CSJ. Decizia nr. 1971/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1971/2003
Dosar nr. 1038/2002
Şedinţa publică din 28 martie 2003
Examinând recursul declarat în cauză, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 4301 din 27 iunie 2000, secţia comercială a Tribunalului Bucureşti a admis acţiunea reclamantei SC H.R. SRL, cu sediul în Bucureşti, sectorul 2, şi a obligat pârâta SC C.L. SA, cu sediul în Satu-Mare, judeţul Satu-Mare, la plata sumei de 1.333.495.338 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate, precum şi a sumei de 473.320.168 lei penalităţi, ambele pe baza contractului nr. 4 din 22 iunie 1998, a sumei de 1.487.760.750 lei contravaloarea mărfurilor livrate, a sumei de 669.730.379 lei penalităţi, ambele pe baza facturii 3792805 din 31 martie 1999 şi a sumei de 182.676.268 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 3337 din 21 martie 2000, a respins, ca nefondat, apelul pârâtei, înlăturând susţinerile acesteia, constând în aceea că debitul dovedit de reclamantă este în sumă de 639.623.409 lei şi că s-a respins, fără temei, o cerere a sa, referitoare la efectuarea unei expertize contabile.
Reînvestită cu soluţionarea recursului pârâtei după anularea, pe calea contestaţiei, a deciziei nr. 1887 din 14 martie 2002, pronunţată de secţia comercială a Curţii Supreme de Justiţie, pentru motivul că recursul a fost soluţionat fără ca instanţa să se pronunţe asupra cesiunii de creanţă, care a avut drept rezultat înlocuirea reclamantei din proces, se constată faptul că recursul este întemeiat.
În faţa primei instanţe, pârâta a invocat necesitatea efectuării în cauză a unei expertize contabile, probă asupra căreia instanţa nu se pronunţă, mulţumindu-se că insereze, în practicaua încheierii din 14 ianuarie 2000, faptul că reclamanta „apreciază că expertiza contabilă nu este necesară".
Necesitatea efectuării unei expertize contabile este invocată de pârâtă şi în motivele de apel, iar instanţa respinge proba prin practicaua deciziei care a soluţionat calea de atac, cu motivarea că, „faţă de justificarea expusă de reprezentantul legal al apelantei, apreciază că este o probă care nu ajută la dezlegarea pricinii, urmând a o respinge, ca nefondată", motive care echivalează, practic, cu o nemotivare faţă de prevederile art. 129 şi 295 C. proc. civ. şi care face ca recursul să fie admisibil, conform art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În consecinţă, în baza art. 313 C. proc. civ., admiţându-se recursul pârâtei, se va casa Decizia pronunţată, trimiţându-se cauza aceleiaşi instanţe de apel pentru rejudecarea apelului pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC C.L. SA Satu-Mare împotriva deciziei nr. 3337 din 21 noiembrie 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia comercială.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi curţi de apel pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1953/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 1972/2003. Comercial → |
|---|
