CSJ. Decizia nr. 1600/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1600/2003
Dosar nr. 8717/2001
Şedinţa publică din 14 martie 2003
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bihor, prin sentinţa civilă nr. 469/LC din 24 aprilie 2001, a admis în parte acţiunea reclamantei R.A. A.M., cu sediul în Oradea, judeţul Bihor şi a obligat pârâta Asociaţia de proprietari M. cu sediul în Oradea, judeţul Bihor, la plata sumei de 14.315.112 lei, reprezentând preţ servicii apă-canal (2.487.080 lei), penalităţile aferente (2.487.080 lei), penalităţi la facturile achitate cu întârziere (64.140 lei), preţ al energiei termice furnizate (4.638.406 lei) şi penalităţile aferente (4.638.406 lei) şi a sumei de 1.220.209 lei, reprezentând cheltuieli parţiale de judecată.
Apelul declarat de pârâtă, împotriva sentinţei, a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Oradea, prin Decizia nr. 407/A/C din 13 septembrie 2001.
Instanţa de apel a înlăturat susţinerile apelantei, constând în aceea că nu datorează suma de 2.487.080 lei, cu titlul de penalităţi, întrucât refuzul de plată a facturilor a fost justificat şi că nu datorează sumele de 4.638.406 lei, reprezentând preţ al energiei termice livrate şi de 4.638.406 lei, reprezentând penalităţi aferente, întrucât suma datorată a fost achitată cu tichete de valoare, a căror decontare cădea în sarcina furnizorului.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta, reiterând criticile formulate în faţa instanţei de apel.
Recursul este nefondat.
Instanţa de apel a reţinut corect, pe baza raportului de expertiză administrată în cauză şi necontestat de pârâtă, că refuzul de plată a serviciilor de apă-canal de care a beneficiat, este parţial întemeiat, suma de 2.487.080 lei fiind datorată, iar penalităţile de întârziere stabilite în sarcina debitoarei fiind convenţional stabilite.
De asemenea, în mod corect a reţinut instanţa de apel că nu s-a făcut de pârâtă dovada plăţii contravalorii energiei termice furnizate, împrejurare contestată de reclamantă, nedepunându-se nici măcar copia tabelului, în ipoteza în care există, cu beneficiarii tichetelor de valoare care se pretinde că au fost oferite drept plată.
Nici în recurs nu au fost depuse acte în dovedirea susţinerilor pârâtei.
În consecinţă, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 318 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta, Asociaţia de Proprietari M. Oradea, împotriva deciziei nr. 407 din 13 septembrie 2001 a Curţii de Apel Oradea ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 16/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1603/2003. Comercial → |
|---|
