CSJ. Decizia nr. 1568/2003. Comercial

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1568/2003

Dosar nr. 3301/2001

Şedinţa publică din 13 martie 2003

Deliberând asupra recursului de faţă;

Prin cererea înregistrată sub nr. 1574 din 22 februarie 2000, reclamanta Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Mehedinţi a solicitat obligarea pârâtelor SC M. SA Drobeta Turnu-Severin şi Direcţia de Supraveghere Vamală Craiova la plata sumei de 15.196.035 lei daune.

Motivându-şi acţiunea, reclamanta arată că a convenit cu pârâta, în baza contractului de consignaţie nr. 1244 din 13 februarie 1996, valorificarea mărfurilor devenite proprietatea statului şi, în executarea acestui contract, a neglijat să preia la timp 5 autoturisme confiscate, iar când le-a preluat, după 5 luni, nu le-a evaluat şi nici nu a făcut nici o obiecţiune la eventualele lipsuri, astfel că, la data verificării stării autoturismelor, valoarea acestora era diminuată cu 15.748.525 lei.

Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa civilă nr. 402 din 25 aprilie 2000, a admis în parte acţiunea reclamantei, a obligat pârâta SC M. SA la 15.196.035 lei despăgubiri către reclamantă şi a respins acţiunea faţă de Direcţia de Supraveghere Vamală.

S-a reţinut că pârâta SC M. SA a primit bunurile în gestiune la valoarea stabilită de expert şi răspunde pentru degradarea bunurilor.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SC M. SA, susţinând că reclamanta este în culpă pentru deteriorarea bunurilor pentru că ei îi revenea obligaţia de ridicare a bunurilor din vamă şi de predare a acestora . Cu privire la evaluare, pârâta arată că nu a fost invitată la constatare.

Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 1470 din 13 noiembrie 2000, a admis apelul pârâtei, a schimbat sentinţa şi a respins acţiunea faţă de pârâta SC M. SA.

Pentru a pronunţa această decizie instanţa de apel a apreciat că nu s-au predat bunurile pe bază de proces verbal, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1 din Legea 178/1994; procesul verbal de evaluare nu ţine loc de act de predare; cum procesul verbal de constatare evidenţiază lipsuri şi o stare de degradare neconsemnată în procesul verbal de evaluare nr. 39/1996, rezultă că degradarea bunurilor s-a produs înainte de preluarea bunurilor.

Concluzionând că răspunderea pentru orice lipsă, pierdere sau deteriorare aparţine consignatarului, instanţa a respins acţiunea.

Decizia a fost atacată cu recurs de către reclamantă care susţine că predarea s-a făcut pe baza procesului verbal din 27 februarie 1997, la primire a asistat şi un mecanic auto – I.S., dar nu s-au făcut obiecţiuni, astfel că, în motivarea deciziei, se invocă un formalism excesiv.

Recurenta mai arată că valoarea autoturismelor nu a fost contestată.

Recursul reclamantei este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanţa de apel a reţinut corect că procesul verbal din 27 februarie 1997 nu ţine loc de proces verbal de predare, care trebuia întocmit, conform dispoziţiilor art. 1 din Legea 178/1994, şi culpa pentru deteriorarea autoturismelor aparţine reclamantei, nefiind transferată răspunderea tocmai pentru că nu s-a făcut predarea, iar degradarea bunurilor s-a produs înainte de predare, dacă aceasta s-ar considera ca realizată în fapt la 27 februarie 1997.

Hotărârea pronunţată în apel fiind legală şi negăsindu-se întemeiată critica ce se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Mehedinţi, împotriva deciziei nr. 1470 din 13 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1568/2003. Comercial