CSJ. Decizia nr. 1252/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1252/2003
Dosar nr. 8709/2001
Şedinţa publică din 27 februarie 2003
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 3 martie 2000, reclamanta A.P.A.P.S. Bucureşti, fost F.P.S., a solicitat obligarea pârâtei S.C. C. S.A. Drobeta Turnu Severin la 2.160.911.329 lei dividende datorate pe anii 1996 – 1997 şi 1.639.296.820 lei daune moratorii, calculate la nivelul dobânzilor bonificate de B.R.D. la depozitele constituite pentru persoanele juridice pe termen de 1 an.
Prin sentinţa civilă nr. 626/ C din 13 septembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, a fost admisă acţiunea reclamantei şi a fost obligată pârâta la 900.911.329 lei cu titlu de dividende şi 1.639.296.820 lei cu titlu de daune sub formă de dobânzi.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că, pentru exerciţiul financiar al anilor 1996 şi 1997, pârâta nu a achitat decât o parte din dividende, iar pentru întârziere, conform art. 43 C. com. datorează daune interese.
Apelul declarat de pârâtă, a fost admis prin Decizia civilă nr. 756 din 10 iulie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Craiova care a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a respins acţiunea privind dividende pentru anul 1996 şi 1997, obligând pârâta la 1.174.586.788 lei dobândă comercială.
Curtea a reţinut că pârâta a făcut dovada achitării întregii sume reprezentând dividende.
Sub aspectul cuantumului daunelor moratorii, s-a apreciat că, pentru anii 1996 – 2000, neexistând reglementată o dobândă legală, pârâta datorează dobânda calculată în raport de taxa de scont a B.N.R.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamanta şi pârâta, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
Astfel, în recursul reclamantei, invocându-se motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se susţine că dispoziţiile art. 43 C. com. se referă la „dobânda de drept", urmare a întârzierii în executare a unei obligaţii băneşti, fără a se referi însă la dobânda legală, ci la cea comercială, aşa cum s-a solicitat prin acţiunea introductivă.
La rândul său, pârâta, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ., susţine că dividendele, nefiind de natură comercială, nu pot produce dobânzi şi, deci, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 43 C. com., ci acelea prevăzute de art. 68 din Legea 31/1999.
Recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:
Invocarea de către recurenta-pârâtă a dispoziţiilor art. 68 din Legea 31/1990 nu are legătură cu pretenţiile reclamantei întrucât, acest text se referă la aportul asociaţilor la capitalul social, care, într-adevăr, nu este purtător de dobândă, iar daunele interese moratorii, solicitate în conformitate cu art. 43 C. com. şi 1088 C. civ. pentru neplata la scadenţă a dividendelor, reprezintă o categorie juridică distinctă în raport cu prima.
Astfel, potrivit art. 43 C. com., datoriile comerciale, lichide şi plătibile în bani, produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile, iar debitorul se află de drept în întârziere din momentul când obligaţia a devenit exigibilă.
Dispoziţiile legale stabilesc, de asemenea, că, dacă debitorul nu plăteşte la scadenţă suma datorată, înseamnă că o foloseşte în interes propriu, îmbogăţindu-se fără just temei, fapt pentru care creditorul nu este ţinut să facă dovada vreunui prejudiciu.
Cât priveşte calculul acestora, instanţa a reţinut corect că nu se poate acorda dobânda practicată de B.R.D. la depozitele pe termen de 1 an ale persoanei juridice deoarece, pe de o parte, reclamanta nu este îndreptăţită să facă asemenea gen de depozite, iar pe de altă parte, în cazul în care dobânda nu este stabilită de părţi printr-o convenţie, cum este cazul în speţă, se aplică dobânda prevăzută de lege.
Prin urmare, Decizia pronunţată fiind temeinică şi legală, urmează ca, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta A.P.A.P.S. şi de pârâta S.C. C. S.A. Drobeta Turnu Severin, împotriva deciziei nr. 756 din 10 iulie 2001 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1251/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1253/2003. Comercial → |
|---|
