CSJ. Decizia nr. 1833/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1833/2003
Dosar nr. 344/2002
Şedinţa publică din 25 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 25 august 1999, reclamanta SC H.R. SRL Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC A.H. SRL Feteşti pentru a fi obligată la plata sumei de 379.324 dolari S.U.A. în lei la data plăţii, reprezentând contravaloare marfă , 881.362.345 lei şi cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1949 din 20 martie 2000, Tribunalul Bucureşti a admis, în parte, acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta la plata sumei de 1.724.077.626 lei contravaloare marfă şi 116.289.838 lei cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia comercială, prin Decizia civilă nr. 1280 din 1 octombrie 2001, a admis apelul reclamantei, a schimbat sentinţa civilă de mai sus, în sensul că obligă pârâta la plata sumei de 6.138.118.644 lei debit actualizat, 3.118.559.892 lei penalităţi de întârziere şi 300.416.002 lei cheltuieli de judecată la fond şi în apel.
Totodată a fost respins apelul pârâtei ca nefondat.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, pârâta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că nu i-a fost comunicat raportul de expertiză şi obiecţiunile formulate de reclamantă şi, în mod greşit, a fost obligată la plata sumelor actualizate şi a penalităţilor de întârziere.
Recursul pârâtei este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare :
Procedând la examinarea criticilor ce se aduc prin recursul de faţă în raport de lucrările aflate la dosarul cauzei, rezultă că nu sunt întrunite condiţiile art. 304 C. proc. civ. privind casarea hotărârii atacate.
În speţă, având în vedere lucrările raportului de expertiză contabilă, întocmit cu prilejul judecării litigiului de către instanţa de apel, se constată că soluţia atacată este corect fundamentată pe verificările şi calculul întocmit de expert, întrucât pârâta datorează suma, reprezentând contravaloare îngrăşăminte, actualizată în raport de indicele de inflaţie, potrivit art. 1084 C. civ.
De altfel, chiar părţile au stabilit prin art. 6 posibilitatea pentru vânzător de a majora lunar preţul îngrăşămintelor chimice livrate în raport de tendinţele de devalorizare.
Pe de altă parte, părţile au stabilit şi o clauză penală în art. 10 din contractul de livrare în situaţia în care cumpărătorul nu efectuează plata preţului la termenele stabilite prin contract.
În această situaţie, nu pot fi primite susţinerile pârâtei recurente, privind comunicarea raportului şi obiecţiilor, întrucât a fost legal citată şi a fost prezentă şi la unele termene de judecată, cunoscând că se efectuează un nou raport de expertiză, având îndatorirea să prezinte expertului actele şi documentele de care înţelege să se apere.
În consecinţă, recursul pârâtei se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
Având în vedere această soluţie, reclamanta este îndreptăţită a pretinde cheltuieli de judecată în recurs, potrivit art. 274 C. proc. civ., având deschisă calea unei acţiuni separate întrucât nu a prezentat acestei instanţe chitanţa privind plata onorariului de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A.H. SRL Feteşti, împotriva deciziei nr. 1280 din 1 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 183/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1834/2003. Comercial → |
|---|
