Apel. Motivare după împlinirea termenului legal. Motive de ordine publică. Soluţie. Opoziţie. Cerere de anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor.
| Comentarii |
|
Conform art. 105 alin. 2 C. pr. civ., actele de procedură îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule.
Problemele de procedură sunt de ordine publică şi pot fi invocate şi după împlinirea termenului stabilit de art. 284 C. pr. civ.
Potrivit art. 62 alin. 2 teza a II-a şi art. 131 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, republicată, opoziţia şi respectiv, cererea în anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor se judecă în camera de consiliu, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. 3 din acelaşi act normativ, hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului pe când cererea în anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor are şi calea de atac a apelului.
Excepţiile de procedură nu sunt considerate cereri noi, putând fi ridicate atât de către părţi, cât şi de instanţă, din oficiu.
(Secţia comercială, decizia nr. 1916din 15martie2002)
CURTEA,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 6 ianuarie 1999 reclamanţii P. 0., G. M„ I. D„ B. M„ P. V., Gh. I., R. I., N. M„ T. G., R. M„
B. H. şi S. Gh. au solicitat că în contradictoriu cu pârâta S.C. „C.“ S.A. Ploieşti să se anuleze hotărârea adunării generale a acţionarilor din data de 18 decembrie 1998 şi să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
în motivarea acţiunii se arată că actuala conducere a societăţii susţine că reclamanţii nu sunt acţionari, deşi li s-a recunoscut această calitate prin hotărâre a instanţei de judecată şi respectiv prin Decizia nr. 84 din 12 iulie 1996 a Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi comercial.
Ca urmare, la data de 18 decembrie 1998 adunarea generală a acţionarilor a votat modificarea statutului şi a aprobat lista acţionarilor în care reclamanţii nu au fost trecuţi. Preşedintele consiliului de administraţie, I. V., le-a interzis să participe la lucrările adunării generale, pe motiv că nu sunt pe lista acţionarilor.
Tot la data de 6 ianuarie 1999 reclamanţii au depus o cerere de opoziţie privind hotărârea acestei adunări generale la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, care a fost înaintată instanţei şi care s-a conexat la cererea de anulare a hotărârii A. G. A. prin încheierea din 6 aprilie 1999.
La cererea reclamanţilor, prin încheierea din 28 ianuarie 1999 s-a introdus în cauză şi Camera de Comerţ şi Industrie, în calitate de intimată.
Tribunalul Prahova - Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 200 din 28 februarie 2000, a respins acţiunea reclamanţilor.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi comercial, prin decizia nr. 1060 din 28 noiembrie 2000, a admis apelul reclamanţilor şi a desfiinţat sentinţa nr. 200/2000 a Tribunalului Prahova şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Instanţa de fond a încălcat Legea nr. 31/1990 sub două aspecte şi anume atunci când a soluţionat în şedinţa publică acţiunea privind anularea hotărârii
A. G. A., legea prevăzând în mod expres că astfel de cereri se judecă în camera de consiliu, precum şi atunci când a conexat o acţiune ce viza anularea unei hotărâri A. G. A. cu opoziţia la aceeaşi hotărâre, întrucât acestea au un regim juridic distinct atât în ceea ce priveşte judecata, cât şi în ceea ce priveşte termenul în care hotărârile pronunţate pot fi atacate cu căile de atac prevăzute de lege.
împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs pârâta S.C. „C.“ S. A. pe considerentul că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei privind nemotivarea în termen a apelului.
în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamanţii au depus motivele apelului la data de 28 noiembrie 2000, fără a i se comunica şi ca atare instanţa trebuia să admită excepţia ridicată cu privire la nemotivarea în termen a apelului.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că reclamanţii au depus motivele apelului după îndeplinirea termenului de apel şi anume la termenul de judecată din 28 noiembrie 2000 şi au invocat că sunt de ordine publică, ca urmare a faptului că cererea de anulare a hotărârii A. G. A. nu s-a judecat în camera de consiliu şi s-au conexat două cereri care sunt supuse unor căi de atac diferite.
Recurenta-pârâtă nu a solicitat să i se comunice motivele apelului, ci cu ocazia judecării apelului a cerut respingerea lui ca nefondat, pe considerentul că motivele invocate nu sunt nulităţi de ordine publică.
Totodată, s-a cerut să se observe că operaţia de conexare s-a dispus la cererea reclamanţilor, iar excepţiile trebuia ridicate în faţa instanţei de fond.
Instanţa de apel analizând şi acceptând motivele invocate de reclamanţi în apel, pe care l-a admis, s-a pronunţat şi asupra excepţiei de tardivitate a motivării apelului.
Motivele de apel invocate de reclamanţi sunt de ordine publică, şi puteau fi invocate şi după împlinirea termenului stabilit de art. 284 C. pr. civ., întrucât privesc probleme de procedură şi în conformitate cu prevederile art. 105 alin. 2 C. pr. civ. actele de procedură îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 62 alin.
2 teza a ll-a şi art. 131 alin. 6 din Legea nr. 31/1990, republicată, opoziţia şi respectiv, cererea în anulare
a hotărârii A. G. A. se judecă în camera de consiliu, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 62 alin. 33 din legea sus-menţionată hotărârea pronunţată asupra opoziţiei este supusă numai recursului, pe când cererea în anularea hotărârii A. G. A. are şi calea de atac a apelului.
Cerinţa prevăzută de art. 131 (6) din Legea nr. 31/1990 are un caracter imperativ, iar nerespectarea ei atrage nulitatea absolută a hotărârii.
Ca urmare, reclamanţii erau îndreptăţiţi să ridice cele două excepţii în cursul judecării apelului.
Sub acest aspect mai arătăm că potrivit art. 294 alin. 1, teza a ll-a şi art. 295 alin. 1, teza a ll-a coroborat cu art. 136 din C. pr. civ. excepţiile de procedură nu sunt considerate cereri noi şi fiind de ordine publică părţile le pot invoca în cursul judecăţii, iar dacă nu o fac instanţa şi din oficiu le poate ridica.
în consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile art. 304 C. pr. civ., se va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
| ← Contract de furnizare a energiei termice. Cerere de chemare în... | Acţiune pentru constatarea nulităţii unui contract de cesiune... → |
|---|
