CSJ. Decizia nr. 1536/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1536/2003
Dosar nr. 8602/2001
Şedinţa publică din 12 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 5 iulie 2000 reclamanta S.N.P. P. S.A. Bucureşti, sucursala P. Braşov, a solicitat obligarea pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R.M., sucursala Braşov, la plata sumei de 31.300.075 lei reprezentând contravaloare marfă lipsă la transport cu cheltuieli de judecată.
Tribunalul Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1229 din 25 octombrie 2000, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat pe pârâtă la plata sumei de 31.300.075 lei contravaloare marfă şi la 2.553.005 lei cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 92 din 8 martie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei tribunalului.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că vagonul a sosit cu supapa de aerisire ruptă, iar prin orificiul creat a existat acces la marfă aşa cum rezultă din procesul verbal nr. 4 din 30 decembrie 1999, aşa încât în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 61.2 şi art. 82.5 din Regulamentul de Transport.
În termen legal, pârâta a declarat recurs în temeiul art. 304 C. proc. civ., susţinând că Decizia instanţei de apel este nelegală şi netemeinică.
A arătat recurenta că, în mod greşit, ambele instanţe au reţinut culpa sa pentru lipsa cantităţii de benzină întrucât vagonul a ajuns la destinaţie cu toate sigiliile intacte şi fără scurgeri din conţinut. Că lipsa provine de la furnizor, deoarece pe scrisoarea de trăsură nu este aplicată ştampila cărăuşului la rubrica „greutate stabilită de C.F.R. în kg" fiind aplicabile prevederile art. 61.2 din Regulamentul de Transport C.F.R.
S-a susţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 82. 5 din Regulamentul de Transport C.F.R., potrivit cărora calea ferată nu răspunde pentru lipsurile cantitative, dacă mijlocul de transport închis a ajuns la destinaţie fără urme de violare, sustragere, scurgere, avariere şi cu sigiliile intacte.
Examinând recursul declarat de pârâtă prin prisma motivelor, Curtea constată că acesta nu este întemeiat.
În baza relaţiilor contractuale dintre reclamantă cu Sucursala P.S. Ploieşti şi a comenzii lansate de cea dintâi a fost expediată pe adresa depozitului P.C. o cantitate de 42.750 kg benzină cl 3 (Premium II) de către Sucursala P.I. Ploieşti, transport ce s-a efectuat cu scrisoarea de trăsură nr. 2803 din 28 decembrie 1999, vagonul cu terminaţia nr. 3657 şi trenul nr. 25721.
În staţia C.F.R. Bartolomeu, în urma verificării comerciale şi tehnice a vagonului, s-a întocmit procesul verbal de constatare nr. 4/1999 în care s-a menţionat că vagonul a sosit la destinaţie cu toate sigiliile intacte şi fără urme de scurgere din conţinut, dar cu supapa de aerisire ruptă, aşa cum rezultă şi din notificarea 096010 din 30 decembrie 1999 a Reviziei de Vagoane Braşov - Triaj.
Comisia, în urma examinării vagonului, a constatat că filetul supapei de aerisire era defect, sita de protecţie ruptă, vagonul prezentând în acest loc un orificiu descoperit cu diametrul de 50 mm care oferea accesul la produsul transportat, aşa cum rezultă din procesul verbal de constatare nr. 4 din 28 decembrie 199.
Cu adresa nr. 30 D din 30 decembrie 1999, reclamanta a informat cărăuşul în staţia de destinaţie, respectiv staţia C.F.R. C. de starea tehnică a vagonului şi scurgerea constatată, iar în urma măsurării greutăţii vagonului s-a constatat o diferenţă în minus de 8.150 kg marfă, conform notei de cântărire nr. 102 din 31 decembrie 1999.
Susţinerea recurentei că vagonul a ajuns la destinaţie cu toate sigiliile intacte şi fără scurgeri din conţinut, condiţia în care lipsa provine de la furnizor va fi înlăturată ca fiind o simplă apărare fără suport probator faţă de menţiunile din procesul verbal de constatare nr. 4/1999.
Apărarea recurentei că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 61.2 din Regulamentul de Transport care înlătură răspunderea acesteia deoarece, pe scrisoarea de trăsură la rubrica „greutatea stabilită de C.F.R. în kg" nu este aplicată ştampila cu menţiunea „recunoscută de C.F.R.", va fi înlăturată faţă de menţiunile din cuprinsul procesului verbal nr. 4 din 30 decembrie 1999 încheiat în staţia C. din care rezultă că vagonul a ajuns la destinaţie cu supapa de aerisire ruptă, iar prin orificiul creat a existat acces la marfa transportată.
Pe de altă parte, recurenta avea obligaţia, potrivit prevederilor art. 67.1 din acelaşi Regulament, să verifice dacă expediţia corespunde menţiunilor făcute de expeditor în scrisoarea de trăsură şi, în caz contrar, să refuze efectuarea transportului în aceste condiţii.
Nici critica recurentei privind aplicarea în speţă a dispoziţiilor art. 82.5 din Regulamentul de Transport pe căile ferate din România nu este întemeiată.
Potrivit acestor prevederi legale pentru expediţiile în vagoane complete, precum şi cele în containere, boxpaleţi şi alte unităţi de încărcătură sigilate, calea ferată nu răspunde pentru lipsurile cantitative până la proba contrară, dacă mijlocul de transport închis a ajuns la destinaţie fără urme de violare, sustragere, scurgere, avariere şi cu sigiliile intacte.
În speţă, aşa cum corect au reţinut ambele instanţe, nu pot fi reţinute aceste prevederi legale cât timp, conform menţiunilor din cuprinsul procesului verbal nr. 4 din 30 decembrie 1999 încheiat în staţia C., vagonul a sosit cu supapa de aerisire ruptă, iar prin orificiul creat a existat acces la marfă.
Susţinerea recurentei că vagonul a circulat pe linie electrificată şi a fost imposibilă sustragerea din conţinut este o simplă apărare faţă de condiţiile în care transportul a ajuns la destinaţie potrivit actelor de constatare încheiate cu ocazia eliberării acestuia.
Faţă de toate aceste considerente, Curtea constată că Decizia instanţei de apel este legală şi temeinică şi urmează ca, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă, ca nefondat, recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R.M. S.A., sucursala Braşov, împotriva deciziei nr. 92 din 8 martie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1533/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1538/2003. Comercial → |
|---|
