CSJ. Decizia nr. 1086/2003. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1086/2003
Dosar nr. 5258/2001
Şedinţa publică din 21 februarie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 930/LC din 26 octombrie 2000, pronunţată de Tribunalul Bihor, Oradea, a fost admisă acţiunea introdusă de reclamanta SC B.E. SRL, cu sediul în comuna Sânmartin Băile 1 Mai, împotriva pârâtului, Spitalul Clinic judeţean Bihor, cu sediul în Oradea, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 785.602.780 lei, reprezentând plată diferenţă preţ, sumă reactualizată, daune, penalităţi aplicate de D.G.F.P.C.F.S. şi dobânda aferentă contractului. De asemenea, a obligat pârâta şi la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 27.357.055 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, între părţi, s-au stabilit raporturi comerciale, fiind încheiat, în 1998, un contract de prestări servicii, în baza căruia reclamanta a efectuat diferite lucrări de revizuire la sobele de teracotă, în favoarea pârâtei. Pârâta a recepţionat lucrări executate de reclamantă în valoare de 270.119.761 lei, a achitat o parte din sumă, respectiv, 116.855.853 lei, şi a mai rămas de plată, pentru lucrările recepţionate fără obiecţiuni de pârâtă, suma de 153.263.908 lei. Capătul de cerere, privind reactualizarea diferenţei de preţ, a fost apreciat ca justificat, cu motivarea că reclamanta a fost păgubită prin refuzul de plată, iar cererea de daune este întemeiată, deoarece reprezintă un profit nerealizat, pârâta fiind în culpă pentru neplata datoriei la termen.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia nr. 198/C din 26 aprilie 2001, a admis apelul declarat de Spitalul Clinic judeţean Oradea, cu sediul în Oradea, în contradictoriu cu SC B.E. SRL, împotriva sentinţei nr. 930/LC din 26 octombrie 2000, pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care o schimbă în întregime, în sensul că respinge acţiunea reclamantei împotriva pârâtei, obligând partea intimată să plătească părţii apelante suma de 12.700.528 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că pârâtul a achitat reclamantei suma de 116.855.853 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor prestate, deşi, din facturile fiscale existente la dosar, rezultă că preţul acestora, acceptat de pârât şi stabilit de reclamantă, este 99.805.405 lei. Referitor la factura din 18 noiembrie 1998, în valoare de 50.933.763 lei, nu a fost acceptată de pârât, lucrările menţionate în aceasta nefiind recepţionate şi preluate, situaţie în care pârâtul nu poate fi obligat la plata contravalorii acesteia.
Împotriva deciziei nr. 198/C din 26 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, a declarat recurs reclamanta SC B.E. SRL, care a criticat hotărârea instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul că recurenta şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, facturile sunt acceptate ca urmare a recepţiilor definitive semnate de părţi, suma datorată este de 153.263.908 lei, fiind solicitate: reactualizarea preţului, daune, penalităţi şi dobânzi, iar temeiul de drept invocat îl reprezintă dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Intimatul-pârât, Spitalul Clinic judeţean Oradea, a depus întâmpinare, motivată în fapt şi în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.
Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea sunt fondate, recursul urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
La data de 30 septembrie 1998, între părţile în litigiu, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 5129, având ca obiect revizuiri sobe teracotă, desfăcut, refăcut şi curăţit sobele de teracotă în favoarea beneficiarului, Spitalul Clinic judeţean Bihor.
Pentru lucrările executate au fost întocmite facturi fiscale şi procese-verbale de recepţie, cu descrierea detaliată a operaţiunilor şi lucrărilor efectiv realizate, părţile acceptând, de comun acord, că au fost recepţionate lucrări executate de reclamantă, în valoare de 270.119.761 lei.
Pârâta a achitat o parte din sumă, reprezentând 11.855.853 lei, cu ordinul de plată 337 din 29 decembrie 1998, astfel că a mai rămas de plată un rest de 153.263.908 lei, aceste aspecte fiind de necontestat raportat la documentele existente la dosar.
Deoarece, la contractul de prestări servicii încheiat de părţi, acestea nu au prevăzut o clauză penală, pentru suma de 153.263.908 lei neplătită de pârâtă, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate, pârâta urmează a fi obligată şi la suma de 196.621.737 lei daune, cu titlu de procent de inflaţie, calculate conform adresei nr. 10032 din 2 octombrie 2000 a B.N.R., sucursala Bihor. Pentru aceleaşi raţiuni expuse anterior, urmează a fi respinse capetele de cerere privind daunele interese, penalităţile de întârziere şi dobânzile aferente.
În acest context, urmează a admite recursul declarat de reclamanta SC B.E. SRL împotriva deciziei nr. 198 din 26 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, pe care o modifică, în sensul că admite apelul pârâtului Spitalul Clinic judeţean Oradea, declarat împotriva sentinţei civile nr. 930 din 26 octombrie 2000 a Tribunalului Bihor, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge capetele de cerere privind daunele-interese, penalităţile de întârziere şi dobânda aferentă. Va menţine restul dispoziţiilor sentinţei privind plata sumei de 153.263.908 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate şi a sumei de 196.621.737 lei daune, reprezentând procentul de inflaţie.
Curtea, în temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga intimata-pârâtă la plata sumei de 16.522.712 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC B.E. SRL Sânmartin – Băile 1 Mai nr. 56, judeţul Bihor, împotriva deciziei nr. 198 din 26 aprilie 2001 a Curţii de Apel Oradea, pe care o modifică, în sensul că admite apelul pârâtului, Spitalul Clinic judeţean Oradea, declarat împotriva sentinţei civile nr. 930 din 26 octombrie 2000 a Tribunalului Bihor, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge capetele de cerere privind daunele interese, penalităţile de întârziere şi dobânda aferentă. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei privind plata sumei de 153.263.908 lei rest contravaloare lucrări executate şi 196.621.737 lei daune, reprezentând procent de inflaţie. Obligă intimata-pârâtă la 16.522.712 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 21 februarie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 1085/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1089/2003. Comercial → |
---|