CSJ. Decizia nr. 1671/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1671/2003
Dosar nr. 8850/2001
Şedinţa publică din 19 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr. 492 din 13 aprilie 2001, a admis acţiunea reclamantei SC B.T. SA, Târgovişte şi a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Braşov, la plata sumei de 50.519.136 lei, reprezentând contravaloarea cantităţii de 7.050 kg combustibil lichid lipsă şi la 3.726.148 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că pârâta a preluat vagonul cu sigiliile aplicate şi cu numerele înscrise în scrisoarea de trăsură, care l-a însoţit, fără obiecţiuni, pentru cantitatea de 4.4150 kg combustibil lichid, şi că, la destinaţie, s-a constatat un minus de 7.050 kg combustibil, precum şi faptul că un sigiliu a fost înlocuit de cărăuş, dar şi că, potrivit dispoziţiilor art. 82.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R., răspunderea, pentru lipsa constatată, aparţine cărăuşului.
Prin Decizia civilă nr. 501 din 6 septembrie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii instanţei de fond.
Împotriva menţionatei decizii, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala M. Braşov, prin D.A.J. Bucureşti, oficiul teritorial Braşov, a declarat recurs, în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri şi, în fond, respingerea acţiunii reclamantei.
În criticile formulate, recurenta-pârâtă susţine, în esenţă, că instanţa de apel a făcut o apreciere eronată a probelor administrate în cauză, că vagonul a circulat numai pe linie electrificată şi că lipsa sigiliului predătorului de la robinetul central făcea imposibilă sustragerea, cu atât mai mult, cu cât vagonul nu a prezentat scurgeri din conţinut, precum şi că, datorită caracteristicilor constructive ale vagonului, sustragerea combustibilului era imposibilă din punct de vedere tehnic.
În opinia recurentei-pârâte, lipsa s-a datorat neîncărcării de către expeditor a cantităţii înscrise în scrisoarea de trăsură, devenind incidente prevederile art. 61 din R.T.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la casarea deciziei recurate, în speţă, nefiind întrunite nici una din situaţiile prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Potrivit art. 82.1 şi 83.1 din Regulamentul de transport pe căile ferate din România, aprobat prin OG nr. 41/1997, cărăuşul este răspunzător de executarea transportului şi integritatea mărfii din momentul primirii pentru transport şi până la eliberarea către destinatar.
Vagonul încărcat cu combustibil lichid, deşi preluat de cărăuş cu sigiliile aplicate, înscrise în scrisoarea de trăsură nr. 710771, a ajuns violat la destinaţie şi cu lipsuri în conţinut.
Constatarea lipsurilor în staţia de destinaţie s-a făcut în condiţii de opozabilitate, procesele-verbale fiind încheiate de către cărăuş şi destinatar, conform prevederilor Regulamentului de transport.
Potrivit raportului de eveniment nr. 87 din 28 martie 2000, vagonul a sosit în staţia C.F.R. Braşov – Triaj fără sigiliul C.F.R. (nr. 02632) aplicat, în staţia Capu Midia, la robinetul central.
Întrucât pe timpul transportului, marfa este în paza cărăuşului, acesta răspunde de violarea şi sustragerea din conţinutul vagonului. Răspunderea, pentru un transport sosit la destinaţie cu urme de violare, aparţine cărăuşului, în baza art. 83.3 din Regulamentul de transport pe C.F.R., până la proba contrară. În speţă, pârâta nu a făcut dovezi, care să ducă la răsturnarea prezumţiei răspunderii căii ferate.
Susţinerile recurentei, că lipsa s-a datorat neîncărcării de către expeditor a cantităţii înscrise în scrisoarea de trăsură, nu pot fi luate în consideraţie, în condiţiile în care nu au fost dovedite.
Se reţine că atât instanţa de fond, cât şi de apel au reţinut întemeiat răspunderea cărăuşului pentru lipsurile produse pe timpul transportului, făcându-se o corectă aplicare a dispoziţiilor Regulamentului de transport pe calea ferată la situaţia de fapt stabilită.
Decizia atacată fiind legală, recursul urmează să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta S.N.T.F. C.F.R. M. SA, sucursala M. Braşov, prin D.A.J. Bucureşti, oficiul teritorial Braşov, împotriva deciziei nr. 501 din 6 septembrie 2001 a Curţii de Apel Braşov, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 19 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1668/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1672/2003. Comercial → |
|---|
