CSJ. Decizia nr. 1644/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1644/2003
Dosar nr. 2715/2002
Şedinţa publică din 18 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC E.A.E. SRL Bucureşti a chemat-o în judecată pe pârâta S.C.D.P. Băneasa, solicitând instanţei, ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 50.490.000 lei, respectiv, 1.530 dolari S.U.A., cu titlu de diferenţă de preţ, reprezentând contravaloare marfă, plus 162.620.000 lei, reprezentând penalităţi de întârziere, calculate conform pct. 2.1. din contract şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa nr. 37 din 20 ianuarie 2002, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a respins acţiunea formulată de reclamantă.
În considerentele acestei sentinţe, instanţa a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada capătului de cerere cu privire la prejudiciul creat ca urmare a diferenţei de curs valutar invocată, iar pe de altă parte, întârzierea plăţii unor facturi se datorează faptului că reclamanta a avut contul blocat, şi, în consecinţă, suma de 15.000.000 lei, achitată de pârâtă prin O.P. nr. 253 din 21 decembrie 1998, ar fi diminuat cuantumul penalităţilor, dacă reclamanta-recurentă nu ar fi avut contul blocat.
Prin Decizia civilă nr. 1102 din 30 noiembrie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V a comercială, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea în anulare formulată de SC E.A.E. SRL Bucureşti, în contradictoriu cu S.C.D.P. Băneasa, reţinând că toate capetele de cerere formulate prin acţiunea reclamantei au fost corect soluţionate şi nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 364 lit. i) C. proc. civ. pentru a dispune anularea sentinţei arbitrale.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamanta SC E.A.E. SRL Bucureşti, întemeindu-se pe dispoziţiile art. 8, 9 şi 10 C. proc. civ.
Recurenta susţine astfel, că greşit s-a reţinut că a avut contul blocat, că nu a suferit un prejudiciu prin diferenţa de curs valutar şi că pârâta nu îi datorează penalităţi de întârziere, deşi procentul de 0,4% prevăzut de clauza penală a făcut obiectul unul fals grosolan, fiind „tăiat", penalităţile nu se înscriu în factură, cum eronat s-a considerat, iar respingerea acestui ultim capăt de cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1169 din C. civ., or, litigiul este de natură comercială şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile acestui text legal.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea actelor dosarului se constată următoarele:
Pentru a pronunţa desfiinţarea unei hotărâri arbitrale este necesar a fi îndeplinite cerinţele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 304 pct. a) - i) C. proc. civ.
Petiţionara-reclamantă şi-a întemeiat acţiunea în anulare pe dispoziţiile textului legal mai sus menţionat, invocând prevederile lit. i), respectiv, încălcarea, prin hotărârea arbitrală, a ordinii publice, bunelor moravuri ori dispoziţiilor imperative ale legii, fără a arăta în ce anume constau pretinsele încălcări.
În acelaşi mod, întreaga motivaţie a recursului se referă exclusiv la critici privind soluţionarea fondului cauzei, critici care nu se încadrează în dispoziţiile legale citate, întrucât contestarea autenticităţii unui act are deschisă şi o altă cale de acţiune, respectiv, înscrierea în fals, iar eventuala neluare în considerare a susţinerilor reclamantei, privind greşita neacordare a diferenţelor de curs valutar şi a penalităţilor ce i se datorează, nu încalcă ordinea publică, bunele moravuri sau dispoziţii imperative ale legii, ci privesc strict doar părţile aflate în litigiu şi dispoziţiile legale aplicabile raporturilor lor contractuale.
Ca atare, în mod corect, curtea de apel a respins acţiunea în anulare, ca neîntemeiată, întrucât, criticile exprimate în acţiunea în anulare exced dispoziţiilor art. 364 C. proc. civ.
În consecinţă, reţinându-se că nici unul din motivele formulate în recurs nu sunt de natură să conducă la casarea deciziei curţii de apel, în condiţiile art. 304 C. proc. civ., aceasta va fi menţinută şi se va respinge recursul declarat în cauză de reclamanta SC E.A.E. SRL Bucureşti, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, SC E.A.E. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1102 din 30 septembrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 18 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1642/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1646/2003. Comercial → |
|---|
