CSJ. Decizia nr. 2046/2003. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2046/2003
Dosar nr. 7071/2000
Şedinţa publică din 3 aprilie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 22 noiembrie 1999, reclamantul, Fondul Proprietăţii de Stat Bucureşti, a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Sibiu, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună, în contradictoriu cu aceasta, anularea Hotărârilor Adunării Generale Extraordinare şi Ordinare a Acţionarilor din 15 octombrie 1999, care au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor legale, referitoare la organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990, republicată.
De asemenea, reclamanta a mai solicitat, în temeiul art. 132 alin. (1) din legea precitată, ca, odată cu introducerea acţiunii, să fie suspendată şi executarea hotărârilor atacate.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, la data de 15 octombrie 1999, la sediul SC I. SA Sibiu s-au desfăşurat două şedinţe, una a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor şi cealaltă a Adunării Generale Ordinare şi că, în cadrul şedinţei A.G.E.A., s-a hotărât transformarea acţiunilor deţinute de F.P.S. la societatea pârâtă, din acţiuni ordinare, în acţiuni preferenţiale, cu dividende prioritar, dar fără drept de vot.
Cum, la data adoptării acestei măsuri, F.P.S. deţinea, la SC I. SA Sibiu, acţiuni reprezentând 28,984% din capitalul social al acesteia, rezultă că, în cauză, au fost încălcate dispoziţiile art. 92 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, care statuează că acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.
A mai susţinut reclamanta că hotărârea A.G.E.A. din 15 octombrie 1999 este contrară legii şi sub aspectul că aceasta a fost adoptată în condiţiile în care F.P.S. a lipsit la lucrările Adunării Generale şi, deci, nu au participat acţionarii reprezentând ¾ din capitalul social, astfel cum dispune prevederile art. 115 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată.
Prin sentinţa civilă nr. 366/C din 13 martie 2000, Tribunalul Sibiu a admis acţiunea formulată de reclamantul F.P.S. şi a dispus anularea hotărârilor Adunării Generale Extraordinare şi Ordinare a Acţionarilor de la SC I. SA Sibiu din data de 15 octombrie 1999.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că Adunarea Generală Extraordinară, cât şi Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor, care au avut loc la SC I. SA Sibiu, la data de 15 octombrie 1999, s-au ţinut că încălcarea dispoziţiilor art. 116 alin. (7) din Legea nr. 31/1990 şi ale art. 95 alin. (2) din legea precitată, precum şi a prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeaşi lege.
Totodată, prima instanţă a mai reţinut că, în cauză, au fost ignorate, cu prilejul desfăşurării celor două adunări generale, şi dispoziţiile Instrucţiunilor nr. 3/1998, emise de C.N.V.M., privind alegerea datei de referinţă pentru convocarea Adunării Generale Ordinare, care trebuia să fie ulterioară datei publicării anunţurilor publicitare.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de pârâta SC I. SA Sibiu a fost admis prin Decizia nr. 549/A din 23 iunie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi, ca urmare, hotărârea tribunalului a fost schimbată în tot, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul, Fondul Proprietăţii de Stat Bucureşti.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut, în opoziţie cu tribunalul, că transformarea acţiunilor suplimentare aferente terenului menţionat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, îşi găseşte baza legală în dispoziţiile art. 322 alin. (2) din Legea nr. 99/1999 şi, ca urmare, că, în mod corect, s-a dispus, prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 15 octombrie 1999 de la SC I. SA Sibiu, transformarea acţiunilor deţinute de F.P.S., din acţiuni ordinare în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, dar fără drept de vot, chiar dacă aceste acţiuni depăşeau ¼ din capitalul social.
A mai reţinut instanţa de apel că Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, care a avut loc la 15 octombrie 1999, s-a desfăşurat cu respectarea cerinţelor privind convocarea, întrucât a făcut obiectul unui anunţ publicat atât în Monitorul Oficial din 27 septembrie 1999, cât şi în ziarul local T. şi că hotărârea a fost luată în prezenţa unui număr de acţionari care deţineau 90,478% din capitalul social, astfel că, în acest context, în mod neîntemeiat, reclamanta a solicitat anularea hotărârii, pe motiv că aceasta ar fi fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul, Fondul Proprietăţii de Stat Bucureşti, în prezent, A.P.A.P.S. Bucureşti, invocând, ca motive de casare, dispoziţiile art. 304 pct. 9, 10 şi 11 C. proc. civ.
Se susţine, în esenţă, că, în structura acţionarilor de la SC I. Sibiu se afla, la data de referinţă, 22 septembrie 1999, printre alţii, şi acţionarul F.P.S., care deţinea acţiuni reprezentând 28,89% din capitalul social al pârâtei.
Or, în condiţiile în care, la A.G.E.A. din 15 octombrie 1999, au fost prezenţi acţionarii reprezentând numai 71,1064% din capitalul social, întrucât F.P.S., care deţinea 28,89% din capitalul social, nu a participat la şedinţă, rezultă că aceasta nu putea hotărî valabil cu privire la transformarea acţiunilor ordinare, pe care le deţinea F.P.S. la societatea pârâtă, în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, dar fără drept de vot, întrucât, potrivit art. 115 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, pentru validitatea hotărârii Adunării Generale Extraordinare, la prima convocare, era necesară prezenţa a trei pătrimi din capitalul social, iar hotărârea trebuia să fie luată cu votul unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, prima condiţie, esenţială, de altfel, nefiind îndeplinită în speţă.
De asemenea, se mai susţine că hotărârea A.G.E.A. din 15 octombrie 1999 este contrară legii şi sub aspectul că, prin aceasta, s-a aprobat convertirea automată a acţiunilor suplimentare, raportat la valoarea terenului, (care aparţineau F.P.S.) în acţiuni preferenţiale, cu dividend prioritar, dar fără drept de vot, fără a se ţine cont de opinia F.P.S. şi în condiţiile în care această convertire era limitată, potrivit art. 95 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, la ¾ din capitalul social, cotă depăşită în speţă.
În sfârşit, se mai susţine că hotărârile adoptate, la 15 octombrie 1999, ar fi contrare legii şi sub aspectul că, în speţă, au fost încălcate Instrucţiunile nr. 3/1998, emise de C.N.V.M., precum şi a ordinelor emise în baza acestora, care impuneau cu data de referinţă prevăzută la art. 122 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, respectiv, structura acţionariatului, să fie ulterioară datei publicării în presă a convocării Adunării Generale.
În consecinţă, reclamantul solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa competentă.
Recursul reclamantului F.P.S. (devenit A.P.A.P.S. Bucureşti) nu este fondat.
Potrivit art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, hotărârile Adunării Generale, contrare legii sau actului constitutiv, pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, de către oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se însereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.
În speţă, din actele dosarului de la fond, rezultă că, la data de 22 septembrie 1999, deci, anterior datei de 15 octombrie 1999, când au avut loc cele două adunări generale, care ar fi adoptat, în opinia reclamantului, hotărâri contrare legii şi care au vizat modificarea actului constitutiv, F.P.S. nu mai figura ca acţionar în registrul consolidat al SC I. SA Sibiu, întrucât vânduse acţiunile suplimentare (emise corespunzător valorii terenului pentru care pârâtei i s-a atestat dreptul de proprietate) unor persoane fizice (M.B.G. şi C.D.).
Ca atare, cum, la data de referinţă 29 septembrie 1999, F.P.S. nu mai deţinea nici o acţiune la SC I. SA Sibiu, rezultă că acesta nu mai avea nici drept de vot şi, ca urmare, că, fără nici o bază legală, a solicitat, prin acţiune, anularea hotărârilor adoptate la data de 15 octombrie 1999, de A.G.E. şi A.G.O. de la SC I. SA Sibiu, ca fiind contrare legii, întrucât, chiar aşa fiind, deşi probele dosarului infirmă o asemenea constatare, reclamantul nemaifiind acţionar, înseamnă, implicit, faţă de conţinutul textului legal precitat, că acesta nu mai putea să exercite calea de atac a acţiunii în anulare împotriva hotărârilor menţionate.
În consecinţă, cum acţiunea în anulare a fost introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă, se constată că, în mod discutabil, deşi soluţia de respingere a acţiunii este corectă pe fond, instanţa de apel a avut în vedere, la pronunţarea hotărârii, aspectele de fond ale litigiului, iar în loc să reţină, în fundamentarea soluţiei, excepţia la care s-a făcut referire mai sus, adică a lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
Cu această substituire de motivare, Decizia instanţei de apel este temeinică şi legală, motiv pentru care recursul reclamantei A.P.A.P.S. Bucureşti urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Bucureşti, împotriva deciziei nr. 549/A din 23 iunie 2000 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 204/2003. Comercial | CSJ. Decizia nr. 2051/2003. Comercial → |
|---|
