CSJ. Decizia nr. 1945/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1945/2003
Dosar nr. 9213/2001
Şedinţa publică din 28 martie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 13 aprilie 2000 la Tribunalul Prahova, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureşti, sucursala Peco Suceava, a chemat în judecată pârâtele S.N.T.F.M. C.F.R., SA, Agenţia Teritorială Iaşi, sucursala PS. Ploieşti, sucursala P.Z. Brazi, solicitând ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei în culpă la plata sumei de 10.904.032 lei cu titlu de daune şi 916.522 lei contravaloarea taxei de timbru.
Tribunalul Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 830, pronunţată la 13 iulie 2000, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Prahova, invocată de unitatea pârâtă S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iaşi, prin SC S.M.F. SA, Agenţia Teritorială Iaşi, şi a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Tribunalul Iaşi, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 567/ E, pronunţată la 5 aprilie 2001, a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtelor sucursala P.Z. şi sucursala P.S., ambele din cadrul S.N.P. P. SA Bucureşti, invocată de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iaşi şi, în consecinţă:
- a respins acţiunea reclamantei împotriva pârâtelor, sucursala P.S. şi sucursala P.Z.;
- a admis acţiunea reclamantei sucursala Peco Suceva şi a obligat pârâta S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iaşi, să-i plătească suma de 10.894.032 lei cu titlu de daune şi suma de 946.522 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile art. 83.3 din Regulamentul de transport C.F.R., aprobat prin OG nr. 41/1997, în cazul în care mijlocul de transport poartă urme de violare, se prezumă că marfa a fost sustrasă din vina căii ferate, iar în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor cuvenite destinatarului, a reţinut că, la produsele petroliere, preţul se formează prin adăugare la preţul de livrare (al rafinăriei) a accizei, a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei pentru fondul special al drumurilor publice.
Împotriva sentinţei pronunţată de tribunal, pârâta S.N.T.F.M. C.F.R., sucursala Marfă Iaşi a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că:
- nu era posibilă sustragerea produselor petroliere în parcurs, din moment ce vagonul circula pe linie electrificată;
- expeditorul nu a utilizat cel puţin două elemente de determinare a mărfii preluate spre transport;
- valoarea daunei nu este reală deoarece furnizoarea nu încasează de la reclamantă T.V.A., accize, taxă drumuri şi reclamanta nu a făcut dovada achitării acestor taxe către bugetul de stat.
Pentru aceste motive, apelanta pârâtă a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, întrucât valoarea daunei este de 2.225.247 lei, iar în fond respingerea acţiunii reclamantei.
Prin Decizia nr. 390/ A din 8 octombrie 2001, Curtea de Apel Iaşi a admis apelul pârâtei S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala Marfă Iaşi, a schimbat, în parte, sentinţa, obligând pârâta să plătească reclamantei S.N.P. P., sucursala Peco Suceava, suma de 2.225.247 lei cu titlu de daune, menţinând restul dispoziţiilor sentinţei apelate şi cu obligarea intimatei reclamante să plătească apelantei 480.261 lei cheltuieli de judecată în apel.
Instanţa de apel a reţinut că, deşi, preţul mărfii, în speţă, al benzinei, se compunea atât din preţul de livrare (al rafinăriei) cât şi din valoarea accizelor, a T.V.A. şi taxei de drum, în cauză, reclamanta nu a probat virarea acestor taxe către bugetul de stat, pentru a putea beneficia de desdăunarea sa în contradictoriu cu cărăuşul.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, reclamanta, în termen legal a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că instanţa a încălcat prevederi cum ar fi: art. 418 şi 425 C. com., Regulamentul de transport C.F.R., aprobat prin OG nr. 41/1997, Ordinul nr. 112/ N /1985, Ordinul nr. 13/1995, Reglementările privind operaţiunile de predare-primire a vagoanelor cisternă.
În ce priveşte cuantumul sumei datorate pentru cantitatea de marfă lipsă, recurenta a precizat că despăgubirile solicitate sunt calculate în conformitate cu art. 85.2 din Regulamentul de transport C.F.R., care stabileşte că, în cazul pierderii totale sau parţiale a mărfii, despăgubirile datorate de cărăuşul feroviar se calculează în raport de preţul curent al mărfii, preţ care include taxele legal datorate.
- TVA, conform OG nr. 3/1999, care devine exigibilă la data livrării;
- Accize, conform OUG nr. 82/1997 cu modificările ulterioare, privind regimul accizelor în vigoare la data de 15 februarie 2000, astfel, momentul datorării accizelor îl constituie: data efectuării livrării pentru producţia internă;
- Taxe de drum, conform Legii nr. 118/2001 cu modificările ulterioare, care se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra preţului cu ridicata, practicat de rafinărie. Acest ultim preţ este indicat în notele de debitare-creditare emise între sucursalele S.N.P. P. SA , fiind preţul de referinţă la care se adaugă taxele legale sus menţionate, achitate în întregime la data livrării mărfii.
Pentru motivele arătate, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, respingerea apelului pârâtei şi, pe fond, obligarea cărăuşului la 10.894.032 lei, cu titlu de daune.
Recursul declarat de reclamantă este fondat.
Analizând actele şi lucrările dosarului rezultă că recurenta-reclamantă a făcut dovada virării la bugetul de stat a T.V.A., accize, taxei de drum, corespunzătoare cantităţii livrate şi nu a celei recepţionate.
Astfel, având în vedere că preţul produselor petroliere se formează prin adăugarea la preţul de livrare (preţul rafinăriei) a accizei, a taxei pe valoarea adăugată şi a taxei pentru fondul special al drumurilor publice, instanţa de apel, reţinând răspunderea cărăuşului pentru marfa constatată lipsă pe timpul transportului, în condiţiile în care vagonul a sosit la destinaţie fără sigiliul predătorului la capacul domei, greşit a diminuat valoarea daunei constatând că aceasta este de fapt compusă numai din preţul de livrare al rafinăriei.
Faţă de aceste considerente, Curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantă, să modifice Decizia atacată în sensul dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta S.N.P. P. SA, sucursala Peco Suceava, împotriva deciziei nr. 390/ A din 8 octombrie 2001 a Curţii de Apel Iaşi.
Modifică Decizia atacată, în sensul că respinge apelul declarat de pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala Iaşi, împotriva sentinţei nr. 830 din 13 iulie 2000 a Tribunalului Prahova, secţia comercială şi de contencios administrativ.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1941/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1947/2003. Comercial → |
|---|
