CSJ. Decizia nr. 1779/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1779/2003
Dosar nr. 205/2003
Şedinţa publică din 21 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 783 din 6 decembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia comercială, a fost respins, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, cu sediul în Brăila, împotriva pârâtei SC I. SA Brăila, cu sediul în Brăila. De asemenea, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de B.P. SA, în faliment, Agenţia Brăila cu sediul în Brăila.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că debitoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, are de achitat către SC I. SA Brăila o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, constatată prin sentinţa civilă nr. 659 din 1998, învestită cu formulă executorie, iar creditoarea intervenientă B.P. SA Brăila, în urma vânzării va putea face opoziţie la distribuirea preţului, în baza art. 430 C. proc. civ., deoarece creanţa sa este garantată.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 313 din 17 aprilie 2001, a admis apelul debitoarei SC G.G. SA, filiala Brăila, împotriva sentinţei civile nr. 783 din 6 decembrie 2000, pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia comercială, în sensul că, schimbând sentinţa atacată, a admis contestaţia la executare formulată de debitoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, şi, în consecinţă, a anulat procesul-verbal de executare din 12 septembrie 2000, în dosarul de executare nr. 179/2000 al executorului judecătoresc de pe lângă Tribunalul Brăila, şi a desfiinţat actele de executare precedente. De asemenea, a respins, ca tardiv formulat, apelul declarat de intervenienta B.P. SA, în faliment, Agenţia Brăila, împotriva aceleiaşi sentinţe.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a stabilit că, în mod greşit, instanţa de fond a constatat existenţa contractului de garanţie perfectat de debitoare cu intervenienta anterior obţinerii titlului executoriu de către intimată, deoarece prevederile art. 430 C. proc. civ. nu au aplicabilitate în speţă, intervenienta, în realitate, fiind un creditor privilegiat, aspect invocat de către apelanta debitoare şi dovedit cu înscrisuri.
Referitor la apelul declarat de intervenientă, se constată că, în raport cu data comunicării hotărârii, 15 decembrie 2000, termenul de 15 zile, prevăzut de art. 284 C. proc. civ., era împlinit, încât acesta urmează a fi respins ca tardiv.
Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, prin Decizia nr. 1985 din 19 martie 2002, a admis recursul declarat de creditoarea SC I. SA Brăila împotriva deciziei nr. 313 din 17 aprilie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi a trimis cauza, spre rejudecarea acestui apel, aceleiaşi instanţe.
Pentru a decide în acest mod, instanţa supremă a considerat că, prin contestaţia la executare formulată de SC G.G. SA, filiala Brăila, s-a solicitat anularea procesului-verbal de executare din 10 iulie 2000 şi din 12 septembrie 2000, precum şi a actelor de executare ce au fost întocmite în dosarul execuţional 179/2000. În apelul declarat de creditoare, instanţa a dispus anularea unui proces-verbal inexistent din 12 septembrie 2000 şi a actelor de executare ce le-au precedat, fără a se menţiona care sunt acelea. Admiţând apelul şi schimbând sentinţa, în sensul admiterii contestaţiei la executare, instanţa nu s-a pronunţat asupra anulării procesului-verbal din 10 iulie 2000, astfel cum s-a solicitat prin cererea introductivă.
Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 41/A din 2 octombrie 2002, a admis apelul declarat de debitoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, împotriva sentinţei civile nr. 783 din 6 decembrie 2000 a Tribunalului Brăila, secţia comercială, în sensul că admite contestaţia la executare formulată de debitoarea SC G.G. SA Brăila şi, în consecinţă, a anulat procesele-verbale de executare din data de 10 iulie 2000 şi 18 septembrie 2000, întocmite în dosarul nr. 179/2000 al executorului judecătoresc de pe lângă Tribunalul Brăila, precum şi actele precedente de executare.
În rejudecare, instanţa de apel, analizând întregul material probator administrat în cauză, a constatat că sunt fondate toate criticile formulate de apelantă. Astfel, intimata SC I. SA Brăila are un titlu executoriu, constând în sentinţa civilă nr. 659/1998, dar bunul pentru care s-a solicitat executarea silită de către aceasta a constituit obiectul contractului de garanţie mobiliară nr. 16 din 10 iunie 1997, încheiat de debitoare cu intervenienta, fiind identificat, la art. III, ca fiind „spaţiu de depozitare şi desfacere situat în Brăila", ceea ce nici nu s-a contestat de către SC I. SA Brăila. Pentru acest bun, intervenienta rezulta că a solicitat autorizarea vânzării gajului, cerere ce i-a fost admisă, conform încheierii din data de 18 octombrie 1999 a Tribunalului Brăila, care a rămas definitivă prin respingerea opoziţiei şi apelului debitoarei.
Constatând existenţa contractului de garanţie perfectat de debitoare cu intervenienta anterior obţinerii titlului executoriu de către intimată, tribunalul în mod eronat a respins contestaţia la executare a debitoarei, prevederile art. 430 C. proc. civ. neavând aplicabilitate în speţă, intervenienta fiind un creditor privilegiat, aspect invocat de către apelanta-debitoare şi dovedit cu acte.
Împotriva deciziei civile nr. 41/A din 2 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, a declarat recurs creditoarea SC I. SA, cu sediul în Brăila, care a criticat hotărârea pronunţată de instanţa de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub aspectul că situaţia de fapt, reţinută în apel, referitor la existenţa contractului de garanţie mobiliară dintre intervenientă şi debitoare a fost încheiat anterior obţinerii titlului executoriu de către SC I. SA, nu are relevanţă juridică în cauză.
Curtea, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport cu criticile aduse în cererea de recurs, motivat constată că acestea sunt fondate, recursul fiind întemeiat pentru următoarele considerente:
Printr-o corectă şi integrală apreciere a probelor, instanţa de fond a stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părţi, întinderea drepturilor şi obligaţiilor asumate reciproc, conform contractelor încheiate între ele, răspunderea care se instituie în situaţia nerespectării clauzelor contractuale, precum şi cadrul procesual legal cu normele de drept, aplicabile în speţă.
Contestatoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, a contestat executarea silită pornită împotriva sa, în temeiul sentinţei civile nr. 659 din 16 octombrie 1998, pronunţată de Tribunalul Brăila, hotărâre definitivă şi învestită cu formulă executorie, prin care a fost obligată să plătească creditoarei SC I. SA Brăila următoarele sume de bani: 29.950.000 lei cu titlu de cotă de participare, 4.005.445 lei cu titlu de dobânzi şi 2.383.435 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În cadrul dosarului de executare silită nr. 179/2000 al executorului judecătoresc de pe lângă Tribunalul Brăila, executorul judecătoresc P.L. a întocmit, la data de 10 iulie 2000, proces-verbal de sechestru asupra unei construcţii metalice în suprafaţă de 120 mp, în vederea valorificării prin licitaţie publică şi a îndestulării creditorului, iar prin procesul-verbal din 18 septembrie 2000, s-au efectuat acte de executare silită în scopul realizării creanţei creditoarei SC I. SA Brăila.
Asupra aceleiaşi construcţii metalice, creditoarea intervenientă B.P. SA, în faliment, Agenţia Brăila, în temeiul art. 49 alin. (1) C. proc. civ. a invocat că are un drept de privilegiu, conform contractului de garanţie mobiliară nr. 16 din 10 iunie 1997, transcris sub nr. 487 din 16 iunie 1997 de către Judecătoria Brăila, învestit cu formulă executorie.
Conform dispoziţiilor art. 564 C. proc. civ., dacă exista creditori, asupra bunului vândut au drepturi de gaj, ipotecă sau alte drepturi de preferinţă conservate, în condiţiile prevăzute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vânzarea bunului, creanţele vor fi plătite înaintea celorlalte creanţe prevăzute de art. 563 alin. (1) lit. d).
În acest context expus, se impune respingerea, ca nefondată, a contestaţiei la executare formulată de contestatoarea SC G.G. SA, filiala Brăila, deoarece creanţa pe care o are de achitat faţă de creditoarea SC I. SA Brăila este o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, conform titlului executor, sentinţa civilă nr. 659/1998, iar creditoarea-intervenientă are, la rândul său, o creanţă garantată.
Pentru aceste considerente, urmează a admite, ca întemeiat, recursul promovat de creditoarea SC I. SA Brăila şi a modifica Decizia civilă nr. 42/A din 2 octombrie 2002, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, în sensul respingerii, ca nefondat, a apelului declarat de SC G.G. SA, filiala Brăila, împotriva sentinţei civile nr. 783 din 6 decembrie 2000 a Tribunalului Brăila, secţia comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea SC I. SA Brăila.
Modifică Decizia nr. 41 A din 2 octombrie 2002 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi respinge apelul SC G.G. SA, filiala Brăila, declarat împotriva sentinţei civile nr. 783 din 6 decembrie 2000 a Tribunalului Brăila, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 21 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1777/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 178/2003. Comercial → |
|---|
