CSJ. Decizia nr. 1828/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1828/2003
Dosar nr. 9057/2001
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din 23 ianuarie 2001, adresată instanţei, reclamanta C.N. U.N. SA Bucureşti a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Judeţean Vâlcea, solicitând obligarea la plata sumei de 397.919.114 lei, contravaloarea mărfurilor livrate, precum şi la 228.218.338 lei penalităţi de întârziere.
Prin sentinţa civilă nr. 416 din 3 aprilie 2001, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia comercială şi de contencios administrativ, a respins, ca rămasă fără obiect, acţiunea promovată de reclamantă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, în timpul procesului, pârâta a achitat contravaloarea mărfurilor livrate.
În ce priveşte penalităţile, s-a reţinut că această clauză a fost negociată cu Ministerul Sănătăţii şi Casa de Asigurări de Sănătate şi impuse pârâtei, care nu poate fi ţinută a le achita, atâta vreme cât nu şi-a asumat-o, fiind un intermediar în ceea ce priveşte constituirea stocurilor de medicamente.
Apelurile declarate de reclamantă şi pârâtă au fost respinse prin Decizia civilă nr. 490 din 17 septembrie 2001, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul, Spitalul Judeţean Vâlcea, criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucât, deşi contractul în baza căruia a plătit din resurse proprii contravaloarea medicamentelor, obligaţie renegociată de pârâtă, în mod greşit, a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată. Acest aspect, nemotivat în Decizia recurată, reprezintă motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Recursul este nefondat.
Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 274 C. proc. civ., a fost corect angajată de instanţă, întrucât aceasta s-a aflat în culpă procesuală.
Prin semnarea contractului, pârâta a devenit debitoare a reclamantei în momentul în care marfa contractată i-a fost livrată.
La pct. 3 din contract, pârâta s-a angajat să asigure fondurile necesare plăţii medicamentelor.
Această obligaţie nefiind îndeplinită, pârâta a fost notificată, în octombrie 2000, pentru achitarea debitului, iar în urma concilierii directe din 15 noiembrie 2000 l-a şi recunoscut.
Deşi pusă în întârziere în modul arătat, pârâta nu a achitat debitul, ceea ce a determinat-o pe reclamantă să promoveze, la 26 ianuarie 2991, acţiunea în justiţie pentru recuperarea debitului.
Culpa procesuală a pârâtei fiind astfel evidentă, instanţele, în mod corect, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ.
În consecinţă, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, Spitalul Judeţean Vâlcea, împotriva deciziei nr. 490/A-C din 17 septembrie 2001 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1825/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1830/2003. Comercial → |
|---|
