CSJ. Decizia nr. 1083/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1083/2003
Dosar nr. 3959/2001
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la judecătoria Sinaia, la 8 septembrie 1999, reclamanta SC V. SA Buşteni a solicitat să se constate reziliat contractul de vânzare-cumpărare a vilei V.M. încheiat între aceasta şi pârâta, N.M.O.
Intervenienta SC V. SRL Ploieşti a solicitat, în cererea adresată aceleiaşi instanţe, respingerea acţiunii, întrucât ei sunt deţinătorii imobilului.
Prin sentinţa civilă nr. 825 din 27 septembrie 1999, judecătoria a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Prahova.
Prin acţiunea înregistrată la tribunal, SC V. SRL a cerut obligarea pârâtelor SC V.R. SA şi N.M.O. la plata daunelor cauzate de înregistrarea rezilierii contractului de vânzare-cumpărare a vilei V.M., care reprezintă aportul în natură adus, în calitate de asociat, de către pârâta N.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa civilă 1081 din 26 septembrie 2000, a anulat, ca insuficient timbrate, cererile formulate, considerând că au fost încălcate dispoziţiile art. 1 şi 20 din Legea nr. 146/1997.
Curtea de Apel Ploieşti, soluţionând apelul declarat, prin Decizia nr. 26 din 14 martie 2001, a respins, ca nefondată, cererea, reţinând că stabilirea taxei de timbru este atributul instanţei de judecată, iar împotriva modului de calcul a taxei judiciare se poate face contestaţie potrivit dispoziţiilor aplicabile în materie fiscală.
Împotriva deciziei, astfel, pronunţate, SC V. SA Buşteni a declarat recurs, considerând hotărârea judecătorească nelegală, întrucât a fost pronunţată de secţia civilă a curţii de apel, iar sancţiunea aplicată încalcă dispoziţiile alin. (4) al art. 20 din Legea nr. 146/1997, care prevăd soluţionarea în limita taxei de timbru plătite. Pe de altă parte, recurenta susţine că, pentru acţiunea în constatarea nulităţii absolute a actului de vânzare-cumpărare, a achitat taxa de 100.000 lei.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru considerentele ce se vor expune:
Potrivit art. 1 şi 20 din Legea nr. 146/1997, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor de timbru, care se plătesc anticipat, sub pedeapsa anulării cererii sau acţiunii.
Art. 18 al aceluiaşi act normativ stabileşte că instanţa de judecată fixează cuantumul taxei de timbru, iar contestarea acesteia nu se poate face decât prin procedura instituită în materie fiscală, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice.
Astfel, instanţele de control judiciar nu mai au posibilitatea verificării cuantumului taxei de timbru, stabilită de instanţele de fond, procedura specială, derogatorie, fiind deschisă părţii ce se consideră nedreptăţită.
Şi critica formulată pe considerentul încălcării competenţei materiale este nefondată.
Delimitarea competenţei după materie, la tribunale şi curţi de apel pe secţii, reprezintă o chestiune administrativă, de organizare a instanţelor, rezultată din dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 92/1992. Competenţa materială este, însă, stabilită de dispoziţiile codului de procedură civilă art. 1 - 4, care determină natura pricinilor judecate de instanţele judecătoreşti, în fond, apel şi recurs. Legea nu distinge între competenţa secţiilor aceluiaşi tribunal sau curţi de apel „ubi lex non distinquit nec nos distinguere debemus". Nici o dispoziţie procedurală nu atribuie competenţa după materia uneia din secţiile aceluiaşi tribunal sau curţi de apel pentru a putea fi, pertinent, invocată nulitatea hotărârii pronunţate cu încălcarea competenţei secţiei.
De aceea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat împotriva deciziei nr. 26 din 14 martie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC V. SA Buşteni împotriva deciziei nr. 26 din 14 martie 2001 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 21 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1082/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1085/2003. Comercial → |
|---|
