CSJ. Decizia nr. 2032/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.2032/2003
Dosar nr. 349/2002
Şedinţa publică din 2 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1281, pronunţată la data de 01 octombrie 2001, în dosarul nr. 1215/2001, secţia a VI a comercială a Curţii de Apel Bucureşti, a respins, ca nefondată, acţiunea în anulare, formulată de reclamanta SC G.T. SA, împotriva sentinţei nr. 70, pronunţată la data de 15 martie 2001, în dosarul nr. 374/2000 de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în contradictoriu cu pârâtele O.R.C.B., şi B.C.R.
Spre a hotărî astfel, instanţa de control judiciar, având în vedere criticile invocate prin acţiunea în anulare, referitoare la faptul că litigiul nu era susceptibil de a fi soluţionat pe calea arbitrajului şi faptul că hotărârea arbitrală a fost dată cu încălcarea art. 109 şi 111 C. proc. civ., a reţinut, în esenţă, că acestea sunt neîntemeiate, faţă de clauza compromisorie, înscrisă în convenţia angajament nr. 1012 din 17 octombrie 1997, la art. 11.2, şi faţă de obiectul acţiunii arbitrale.
Împotriva deciziei pronunţată în soluţionarea acţiunii în anulare a sentinţei arbitrale a formulat recurs reclamanta SC G.T. SA, invocând, ca temei de drept al cererii sale, dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a arătat, în principal, că Decizia atacată este nelegală, dată cu încălcarea art. 364 C. proc. civ., deoarece litigiul nu era susceptibil pe calea arbitrajului, iar, prin sentinţa pronunţată, tribunalul arbitral a încălcat dispoziţiile art. 109 şi 111 C. proc. civ., dat fiind că, la data formulării acţiunii arbitrale, SC G.T. SA, în calitate de debitor cedent în raportul de cesiune din litigiu, nu avea deschisă calea acţiunii în realizarea dreptului său – contractul de cesiune constituind titlu executoriu – şi era îndreptăţită să stabilească întinderea creanţei, critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Pârâtele au solicitat, prin întâmpinările formulate, respingerea recursului, apreciind ca fiind nefondate motivele invocate în susţinerea acestei cereri, pârâta B.C.R. reiterând, prin întâmpinarea sa, în apărare, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei părţi în acţiunea arbitrală; excepţia de inadmisibilitate a acţiunii arbitrale şi excepţia autorităţii lucrului judecat, pentru combaterea acţiunii arbitrale, în raport cu sentinţa nr. 15 din 01 februarie 2000, definitivă şi executorie, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. 145/1999, excepţii, de altfel, invocate în apărare şi prin întâmpinarea ce a formulat-o în dosarul arbitral, care au fost examinate şi avute în vedere de tribunalul arbitral în soluţionarea acţiunii arbitrale.
Este de observat că, prin reiterarea menţionatelor excepţii în recurs, intimata-pârâtă, B.C.R., nu justifică un interes actual, dat fiind că, prin Decizia recurată, care a soluţionat acţiunea în anulare, această cerere nu a fost admisă, iar sentinţa tribunalului arbitral nu a fost anulată, or, condiţia interesului judiciar se impune pentru îndeplinirea oricărui act procedural, în orice fază a procesului civil, astfel că şi cel care se apără trebuie să justifice interesul legitim al atitudinii sale, pentru că apărarea nu este decât o formă particulară de a recurge la protecţia juridică, aspect în considerarea căruia, Curtea va respinge evocatele excepţii.
Analizând probele dosarului prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea constată că aceasta este nefondată.
Astfel, aşa cum, corect, a reţinut curtea de apel, tribunalul arbitral, în considerarea obiectului acţiunii arbitrale şi a convenţiei arbitrale, a soluţionat litigiul cu respectarea cerinţelor art. 3433 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine incidenţa prevederilor art. 364 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., iar critica, vizând art. 364 alin. (1) lit. i) C. proc. civ., nu poate fi primită, întrucât dispoziţiile legale, pretins a fi fost încălcate prin sentinţa arbitrală, nu se înscriu între cele prevăzute de acest text legal.
Aşa fiind, constatând că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza 2 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul reclamantei SC G.T. SA.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţiile invocate de intimata pârâtă B.C.R. SA.
Respinge recursul declarat de reclamanta, SC G.T. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 1281 din 01 octombrie 2001 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 2 aprilie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 203/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2033/2003. Comercial → |
|---|
