
Potrivit prevederilor art.181 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OG nr. 195/2002, privind circulatia pe drumurile publice, aprobat prin HG nr. 1391/2006, în situatia în care fapta a fost constatata cu ajutorul unui mijloc tehnic, certificat, sau a unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic, politistul rutier încheie un proces verbal de constatare a contraventiei, dupa prelucrarea înregistrarilor si stabilirea identitatii conducatorului de vehicul.
Pentru ca înregistrarea sa poata fi folosita ca proba, potrivit prevederilor pct.3.5.1. din Norma de Metrologie Legala 021-05 NML, înregistrarile efectuate trebuie sa cuprinda data si ora la care a fost efectuata masurarea, valoarea vitezei masurate, imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus în evidenta numarul de înmatriculare al acestuia.
De asemenea, potrivit prevederilor pct.4.2. din norme, cinemometrele vor putea fi utilizate legal daca au fost verificate metrologic au fost marcate si sigilate în conformitate cu prevederile normei si sunt însotite de buletine de verificare metrologica în termen de valabilitate.
În cauza, se constata din examinarea dovezilor depuse de intimat ca au fost respectate cerintele normei susmentionate la întocmirea procesului verbal.
De altfel, se retine ca CD-ul este proba concludenta pe baza caruia se poate întocmi un proces verbal de contraventie pentru depasirea limitei de viteza maxima admisa si prin care se probeaza ca cele consemnate în procesul verbal de contraventie corespund adevarului.
Dovada de înregistrare CD indica faptul ca viteza maxima avuta la momentul înregistrarii a fost de 103 Km/h.
Astfel, instanta de fond apreciaza ca nu exista vicii care sa afecteze valabilitatea înregistrarii vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent.
Deci, evaluând materialul probator administrat în cauza instanta de fond apreciaza ca nu exista dubii în ceea ce priveste existenta faptei ori neîndeplinirea altei conditii care sa atraga raspunderea contraventionala, CD-ul si recunoasterea contraventiilor de catre petent la rubrica „ alte mentiuni „ în cauza confirmând situatia de fapt stabilita în procesul verbal de contraventie.
În ceea ce priveste sustinerea petentului referitoare la marja de eroare a aparatului radar pentru viteze egale sau mai mari de 100 km/h se apreciaza ca nu poate fi retinuta întrucât marja de eroare este avuta în vedere la omologarea aparatului radar, fiind luata în calcul de aparatul radar omologat, nefiind în sarcina agentului constatator sa consemneze în procesul verbal de contraventie o alta viteza decât cea pe care o înregistreaza aparatul radar .
Toleranta avuta în vedere de NML_ nu constituie o valoare fixa ci un interval maxim în care fiecare cinemometru trebuie sa se încadreze pentru a fi admis la verificarea metrologica .
Erorile de masuratoare inerente oricarui sistem de masurare a unor valori fizice se pot încadra oriunde în acest interval de + – 4%, si nu neaparat la nivelul valorilor maximale .
Totodata, potrivit art.4 pct.4 din aceleasi norme metrologice, masuratorile efectuate cu ajutorul cinemometrelor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislatiei rutiere daca masuratorile nu au fost efectuate în conditii metrologice specifice sau cu încalcarea disp.art.4 pct.1 si 4 pct.2 .
per a contrario, orice alte masuratori efectuate cu ajutorul cinemometrelor omologate si verificate metrologic constituie probe în aplicarea legislatiei rutiere, valoarea masurata fiind si juridic relevanta .
Întrucât aparatul radar este omologat cât si verificat metrologic, valorile masurate de acesta constituie în mod neechivoc probe pentru aplicarea legislatiei rutiere, atât în conditiile art.102 al.3 din OUG 195/2002 republicata cât si în conditiile sectiunii 4 din NML 021-05.
Potrivit art. 121 din HG 1391/2006 alin (1) ”Conducătorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisa pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusa prin mijloacele de semnalizare”, iar alin.2 „nerespectarea regimului de viteza stabilit conform legii se constata de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.”
Potrivit art. 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 din 23.11.2005 ’’înregistrările efectuate trebuie să cuprindă următoarele…data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, faptul că a fost efectuată autotestarea, dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea, imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.’’
Or, odata emis buletinul de verificare metrologica (fila 28 din dosar) rezulta ca aceasta functie, care se activeaza automat, este perfect operationala, deschiderea de catre agentii de politie a aparatelor de radar exact în fata masinilor si înregistrarea astfel a unor viteze mai mari decât cele reale fiind doar supozitii lipsite de orice suport tehnic. Daca ar fi fost depistate defectiuni sau dereglari functionale, acestea ar fi fost semnalate, si în consecinta functionarea cinemometrului blocata, lucru care nu s-a întâmplat.
Mai mult decât atât, niciun text normativ nu instituie obligativitatea efectuarii unor astfel de mentiuni în procesul verbal de contraventie, acelasi considerent fiind aplicabil si în cazul nementionarii în cuprinsul actului sanctionator a numarului certificatului de omologare a aparatului radar în cauza.
În ceea ce priveste motivul de nelegalitate constând în lipsa mentionarii în procesul verbal a " tipului stationar sau mobil " al aparatului radar, instanta retine din analiza Cd-ului rezulta ca autoturismul pe care se afla montat aparatul radar se afla în stationare, iar din buletinul de verificare metrologica aflat la dosar rezulta ca acest aparat este omologat pentru masurare atât în regim stationar cât si în regim de deplasare, neexistând astfel nicio vatamare cauzata petntului pentru lipsa acestor mentiuni . De altfel, nici în acest caz nu exista temei legal în baza caruia agentul constatator sa fie obligat sa efectueze astfel de precizari în cuprinsul procesului verbal.
Instanța apreciaza că cd-ul obținut printr-un mijloc tehnic certificat potrivit legii (fila 27 ) constituie proba indubitabilă cu privire la viteza autovehiculului condus de petent . Se observa din cd faptul ca, reiese data și ora la care a fost efectuată măsurarea, valoarea vitezei măsurate, se vede numărul mașinii clar, precum si viteza înregistrata cu aparat omologat. Petentul a fost înregistrat cu viteza de 103 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă legală admisă era de 50 km/h .
Fapta săvârșită de petent este prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 2 din HG 1391/2006.
Petentul a depășit acest maxim legal de viteză cu 53 km/h .
Petentul a aratat ca nu s-a dovedit daca agentul constatator era atestat .
Din analiza procesului-verbal rezulta ca ag. B. V. a efectuat inregistrarea si potrivit atestatului aflat la fila 28 acesta era la acea data operator Autovision.
Petentul a solicitat inlocuirea sanctiunii contraventionale a amenzii cu sanctiunea avertismentului, insa instanta va respinge aceasta cerere deoarece se apreciaza ca sanctiunea aplicata de agentul constatator corespunde gravitatii faptei comise de contravenient.
In ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.147 alin.1 din H.G. nr.1391 2006 privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195 2002, pentru care s-a aplicat sanctiunea avertismentului, s-a constatat ca petentul a contestat situatia de fapt retinuta si a aratat ca a inmanat agentului constatator permisul de conducere .
Petentul nu a facut nicio proba din care sa rezulte ca a inmanat agentului constator permisul de conducere si, retinand ca petentul a recunoscut in procesul verbal comiterea contravedntiilor retinute in sarcina sa, se va constata ca sanctionarea petentului pentru aceasta contraventie este intemeiata, iar sanctiunea aplicata este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite.
Asemenea unei infracțiuni, contravenție este tipică și antijuridică, comisă cu vinovăție și care este prevăzută de lege. De asemenea, contravenție are un obiect juridic, un obiect material, un subiect activ, un subiect pasiv, o latură obiectivă și o latură subiectivă. În ceea ce privește latura obiectivă, aceasta constă în acțiunea sau inacțiunea descrisă în norma de stabilire și sancționare a contravenției, în urmarea pe care comportamentul ilicit îl produce și în raport de cauzalitate care trebuie să existe între cele două elemente. Textul legal desemnează exact fapta care constituie contravenții.
În speță, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată că situația de fapt reținută în sarcina contestatorului prin procesul-verbal de contravenție corespunde realității.
Având în vedere aceste aspecte mai sus menționate, rezultă că fapta de săvârșirea căreia se face vinovat petentul a fost corect reținută de către agentul constatator, fiind îndeplinită condiția tipicității, care reprezintă corespondența ce trebuie să existe între fapta concret comisă de către contravenient și modul abstract descris prin norma de incriminare a contravenției.
În plus, sancțiunea este corect individualizată, având în vedere situația de fapt reținută în procesul verbal de constatare a contravenției, respectiv faptul că petentul a încălcat dispozițiile legale referitoare la respectarea limitei legale de viteza. În acest sens, sancțiunea amenzii contravenționale a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
F. de considerentele expuse in tem art 34 din O2/2001 s - a respins plângerea si s-a menținut procesul-verbal de mai sus.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul M. G. solicitând modificarea în totalitate sentinței atacate, în sensul admiterii plângerii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că:
Procesul verbal este lovit de nulitate si pentru ca agentul constatator, la rubrica "stabilesc", nu a individualizat sancțiunile pentru fiecare fapta in parte.
Instanța de fond i-a acordat de prezumția de nevinovăție doar În mod formal, dar, În concret, a pretins că trebuie să dovedesc cele susținute, ceea ce echivalează cu faptul că nu a beneficiat niciun moment de această prezumție.
Instanța de fond nu a indicat persoana care a făcut mențiunea "nu sunt" de la rubrica alte mențiuni din procesul verbal de contravenție. Problema care se pune în această situație este următoarea: Cine trebuie să completeze rubrica obiecțiuni din procesul verbal?
Procesul verbal a fost semnat de el doar pentru comunicare, nicidecum pentru că ar fi recunoscut faptele si sancțiunile reținute în acesta de către agentul constatator.
Lipsesc cu desăvârșire mențiunile privind ocupația si locul de munca al contravenientului, deși exista obligația legala imperativa ca acestea sa fie menționate.
Acestuia agentul constatator nu a realizat o descriere suficienta a faptelor pe care susține ca le-ar fi săvârșit si nu a realizat nici o mențiune referitoare la împrejurările in care fapta a fost săvârșita. Se impunea ca la cei 103 km/h menționați în p.v. să fie aplicată marja de eroare de - 4%, astfel instanța ar fi ajuns la concluzia ca viteza ar fi fost de 99km/h, ceea ce echivalează cu o altă încadrare juridică a faptei și cu anularea procesului verbal. Aceasta eroare de -4% se impunea a fi aplicată de către instanța de fond, deoarece beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar aceasta era cea mai mica valoare reala posibilă. Agentul constatator s-a limitat la a arata ca am circulat pe . a arata poziția exacta unde se afla instalat aparatul radar care i-a înregistrat viteza.
Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 obligativitatea întocmirii procesului verbal de contravenție pe formularul prevăzut in anexa 1 D. Astfel, formularul prevăzut in anexa 1D stipulează in rubrica "fiind înregistrat cu", . radar, completarea acestei rubrici fiind obligatorie pentru agentul constata tor tocmai pentru a da instanței de judecata posibilitatea sa verifice daca sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 4.4. din Norma de Metrologie Legala 021-05 privind cinemometrele.
Tribunalul analizând apelul dedus judecății atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu nu îl găsește întemeiat urmând să îl respingă cu următoarea argumentație:
Cu privire la datele cuprinse în procesul-verbal, numai lipsa unora dintre acestea atrage nulitatea procesului-verbal, și anume lipsa mențiunilor privind: numele, prenumele și calitatea agentului constatator; numele, prenumele contravenientului; în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia; fapta săvârșită și data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Această nulitate este una absolută și se poate constata și din oficiu de către instanță.
Motivele invocate de contravenient conduc la anularea procesului verbal de contravenție numai dacă i-au produs acestuia o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului ( art. 175 cod procedură civilă). Or,în speță,contravenientul nu a dovedit că aceste neregularități i-ar fi produs o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului – verbal atacat.
Mai concret faptul că nu s-a indicat persoana care a făcut mențiunea "nu sunt,faptul că lipsesc mențiunile privind ocupația si locul de munca al contravenientului,faptul că nu s-a întocmit procesului verbal de contravenție pe formularul prevăzut in anexa 1 D sunt împrejurări sau cel mult neregularități care însă nu atrag anularea procesului verbal de contravenție deoarece nu i-au produs petentului o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului respectiv ( art. 175 cod procedură civilă).
Starea de fapt este suficient descrisă în cuprinsul procesului verbal atacat,iar mențiunile privind identificarea contravenientului, a autovehiculului,a aparatului radar folosit,a verificărilor metrologice,a modului de înregistrare a contravenției au fost de asemenea suficiente pentru ca instanța de fond și tribunalul să poată stabili temeinicia procesului verbal și a sancțiunilor aplicate.
De asemenea la rubrica "stabilesc", agentul constatator a individualizat sancțiunile respectiv atât sancțiunea principală cât și sancțiunea complementară.
Fapta contravențională este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urmă nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate în acuzare instanța nu poate fi convinsă de vinovăția acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Așadar, forța probantă a rapoartelor sau proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile actului normativ care prevăd contravenția, dau dreptul persoanei la un proces echitabil, în cadrul căruia persoana sancționată poate să utilizeze orice mijloc de probă pentru a dovedi că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Față de cele arătate și în raport de probele administrate în cauză, respectiv procesul-verbal atacat înregistrarea pe format CD a contravenției și constatările personale ale agentului instrumentator confirmă existența contravenției și justețea sancțiunilor aplicate.
Cu privire la aplicarea toleranțelor de + - 3 % invocate de apelant tribunalul arată că aceste toleranțe sunt stabilite doar în vederea verificării metrologice a aparatelor de înregistrat sau de măsurat. În cazul oricărui aparat verificat metrologic trebuie prezumat că valoarea indicată de acesta este reală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de apelantul M. G., domiciliat in Bucuresti, ., ., ., cu domiciliul procesual ales la Societatea Civila de avocati I. si S., cu sediul in Bucuresti, ., sector 3 împotriva sentinței civile numărul 18/2015 pronunțată de Judecătoria Avrig,în dosar numărul_, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 Mai 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. V. D. D.
Grefier,
M. M.
Red. I.V. 29.05.2015
C..M.M. 5.06.2015
4.ex.
J.F. N. P. V. Jud. Avrig
| ← Anulare act de control taxe şi impozite. Sentința nr.... | Anulare proces verbal de contravenţie. Decizia nr. 613/2015.... → |
|---|
