CSJ. Decizia nr. 1946/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1946/2003
Dosar nr. 9216/2001
Şedinţa publică din 28 martie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 568 din 14 martie 2001, Tribunalul Bistriţa Năsăud a admis acţiunea reclamantei SC M.E. SA Bistriţa şi obligat-o pe pârâta, SC S.I. SA Galaţi, la plata sumelor de 123.186.710 lei, reprezentând contravaloare marfă, precum şi 13.796.113 lei, reprezentând penalităţi de întârziere, plus 10.463.970 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia civilă nr. 835 din 4 septembrie 2001 a admis apelul pârâtei, a schimbat în parte sentinţa şi a înlăturat obligarea acesteia de la plata sumei de 123.186.710 lei, reprezentând contravaloare marfă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie numai cu privire la soluţionarea capetelor de cerere referitoare la plata penalităţilor de întârziere şi a cheltuielilor de judecată.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că sancţiunea penală nu operează pentru facturile nr. 01855815/2000, 01855816/2000, 02024236/2000, întrucât au fost emise anterior contractului încheiat, iar cu privire la cheltuieli de judecată, arată că nu datorează şi suma de 2.500.000 lei, reprezentând onorariu avocat pentru instanţa de apel.
Recursul nu este fondat.
În mod corect instanţele au calculat penalităţile de întârziere şi pentru facturile în litigiu, întrucât, potrivit înscrisurilor aflate în dosarul de fond şi intitulate „Confirmare" şi „Comandă", părţile au prevăzut clauza penală (pct. 5), stipulând, în mod expres, la pct. 6, că aceste înscrisuri reprezintă „contract, conform art. 35 C. com.".
Aceste înscrisuri au fost confirmate şi semnate de către recurenta-pârâtă odată cu ridicarea mărfurilor solicitate.
De altfel, în întâmpinarea depusă la instanţa de fond, pârâta-recurentă nu contestă existenţa clauzei penale, ci doar faptul că nu s-a stabilit data scadenţei, împrejurare infirmată de probele dosarului.
Nici ultima critică nu este fondată, instanţa a acordat intimatei cheltuielile de judecată, astfel cum au fost justificate de aceasta şi în raport cu dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.
Aşa fiind, faţă de considerentele expuse, Curtea apreciază că Decizia atacată este legală şi temeinică, motiv pentru care, în conformitate cu art. 316 C. proc. civ., combinat cu art. 296 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta, SC S.I. SA Galaţi, împotriva deciziei nr. 835 din 4 septembrie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1944/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1948/2003. Comercial → |
|---|
