CSJ. Decizia nr. 1253/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1253/2003
Dosar nr. 1810/2002
Şedinţa publică din 28 februarie 2003
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 141 din 26 iunie 2001, secţia comercială şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Bacău, a respins contestaţia formulată de SC E.M. SRL, cu sediul în Bacău, împotriva cererii de declanşare a procedurii falimentului aparţinând creditoarei SC A.A. SRL, cu sediul în Bucureşti, sectorul 1, şi a trimis cauza Tribunalului Bacău în vederea continuării procedurii reorganizării judiciare şi a falimentului.
Instanţa a stabilit că debitoarea datorează creditoarei suma de 672.391.521 lei, condiţii în care a apreciat că sunt întrunite cerinţele art. 29 din Legea nr. 64/1995.
Împotriva acestei decizii, Procurorul General al României a declarat recurs în anulare, criticând-o pentru încălcarea esenţială a legii, constând în aceea că instanţa nu a stabilit caracterul lichid şi exigibil al creanţei creditorului şi nici nu a stabilit dacă debitorul se află în încetare de plăţi, ambele fiind condiţii esenţiale pentru începerea procedurii falimentului.
Critica este întemeiată.
Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, pentru începerea procedurii falimentului se impune a se stabili caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei.
În speţă, creanţa pretinsă de creditoare se compune din contravaloarea mărfii expediate şi din penalităţi de întârziere, iar din actele dosarului nu rezultă decât caracterul litigios al acesteia, debitoarea pretinzând achitarea preţului, aşa încât nu se justifică penalizări de întârziere şi invocă pierderea dreptului la acţiune pentru suma de 302.579.331 lei.
În cauză, nu există un titlu executoriu ori vreun înscris sub semnătură privată, care să ateste existenţa debitului, facturile emise neavând acest caracter.
Expertiza administrată în cauză nu lămureşte acest aspect, neprecizând dacă suma ce se contestă a fi datorată provine din contractul invocat de creditoare sau priveşte alte raporturi juridice ale părţilor.
Pe de altă parte, conform art. 2 şi 29 alin. (1) din Legea nr. 64/1995, instanţa este obligată să stabilească dacă debitorul se află în încetare de plăţi, adică dacă el nu dispune de lichidităţile necesare pentru achitarea datoriilor sale.
Simplul refuz de plată nu constituie, potrivit art. 29 alin. (2) din lege, o dovadă a stării de insolvenţă.
În cazul de faţă, instanţele nu au verificat acest aspect, mai mult, din actele dosarului rezultă faptul că acesta dispunea de lichidităţi, efectuând chiar plăţi curente după introducerea cererii de declarare a falimentului.
Aşa fiind, recursul în anulare apare ca fiind întemeiat, el urmând a fi admis, conform art. 3303 şi 314 C. proc. civ., a se casa Decizia nr. 141 din 26 iunie 2001 a secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Curţii de Apel Bacău, precum şi Decizia nr. 63 din 3 aprilie 2001 a aceleiaşi instanţe şi a se respinge recursul creditoarei, declarat împotriva sentinţei nr. 46 din 18 ianuarie 2001 a secţiei comerciale şi de contencios administrativ a Tribunalului Bacău, menţinându-se soluţia de admitere a contestaţiei debitoarei, pronunţată de această din urmă instanţă.
Întrucât judecarea cauzei a prilejuit debitoarei efectuarea unor cheltuieli în sumă de 40.000.000 lei, instanţa urmează a obliga creditoarea la restituirea lor, conform art. 274 şi urm. C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al României.
Casează Decizia nr. 141 din 26 iunie 2001 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi Decizia nr. 63 din 3 aprilie 2001 a aceleiaşi instanţe şi respinge recursul creditoarei împotriva sentinţei nr. 46 din 18 ianuarie 2001 a Tribunalului Bacău, precum şi recursul declarat de creditoarea SC A.A. SRL Bucureşti.
Obligă creditoarea să plătească debitoarei, SC E..M. SRL Bacău, suma de 40.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 28 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1252/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1257/2003. Comercial → |
|---|
